O dinodumdămišto le čeačimahko, e arman la bezexati.
1 Le pilde le Solomonohkă.
Khă šeau xarano sî o bukurimos le daddehko,
ta khă šeau čealado sî o xollearoms lehka deiako.
2 Le mandina line pe bičeačimaste nai le valoso,
ta o bibezexalimos skăpil katoa mullimos.
3 O Rai či mekăl koles le bibezexales te peraveles e bokh,
ta durearăl o poftimos kolengo le jungalengo.
4 Kon kărăl buti khă vastesa khandino čioŕaol,
ta o vast kolengo le vredničengo bravarăl.
5 Kon tidel milla, sî khă manuši xarano,
kon sovel ando čiro le tidimahko sî khă manuši kai kărăl lajau.
6 Po šero kolehko bibezexalo sî dinedumadămištimata,
ta o mui kolengo le jungalengo garavel kîrkote.
7 O pomenimos kolehko le bibezexalehko sî dinodumadămišto,
ta o anauau kole jungaleno terneol.
8 Kas sî khă illo xaraimahko lel Le sîkaimata,
Ta kas sî les khă mui bidindo Xasardel korkoŕo.
9 Kon phirăl bibezexako, phirăl bi darako,
ta kon astarăl pel dromal bangă del pe korkoro anglal.
10 Kon marăl andal iakha sî khă buti tristomasti,
thai kas sî les khă mui bidindo xasaol korkoŕo.
11 O mui kolehko bibezexalo sî khă isvoro čivavako,
ta o mui kolengo le jungalengo garaven kîrkote.
12 O bidikhlimos kărăl čiungara,
Ta o kamblimos garavel sal atxaimata.
13 Pe le ušt le manušehkă sîkado arakhadeol o xaraimos,
ta e ŕaioŕî sî andal zăia kolehkă bigodeako.
14 Le xarane nikrăn o jeanglimos,
ta o mui le čealadehko sî khă pašo xasardimos.
15 O mandimos sî khă četatea zurali anda kukoa o bravalo;
ta o xasardimos kolengo bezexale, sî lengo čioŕîmos.
16 Kukoa o bibezexalo thol pehko valoso andai čivava,
ta kukoa o jungalo thol pehko valoso andoa bezex.
17 Kon anel pehkă godi le xamastar Astarăl po drom la čivavako;
Ta kukoa so bîstrîl o xamos astarăl Pel droma le athaimahkă.
18 Kon garavel o bidikhlimos, sî les ušt xoxamne,
thai kon nigrăl le prasaimata sî khă manuši čealado.
19 Kon del duma but našti te na bezexarăl,
ta kukoa kai nikrăl pehkă ušt, sî khă manuši xarano.
20 E šib kolesti bibezexalesti sî rup alosardo;
o illo kolengo junagalo sî xançî buti.
21 Le ušt kolehkă le bibezexalehkă ušteaven bute manušen,
ta le čealade merăn anda kă nai le krisînimos.
22 O dimosdumadămišto le Raiehko bravarăl,
thai O či mekăl te avel pala Leste či khă nasulimos.
23 Anda kukoa o čealado sî khă čeailimos te kărăl nasul,
ta anda kukoa o xarano sî khă čeailimos te butearăl prinjeandimasa.
24 Kolehkă le nasulimahkă sostar daral kodea kărdeol lehkă,
ta kolengă bibezexale pherdeol lengo kamblimos.
25 Sar nakhăl e bravalleorî, kadea xasaol kukoa o jungalo;
ta kukoa o bibezexalo sî les temelii vešnikurea.
26 Sar sî o šut andal dandd thai o thuw andal iakha,
kadea sî o khandino anda kukoa kai tradeles.
27 E dar le Raiestar lunjearăl le des,
ta le bărši kole jungalehkă sî skurtome.
28 O ajukărdimos kolengo bibezexale či avela dăsar bukurimos,
ta o ajukărdimos kolengo le nasulimatăngo xasaola.
29 O drom le Raiehko sî khă zîdo našlimahko anda kukoa o bidošalo,
ta sî khă bilaimos anda kola kai kărăn o nasul.
30 Kukoa o bibezexalo či perăla čiăkdata,
ta kola le jungale či bešena ando čem.
31 O mui kolehko bibezexalehko ankalavel xaraimos,
ta e šib e rimome avela xasardi.
32 Le ušt kolehkă le bibezexalehkă
jeanen te den duma butea čeailimahkă,
ta o mui kolengo le jungalengo phenen nasulimata.
Proverbele lui Solomon
1 Proverbele lui Solomon:
Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său,
dar un fiu nesăbuit își întristează mama.
2 Comorile răutății nu folosesc la nimic,
dar dreptatea scapă de la moarte.
3 Domnul nu va lăsa pe cel drept să sufere de foame,
dar El îndepărtează pofta celor răi.
4 Mâinile leneșe aduc sărăcie unui om ,
dar mâinile harnice îl îmbogățesc.
5 Cine strânge vara este un fiu înțelept,
dar cine doarme în timpul secerișului
este un fiu care aduce rușine.
6 Pe capul celui drept sunt binecuvântări,
dar gura celor răi ascunde violență.
7 Amintirea celui drept este binecuvântată,
dar numele celor răi va putrezi.
8 Cine are o inimă înțeleaptă primește poruncile,
dar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
9 Cine umblă în integritate umblă în siguranță,
dar cine își pervertește căile va fi descoperit.
10 Cine clipește din ochi aduce întristare,
iar pălăvrăgeala nebunului duce la ruină.
11 Gura celui drept este un izvor de viață,
dar gura celor răi ascunde violență.
12 Ura stârnește certuri,
dar dragostea acoperă toate fărădelegile.
13 Pe buzele celui priceput se găsește înțelepciune,
dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte.
14 Înțelepții păstrează cunoștința,
dar gura nebunului aduce cu sine o distrugere iminentă.
15 Pentru cel bogat, averea este o cetate fortificată,
dar cei săraci ajung la ruină din cauza sărăciei.
16 Câștigul celui drept este folosit pentru viață,
dar venitul celui rău este folosit pentru păcat.
17 Cel ce ascultă îndrumarea se află pe calea către viață,
dar cel ce părăsește mustrarea se rătăcește.
18 Cel ce ascunde ura are buze mincinoase,
iar cel ce răspândește bârfa este un nesăbuit.
19 Când sunt rostite o mulțime de cuvinte, fărădelegea nu lipsește,
dar cel ce-și înfrânează buzele este înțelept.
20 Limba celui drept este argint ales,
dar inima celui rău este de mică valoare.
21 Buzele celui drept hrănesc pe mulți,
dar nebunii mor din lipsă de judecată.
22 Binecuvântarea Domnului îmbogățește,
și El nu adaugă nicio durere la ea.
23 Pentru cel nesăbuit a face un plan rău este o plăcere,
dar omul priceput își găsește plăcerea în înțelepciune.
24 Celui rău, de ceea ce se teme, aceea i se va întâmpla,
dar celor drepți li se va împlini dorința.
25 Când trece vijelia, cel rău nu mai este,
dar cel drept are o temelie veșnică.
26 Ca oțetul pentru dinți și ca fumul pentru ochi,
așa este leneșul pentru cei ce-l trimit.
27 Teama de Domnul adaugă zile,
dar anii celor răi vor fi scurtați.
28 Speranța celor drepți le aduce bucurie,
dar nădejdea celor răi va pieri.
29 Calea Domnului este un refugiu pentru cel integru,
dar pentru cei ce comit nelegiuiri este o ruină.
30 Cel drept nu va fi clătinat niciodată,
dar cei răi nu vor locui în țară.
31 Gura celui drept aduce înțelepciune,
dar limba care spune lucruri pervertite va fi tăiată.
32 Buzele celui drept știu ce este plăcut,
dar gura celor răi spune lucruri pervertite.