1 În biserica din Antiohia erau niște profeți și învățători: Barnabas, Simeon, numit și Niger, Lucius din Cirena, Manaen – care fusese crescut împreună cu tetrarhul Irod – și Saul. 2 În timp ce slujeau ei Domnului și posteau, Duhul Sfânt le-a zis: „Puneți-Mi deoparte pe Barnabas și pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat!“. 3 Atunci, după ce au postit și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei și i-au lăsat să plece.
În Cipru
4 Așadar, fiind trimiși de Duhul Sfânt, s-au dus în Seleucia, iar de acolo au plecat pe mare spre Cipru. 5 Când au ajuns la Salamis, au predicat Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau cu ei și pe Ioan, ca ajutor.
6 Au traversat toată insula până la Pafos, iar acolo au întâlnit un vrăjitor, profet mincinos, un iudeu pe nume Bar-Isus, 7 care era cu proconsulul Sergius Paulus, un om inteligent. Proconsulul i-a chemat la el pe Barnabas și pe Saul, căutând să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, 8 însă Elima – „Vrăjitorul“, căci așa se traduce numele lui – li se împotrivea și încerca să-l abată pe proconsul de la credință. 9 Dar Saul, numit și Pavel, fiind plin de Duhul Sfânt, s-a uitat țintă la el 10 și a zis: „Om plin de toată viclenia și de toată ticăloșia, fiu al diavolului, dușman a tot ceea ce este drept, nu vei înceta să strâmbi căile drepte ale Domnului? 11 Acum iată, mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb și nu vei mai vedea soarele până la o vreme!“. Și deodată a căzut peste el ceață și întuneric și a început să umble bâjbâind prin jur, căutând niște oameni care să-l ducă de mână. 12 Atunci, văzând cele întâmplate, proconsulul a crezut, fiind uimit de învățătura Domnului.
În Antiohia Pisidiei
13 Pavel și cei ce erau cu el au plecat din Pafos pe mare și s-au dus la Perga, în Pamfilia. Ioan însă a plecat de la ei și s-a întors în Ierusalim. 14 Dar ei au plecat mai departe din Perga și au ajuns în Antiohia Pisidiei. În ziua de Sabat au intrat în sinagogă și s-au așezat.
15 După citirea Legii și a Profeților, conducătorii sinagogii au trimis să le spună:
‒ Fraților, dacă aveți vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiți!
16 Pavel s-a ridicat, a făcut semn cu mâna și a zis:
‒ Bărbați israeliți și voi care vă temeți de Dumnezeu, ascultați! 17 Dumnezeul acestui popor Israel i-a ales pe strămoșii noștri. El a înălțat poporul la mare cinste în timpul peregrinării lui în țara Egiptului și i-a scos de acolo cu brațul Său puternic. 18 Apoi, timp de aproape patruzeci de ani, le-a suportat purtarea în deșert. 19 Și, după ce a distrus șapte popoare în țara Canaanului, le-a dat ca moștenire țara acestora. 20 Perioada aceasta s-a întins pe aproape patru sute cincizeci de ani.
După aceea le-a dat judecători, până la profetul Samuel. 21 Atunci ei au cerut un rege. Și Dumnezeu le-a dat, timp de patruzeci de ani, pe Saul, fiul lui Chiș, din seminția lui Beniamin. 22 Apoi l-a înlăturat pe Saul și l-a făcut pe David regele lor, mărturisind despre el astfel: „L-am găsit pe David, fiul lui Iese, un om după inima Mea. El va împlini toate planurile Mele“ . 23 Din descendenții acestuia, Dumnezeu, în conformitate cu promisiunea Sa, i-a adus lui Israel un Mântuitor, pe Isus. 24 Înainte de venirea lui Isus , Ioan predicase botezul pocăinței întregului popor Israel. 25 Dar Ioan, în timp ce-și încheia alergarea, zicea: „Cine presupuneți că sunt eu? Nu sunt eu Acela . Dar iată, după mine vine Cel Căruia eu nu sunt demn să-I dezleg sandalele din picioare“.
26 Fraților, fii ai poporului lui Avraam, și voi, care vă temeți de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri! 27 Însă locuitorii Ierusalimului și conducătorii lor nu L-au recunoscut pe Isus și, prin faptul că L-au condamnat, au împlinit rostirile profeților, care sunt citite în fiecare zi de Sabat. 28 Și, cu toate că n-au găsit niciun motiv de condamnare la moarte, ei i-au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 După ce au împlinit tot ce a fost scris cu privire la El, L-au dat jos de pe lemn și L-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți; 31 El S-a arătat timp de mai multe zile celor ce veniseră cu El din Galileea în Ierusalim și care acum sunt martorii Lui înaintea poporului. 32 Iar noi vă aducem această veste bună, potrivit căreia, promisiunea făcută strămoșilor noștri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviindu-L pe Isus, așa cum este scris în Psalmul al doilea:
„Tu ești Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut!“ .
34 Cât despre faptul că L-a înviat dintre cei morți, așa încât nu mai urmează să Se întoarcă în putrezire, a spus-o astfel:
„Vă voi da promisiunile sfinte, demne de încredere, făcute lui David“ .
35 De aceea mai zice și în alt loc :
„Nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea“ .
36 Însă David, după ce a slujit scopului lui Dumnezeu în generația sa, a adormit, a fost adăugat la părinții săi și a văzut putrezirea. 37 Dar Cel pe Care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea! 38 Să vă fie deci cunoscut, fraților, că prin El vi se vestește iertarea păcatelor. Și, de toate lucrurile de care n-ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise, 39 este îndreptățit, prin El, oricine crede. 40 Fiți atenți, deci, ca nu cumva să vi se întâmple ceea ce s-a spus în Profeți:
41 „Uitați-vă, disprețuitorilor,
uimiți-vă și pieriți!
Căci în zilele voastre fac o lucrare,
o lucrare pe care nicidecum n-ați crede-o
dacă v-ar povesti-o cineva!“ .
42 În timp ce ieșeau, Barnabas și Saul au fost rugați să vorbească despre aceste lucruri și în următoarea zi de Sabat. 43 După ce s-a dat drumul adunării, mulți dintre iudeii și prozeliții devotați i-au urmat pe Pavel și Barnabas, care stăteau de vorbă cu ei, convingându-i să rămână în harul lui Dumnezeu.
44 În următoarea zi de Sabat, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul Domnului. 45 Dar iudeii, când au văzut mulțimile, s-au umplut de invidie. Ei vorbeau împotriva celor spuse de Pavel și-l batjocoreau. 46 Însă Pavel și Barnabas au vorbit cu îndrăzneală și au zis: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia să vă fie spus mai întâi vouă, dar, fiindcă voi îl respingeți și vă judecați astfel ca fiind nedemni de viața veșnică, iată că ne întoarcem spre neevrei.
47 Căci așa ne-a poruncit Domnul:
«Te-am pus să fii o lumină pentru națiuni,
ca să duci mântuirea Mea până la marginea pământului!»“ .
48 Când au auzit lucrul acesta, neevreii s-au bucurat și au glorificat Cuvântul Domnului. Și toți cei ce erau desemnați pentru viață veșnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului era purtat prin toată regiunea. 50 Dar iudeii au incitat atât femeile devotate și influente, cât și conducătorii cetății, și au stârnit o persecuție împotriva lui Pavel și a lui Barnabas. Și i-au alungat din regiunea lor. 51 Pavel și Barnabas și-au scuturat praful de pe picioare ca mărturie împotriva acestora și s-au dus în Iconia. 52 Ucenicii erau plini de bucurie și de Duhul Sfânt.
O Barnaba thai o Saulo. Elima.
1 Ande Khăngări andai Antioxia sas varesar prooročea thai sîkaitorea: O Barnaba, o Simono, phendino Niger, o Lučio andai Čirena, o Maneano, kai sas bareardo andekhthan le traditoresa le Irodosa, thai o Saulo.
2 Ta kana kandenas le Raiehkă thai postinas, o Sfînto Duxo phendea: „Thon Mangă rigate le Barnabas thai le Saulos anda e buti kai akhardem le.”
3 Atunči, pala so postisarde thai rudisai le, thodine pehkă vast pa lende, thai mukle le te jeantar.
4 O Barnaba thai o Saulo, tradine le Sfîntone Duxostar, uliste ande Selučia, thai oçal telearde le berosa ando Čipro.
5 Arăsline ande Salamina, vestisardine o Divano le Devllehko ande le khăngărea le Iudeiengă. Sas le sar kanditorii le Ioanos.
6 Pala so mardine sa e insula ji ando Pafos, arakhline khă drabarno, prooroko xoxamno, khă Iudeo, le anavesa Bar-Isus,
7 kai sas le barăsa le Sergio Paulus, khă manuši godealo. Kadoa mai palal akhardea le Barnabas thai le Saulos, thai sîkadea lengă pehko kamimos te ašunel o Divano le Devllehko
8 Ta o Elima, o drabarno, – kă kadea paruvel pe lehko anau – bešelas lengă xoleate, thai rodelas te del rigate le barăs katoa pateaimos.
9 Atunči o Saulo, kai mai bušol i Pavelo, avindoi pherdo Sfînto Duxo, dikhlindoi orta pe leste,
10 thai phendea: „Manuši pherdo soa čiorimos thai soa jungalimos, šeau le bengăhko, dušmano orsave bezexangă, či mai atărdeos te bandearăs le droma orta le Raiehkă?
11 Akana, dikta kă o vast le Raiehko nai tusa: avesa koŕo, thai či mai dikhăsa o kham ji ka khă čiro.” Andakhdata pelo pa leste buŕ thai tuneriko, thai rodelas le vastença varesar manuši, kaste nigrăn les vastestar.
12 Atunči o baro, kana dikhlea so kărdilea sas, pateaia, thai aši'lo mirime andoa sîkaimos le Raiehko.
O Pavelo ande Perga thai ande Antioxia Pisidiei.
13 O Pavelo thai lehkă jene telearde le berosa anda o Pafos, thai găline ande Perga ande Pamfilia. O Ioano xuladi'lo lendar, thai amboldi'lo ando Ierusalimo.
14 Andai Perga găline pe pehko drom angle, thai arăsline ande Antioxia andai Pisidia. Ando des le Savatohko, šute pe ande khăngări thai bešline tele.
15 Pala o drabarimos la Krisako thai le Prooročengo, le bară la khăngăreakă tradine te phenen lengă: „Phralale, kana sî tume khă divano phendimahko andoa norodo, den duma.”
16 O Pavelo ušti'lo, kărdea khă sămno le vastesa, thai phendea: „Šavale Israieliçna thai tume kai daran le Devllestar, ašunen!
17 O Dell kadale poporohko le Israelohko alosardea amară daden. Vazdea ande pativ le norodos kadales, ando čiro le bešlimahko ando čem le Ejiptohko, thai ankaladea les andoa Ejipto Pehkă vastesa le zuralesa.
18 Čiro dă paše štarvardeši bărši, răbdisardea lengă o phirimos ande pustia.
19 Thai, pala so xasardea efta popoare ando čem le Kanaanohko, dea le mandimos e phuw lendi, anda paše štaršella thai panvardeši bărši.
20 Pala kadala butea dea le krisînitorea, ji koa prooroko o Samuelo.
21 On mangline atunči khă thagar.Thai, čiro dă štarvardeši bărši, o Dell dea le Saulos, o šau le Šisehko, andai semençia le Beneaminosti;
22 pala kodea dea les rigate, thai vazdea thagar le Davidos, pa sao phendea kadea: „Arakhlem le Davidos, o šeau le Iesehko, manuši pala o illo Muŕo, kai pherăla sa Mîŕă kamimata.”
23 Andai sămînça le Davidosti, o Dell, pala o šinaimos Pehko, vazdea andoa Israelo khă Skăpitorii, kai sî o Isus.
24 Angla o avimos Lehko, o Ioano deasasduma poa boldimos le kăimahko ka soa norodo le Israelohko.
25 Thai o Ioan, kana sas koa gor lehkă kărdimahko, phenelas: „Kon patean kă sîm me? Či sîm Kodoa; ta dikta kă pala mande avel Iekh, savehkă me na sîm vreniko te pîtrau le podimata lehkă pînŕăngă.”
26 Phralale, šeave le neamohkă le Avraamohkă, thai kukola kai daran le Devllestar, tumengă sas tradino o Divano kadale skăpimahko.
27 Kă le manuši andoa Ierusalimo thai le mai bară lengă či prinjeande le Isusos; thai anda kă došalde Les, pherdine le divanuri le prooročengă, kai drabaon ande sako Savato.
28 Barem kă či arakhle ande Leste či khă doši mullimasti, sa on mangline le Pilatostar te mudarăll Les.
29 Thai, pala so pherdine sa so sî ramome pa Leste, dine Les tele poa kašt, thai thode Les ande khă mormînto.
30 Ta o Dell juvindisardea Les andal mulle.
31 O sîkadi'lo, čiro dă mai but des kolengă kai ankăstesas Lesa andai Galilea ando Ierusalimo, thai save akana sî le dikhlitorea Lehkă angloa norodo.
32 Thai ame anas tumengă o ašundimos kadoa lašo kă o šinaimos kărdo amară daddengă,
33 o Dell pherdea les anda amende, le šeave lengă, juvindindoi le Isusos, pala sar sî ramome ando psalmo o duito: „Tu san Muŕo Šeau, adesea kărdem Tu.”
34 Kă juvindisardea Les andal mulle, kadea kă či mai amboldela Pe ando ternimos, mothodea kana phendea: „Pheraua tumengă sa le pateaimasa le šinaimata le sfînturi, kai kărdem le Davidohkă.”
35 Anda kodea mai phenel i ande aver psalmo: „Či mekăsa ka o Sfînto Tiro te dikhăl o ternimos.”
36 Thai o Davido, pala so kandea kolengă anda lehko čiro, pala o plano le Devllehko, mullo, sas praxome paša pehkă dadda, thai dikhlea o ternimos.
37 Ta Kukoa kai juvindisardea Les o Dell, či dikhlea o ternimos.
38 Ta te jeanen, phralale, kă ande Leste vestil pe tumengă o iertimos le bezexăngo;
39 thai orkon pateal, sî ierto anda Leste sa le buteandar kai naštinas te aven iertime andai Lejea le Moisasti.
40 Kadedar, len sama te na kărdeol pe tumengă so phenel pe andel prooročea;
41 Dikhăn, kai na len sama, mirin tume thai xasaon; kă andel des tumară, sî te kărau khă buti, kai či pateana la čidălokh, kana phenala tumengă la varekon.”
Le našimata le Iudeiengă.
42 Kana ankăste avri, le Neamuri rudisarde le te den lengă duma i o Savato kai avel sa pa kadala butea.
43 Thai pala so pharadi'lo o tidimos, but anda le Iudeia thai anda le prozeliça le pateamne găline pala o Pavel thai o Barnaba, kai ašenas dă divano lença, thai thonas le te mangăn o xaro le Devllehko.
44 Ando Savato kai avilo, paše sai četatea tidea pe te ašunel o Divano le Devllehko.
45 Le Iudeia, kana dikhline le noroaden, pherdi le xoleatar, denas duma amboldindoi le phendimata le Pavelohkă, thai prasanas les.
46 Ta o Pavel thai o Barnaba phende lengă zorasa: „O Divano le Devllehko trăbulas mai anglal ašundo tumengă; ta anda kă tume či len les, thai korkoŕo krisînin tume nevrenikuri anda e čivava e vešniko, dikta kă amboldas ame karing le Neamuri.
47 Kă kadea mothodea amengă o Rai: „Thodem tu kaste aves e Lumina le Neamurendi, kaste nigrăs o skăpimos ji kal gora la phuweakă.”
48 Le Neamuri bukurinas pe kana ašundine e buti kadea thai barearănas o Divano le Raiehko. Thai sa kukola kai sas alosarde te len e čivava e vešniko, pateaine.
49 O Divano le Devllehko buteolas ande soa čem.
50 Ta le Iudeia vazdine le juwlean kai pateanas mai bravalea thai le barăn la četateakă, kărdine ăkh našaimos poa Pavelo thai o Barnaba, thai našadine le anda pehkă phuwea.
51 O Pavel thai o Barnaba činosarde e poši pa pehkă pînŕă pa lende, thai telearde ande Ikonia,
52 ando čiro kai le jene sas pherde bukuria thai Sfînto Duxo.