(1 Regi 8:14-21)
1 Atunci Solomon a zis: „Domnul a spus că va locui în negură. 2 Eu am construit pentru Tine o Casă măreață, un loc unde să stai pe vecie“. 3 Apoi regele s-a întors cu fața spre întreaga adunare a lui Israel și a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare. 4 El a zis:
„Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, zicând: 5 «Din ziua în care l-am scos pe poporul Meu din țara Egiptului și până acum, nu am ales nicio cetate din toate semințiile lui Israel în care să-Mi zidesc o Casă pentru Numele Meu și nici nu am ales pe cineva care să fie conducătorul poporului Meu Israel. 6 Însă acum, am ales Ierusalimul, pentru ca Numele Meu să fie acolo, și l-am ales pe David, ca să domnească peste poporul Meu Israel». 7 Tatăl meu, David, avea în inimă dorința să construiască o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 8 Dar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să construiești o Casă Numelui Meu și este bine că te-ai gândit în felul acesta. 9 Totuși, nu tu vei construi Casa, ci fiul tău. Acela care ți se va naște, el va construi o Casă Numelui Meu».10 Domnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am așezat pe tronul lui Israel, așa cum a promis Domnul, și am construit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel. 11 Am pus acolo Chivotul în care se află Legământul pe care l-a încheiat Domnul cu fiii lui Israel“.Rugăciunea lui Solomon
(1 Regi 8:22-53)12 După aceea, Solomon s-a așezat înaintea altarului Domnului, în prezența întregii adunări a lui Israel, și și-a întins mâinile spre ceruri . 13 Solomon făcuse o estradă din bronz și o așezase în mijlocul curții. Aceasta avea o lungime de cinci coți, o lățime de cinci coți și o înălțime de trei coți. Pe ea stătea Solomon, atunci când s-a plecat pe genunchi în prezența întregii adunări a lui Israel și și-a întins mâinile spre ceruri.
14 El a zis:
„Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este niciun dumnezeu asemenea Ție, nici în ceruri, nici pe pământ. Tu păstrezi legământul și îndurarea față de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor. 15 Tu Ți-ai ținut promisiunea față de slujitorul Tău, tatăl meu David. Ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, așa cum se vede în ziua aceasta.16 Iar acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlinește ce ai promis slujitorului Tău, tatăl meu David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș care să stea înaintea Mea, pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor și vor umbla în ascultare de Legea Mea, tot așa cum ai umblat și tu înaintea Mea». 17 Prin urmare, Doamne, Dumnezeul lui Israel, să se confirme promisiunea pe care ai făcut-o slujitorului Tău David! 18 Dar va locui, într-adevăr, Dumnezeu pe pământ împreună cu omul? Iată că nici chiar cerurile și cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puțin Casa aceasta pe care am construit-o eu! 19 Doamne, Dumnezeul meu, primește rugăciunea slujitorului Tău și cererea lui! Ascultă strigătul și rugăciunea pe care Ți-o face slujitorul Tău! 20 Fie ca ochii Tăi să fie deschiși zi și noapte asupra acestei Case, asupra locului unde ai spus că-Ți vei pune Numele. Ascultă rugăciunea pe care Ți-o adresează slujitorul Tău cu privire la acest loc! 21 Ascultă cererile slujitorului Tău și ale poporului Tău Israel, când se vor ruga cu fața îndreptată spre acest loc! Ascultă din locul Locuinței Tale, din Ceruri, ascultă și iartă!22 Când va păcătui cineva împotriva semenului său și va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta, 23 ascultă din Ceruri, lucrează și judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel vinovat, aruncând asupra capului său faptele lui, și îndreptățindu-l pe cel nevinovat, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui.24 Când poporul Tău Israel, fiind învins de dușman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine , va aduce mulțumire Numelui Tău, se va ruga și va căuta bunăvoință înaintea Ta, în Casa aceasta, 25 ascultă din Ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel și adu-i înapoi în țara pe care le-ai dat-o lor și strămoșilor lor!26 Când cerul va fi închis și nu va mai fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga cu fața îndreptată spre acest loc, vor aduce mulțumire Numelui Tău și se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i-ai pedepsit, 27 ascultă din Ceruri și iartă păcatul slujitorilor Tăi și al poporului Tău Israel. Învață-i calea cea bună pe care trebuie să meargă și trimite ploaie peste țara Ta, pe care i-ai dat-o ca moștenire poporului Tău! 28 Când vor fi în țară foamete sau molimă, când vor fi filoxeră sau mălură, când vor fi lăcuste sau omizi, când dușmanii îi vor asedia cetățile în țară, orice urgie sau boală ar veni, 29 dacă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri, recunoscându-și fiecare întinarea și durerea lui, și va întinde mâinile spre Casa aceasta, 30 ascultă din Ceruri, din locul unde locuiești, iartă și răsplătește-i fiecăruia după faptele lui, Tu, Care cunoști inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști inima fiilor oamenilor. 31 Astfel, ei se vor teme de Tine și vor umbla pe căile Tale în toate zilele cât vor trăi în țara pe care le-ai dat-o strămoșilor noștri.32 De asemenea, când străinul, care nu este din poporul Tău Israel, va veni dintr-o țară îndepărtată, datorită Numelui Tău cel mare, a mâinii Tale cea puternice și a brațului Tău cel tare, deci, când va veni și se va ruga cu fața îndreptată spre această Casă, 33 ascultă din Ceruri, din locul unde locuiești, și dă-i acelui străin tot ce-Ți va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ți cunoască Numele, să se teamă de Tine, așa cum se teme poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am construit-o eu.34 Când poporul Tău va porni la război împotriva dușmanilor săi, acolo unde îl vei trimite, și se va ruga Ție cu fața îndreptată spre cetatea aceasta, pe care ai ales-o Tu, și spre Casa pe care am construit-o pentru Numele Tău, 35 ascultă din Ceruri rugăciunea lor și cererea lor și fă-le dreptate. 36 Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – și, mâniindu-Te pe ei, îi vei da pe mâna dușmanului lor, iar acesta îi va lua captivi într-o țară îndepărtată sau apropiată, 37 dacă acolo, în țara în care au fost luați captivi, își vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine și vor căuta bunăvoința Ta în țara captivității lor, zicând: «Am păcătuit, am greșit și am făcut ce este rău!», 38 dacă de acolo, din țara unde au fost luați captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor, dacă se vor ruga cu fața îndreptată spre țara lor, pe care le-ai dat-o strămoșilor lor, spre cetatea pe care Tu ai ales-o și spre Casa pe care am construit-o eu pentru Numele Tău, 39 atunci ascultă din Ceruri, din locul unde locuiești, rugăciunea lor și cererile lor și fă-le dreptate. Iartă poporul Tău, care a păcătuit împotriva Ta!40 Acum, Dumnezeul meu, Te rog, lasă ca ochii Tăi să fie deschiși și urechile Tale să audă rugăciunea făcută în locul acesta!41 Acum, ridică-Te, Doamne Dumnezeule,vino la locul Tău de odihnă,Tu și Chivotul puterii Tale!Preoții Tăi, Doamne Dumnezeule,să se îmbrace cu mântuirea,iar credincioșii Tăi să se bucure de fericire.42 Doamne, Dumnezeule, nu-Ți întoarce fața de la unsul Tău!Adu-Ți aminte de promisiunile făcute slujitorului Tău David!“.O dinodumadămišto phendino le Solomonostar.
1 Atunčea o Solomono phendea: „O Rai phendea kă kamel te bešel ando tuneriko!
2 Thai me vazdem khă khăr kai avela Teo bešlimos, akh than kai bešesa andel veakuri!”
3 O thagar amboldea pehko mui, thai deadumadămišto soa tidimos le Israelohko. Thai soa tidimos le Israelohko bešelas ande pînŕănde.
4 Thai o phendea: „Dinodumadămišto te avel o Rai, o Dell le Israelohko, kai dea duma Pehkă mosa mîŕă daddehkă le Davidohkă, thai pherdea Pehka zorasa so phendeasas, kana phendea:
5 „Andoa des kai ankaladem le poporos Mîŕăs andoa čem le Ejiptohko, či alosardem či khă četatea anda sal semençii le Israelohkă, kaste vazdel pe oče ăkh khăr, ande sao te bešel o Anav Muŕo, thai či alosardem či khă manuši, kai te avel šerobaro Mîŕă poporohko le Israelohko.
6 Ta o Ierusalimo alosardem les, anda kă ande leste te bešel o Anav Muŕo, thai le Davidos alosardem les, kaste rail poa poporo Muŕo o Israelo!
7 Muŕo dadd o Davido sas les ando gîndo te vazdel ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă.
8 Thai o Rai phendea Mîŕă daddehkă le Davidohkă: „Anda kă sas tu ando gîndo te vazdes ăkh khăr mîŕă Anavehkă, mišto kărdean kă sas tu o gîndo kadoa.
9 Dăsar kă na tu vazdesa o khăr; ta teo šeau, ankăsto anda tute, vazdela Mîŕă Anavehkă o khăr.”
10 O Rai pherdea o divano kai phendeasas Les. Me vazde ma andoa than mîŕă daddehko le Davidohko, thai bešlem po skamin le raimahko le Israelohko, sar phendeasas o Rai, thai vazdem o ăkh khăr le Anavehkă le Raiehkă, le Devllehkă le Israelohkă.
11 Thodem ande leste o chivoto, ande sao sî o phanglimos le Raiehko, o phanglimos kai kărdea les O le šeavença le Israelohkărănça.
O rudimos le Solomonohko.
12 O Solomon thodea pe angloa altarii, angla soa tidimos le Israelohko, thai tinzosardea le vast.
13 Kă o Solomono kărdeasas khă skara xarkuii, thai thodeasas la ando maškar la bareako. Oi sas lungo dă panji koçea, bufli dă panji koçea, thai uči dă trin koçea; bešlo pe late, thodea pe ande čeangănde angla soa tidimos le Israelohko, thai vazdea le vast karing o čerii.
14 Thai phendea:
„Raia, Devlla le Israelohko! Nai aver Dell sar tute, andel čeruri thai pe phuw: Tu nikrăs o phanglimos thai e mila Tiri angla le robea Tiră, kai phirăn angla Tute sa pehkă illesa!
15 Kadeadar, nikărdean Teo divano kai dean te robos le Davidos, muŕo dadd; thai so phendean Te mosa, pherăs ades ande zor Tiri.
16 Akana, Raia, Devlla le Israelohko, nikăr o šinaimos kai kărdean les mîŕă daddehkă le Davidohkă, kana phendean: „Či avesa čiăkhdata bi te na avel tu khă avimos kai te bešel po skamin le raimahko le Israelohko, dăsar le šeave tiră te len sama koa drom lengo thai te phirăn ande kris Mîŕî, sar phirdean tu angla Mande.”
17 Pherdeola pe kadea, Raia, Devlla le Israelohko, o šinaimos kai kărdean les te robohkă le Davidohkă!
18 Ta so! Te bešel o Dell čeačimasa andekhthan le manušesa pe phuw? Dikta kă le čeruri, thai le čeruri le čerurengă naštin te astarăn Tu: sodesa mai xançî kadoa khăr, kai vazdem les me!
19 Barem, Raia, Devlla muŕo, le sama koa rudimos Te robohko thai ka lehko manglimos! Ašun o çîpimos thai o rudimos kai kărăl Tukă les o robo Tiro.
20 Le iakha Tiră te aven pîtărde poa khăr kadoa, poa than pa sao phendean kă oče avela o Anav Tiro! Ašun o rudimos kai kărăl les Teo robo ando than kadoa!
21 Ašun le manglimata Te robohkă thai te poporohkă le Israelohkă, kana rudina pe ando than kadoa! Ašun andoa than le bešlimahko Tirăhko, andal čeruri, ašun thai iertisar!
22 Kana bezexarăla varekon pa pehko pašo, thai thola pe pa leste khă solax kaste kărăl les te solaxal, thai te avela te soaxal angla o altarii Tiro, ando khăr kadoa,
23 ašun les andal čeruri, kăr buti, thai krisînisar Te roben: došar koles le došales, thai kăr ta lehko phirimos te perăl pe lehko šero; kăr čeačimos kolehkă bidošalo, thai kărlehkă, pala lehko bidošalimos!
24 Kana o poporo Tiro o Israelo, avela mardo le dušmanostar, anda kă bezexardea angla Tute: kana amboldena pe Tute thai dena slava le Anavehkă Tirăhkă, kana kărăna Tukă rudimata thai manglimata ando khăr kadoa,
25 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te poporosti le Israelosti, thai an le parpale ando čem kai dean les lengă thai lengă daddengă.
26 Kana o čerii avela phandado, thai či mai avela brîšind, anda e doši le bezexăndi lengă angla Tute: kana rudina pe ando than kadoa, thai dena slava Te Anavehkă, thai kana amboldena pe kata lengă bezexa (anda kă došarăsa le),
27 ašun le andal čeruri, iertisar e bezex Te robendi thai le poporohko Tirăhko le Israelohko, sîkav le o drom o lašo pe savo trăbun te phirăn, thai trade brîšind pe phuw kai dean la mandimos Te poporohkă!
28 Kana avela ando čem bokhalimos, čiuma, rujina ando div, thai mălura, le čearengăgrasta andekh fealo or aver, kana o dušmano tidela Te poporos, ando čem lehko, andel četăçi lehkă, kana avena prikăjimata or nasfalimata andekh fealo:
29 kana khă manuši, kana soa poporo Tiro o Israelo kărăka rudimata thai manglimata, thai sakogodi prinjeanela pesti dukh thai o dukhaimos thai te tinzola le vast karing o khăr kadoa,
30 ašun les andal čeruri, andoa than Te bešlimahko, thai iertisar les; potin sakoiekhăkhă pala lehkă droma, Tu kai prinjeanes o illo sakoiekhăhko, – kă dăsar Tu prinjeanes o illo le šeavengo le manušengo, –
31 kaste daran Tutar, thai te phirăn pel droma Tiră soa čiro sode juvina ando čem, kai dean les amară daddengă!
32 Kana o străino, kai nai anda teo poporo o Israelo, avela anda khă čem dureardo, anda e doši Te Anavehkă le barăhkă, anda e doši Te vastestii kolesti le zuralesti thai anda Ti angali e tinzome, kana avela te rudil pe ando khăr kadoa,
33 ašun les andal čeruri, anda o than Te bešlimahko, thai de le străinos kodolehkă sa so mangăla Tukă, anda ka sal popoare la phuweakă te prinjeanen o Anav Tiro, te daran Tutar, sar o poporo Tiro o Israelo, thai te jeanel kă Teo Anav sî akhardo poa khăr kadoa, save vazdem les!
34 Kana anklela o poporo Tiro koa mardimos pehkă dušmaiença, gălindoi po drom kai mothosa lehkă te jeal: kana kărăna Tukă rudimata, le dikhlimasa ortome karing e četatea kadea kai alosardean la thai karing o khăr kai vazdem les anda o Anav Tiro,
35 ašun andal čeruri le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos!
36 Kana bezexarăna angla Tute, – kă nai manuši kai te na bezexarăl, – thai kana avesa xolleariko pe lende thai desa le ando vast le dušmanohko, kai nigrăla le robea andekh čem dureardo or pašardo:
37 kana avena pehkă ande godi ando čem kai avena robea, kana amboldena pe Tute thai kărăna Tukă manglimata ando čem lenga robiako, thai phenena Tukă: „Bezexardeam, kărdeam bikrisăngă, kărdeam nasul!”
38 kana amboldena pe Tute anda sa lengo illo thai anda sa lengo duxo, ando čem la robiako, kai sas nigărde robea, kana kărăna Tukă rudimata amboldine karing o čem lengo, karing e četatea kai alosardean la thai karing o khăr kai vazdem les Tiră Anavehkă,
39 ašun le andal čeruri, anda o than Tiră bešlimahko, le rudimata thai le manglimata lengă, thai kăr lengă čeačimos: iertisar le poporohkă Tirăhkă le bezexa kărdine angla o kamimos Tiro!
40 Akana, Devlla, le iakha Tiră te aven pîtărde, thai le kan Te aven tukă limasa godeako koa rudimos kărdo ando than kadoa!
41 Akana, Raia, Devlla, ušti ta, av ando than Tiro le xodinimahko, Tu thai o chivoto le barimahko Tirăhko. Le raša Tiră, raia Devlla, te aven xureade le skăpimasa, thai Te butkambline te bukurin pe le baxtalimasa!
42 Raia Devlla, na durear le makhles Tirăs, an Tukă godi le lašimatăndar šinade Te robohkă le Davidohkă!