Israel Îl uită pe Dumnezeu
1 Cuvântul Domnului mi-a vorbit, zicând: 2 „Du-te și vestește în auzul locuitorilor Ierusalimului astfel: «Așa vorbește Domnul:
‘Îmi amintesc de credincioșia tinereții tale,
cum, mireasă fiind, Mă iubeai
și Mă urmai prin deșert,
pe un pământ nesemănat.
3 Israel era sfântul Domnului,
primul rod al recoltei Lui;
toți cei ce-l devorau se făceau vinovați
și nenorocirea venea peste ei’»“,
zice Domnul.
4 Ascultați Cuvântul Domnului, Casă a lui Iacov,
toate clanurile Casei lui Israel!
5 Așa vorbește Domnul:
„Ce nedreptate au găsit strămoșii voștri în Mine,
de s-au îndepărtat de Mine?
Ei s-au dus după deșertăciuni
și au devenit ei înșiși deșertăciuni.
6 Nu s-au întrebat: «Unde este Domnul,
Care ne-a scos din țara Egiptului
și ne-a condus prin deșert,
printr-un pământ uscat și plin de gropi,
printr-un pământ al secetei și al umbrei morții,
printr-un pământ pe unde nimeni nu trece
și unde nu locuiește niciun om?».
7 V-am dus într-o țară ca o livadă,
ca să mâncați din rodul ei și din bunătățile ei,
însă voi ați venit și Mi-ați pângărit țara,
Mi-ați transformat moștenirea într-o urâciune.
8 Preoții nu s-au întrebat:
«Unde este Domnul?».
Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut;
păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea.
Profeții au profețit prin Baal
și s-au dus după cei ce nu pot fi de niciun folos.
9 De aceea Mă voi certa din nou cu voi“,
zice Domnul,
„și Mă voi certa și cu copiii copiilor voștri.
10 Traversați marea spre țărmurile Chitimului și priviți!
Trimiteți la Chedar și uitați-vă bine;
vedeți dacă acolo s-a întâmplat așa ceva!
11 Și-a schimbat vreo națiune dumnezeii,
cu toate că ei nu sunt Dumnezeu?
Poporul Meu însă și-a schimbat Gloria
cu ceva care nu-i este de niciun folos.
12 Mirați-vă de aceasta, ceruri!
Înfiorați-vă, uimiți-vă mult“,
zice Domnul,
13 „căci poporul Meu a comis două lucruri rele:
M-au părăsit pe Mine,
Izvorul apelor vii,
și și-au săpat fântâni,
fântâni sparte, care nu țin apa.
14 Este Israel un sclav? Este el un fiu de sclav din naștere?
Atunci de ce a devenit pradă?
15 Leii răcnesc împotriva lui
și își ridică glasurile.
Ei îi pustiesc țara;
cetățile lui sunt devastate și fără locuitori.
16 Chiar și cei din Nof și Tapanhes
ți-au zdrobit creștetul capului.
17 Nu ți-ai provocat tu singur lucrul acesta
pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău,
când El te conducea pe cale?
18 Și acum, de ce o iei pe calea Egiptului
ca să bei din apele Șihorului?
De ce o iei pe calea Asiriei
ca să bei din apele râului?
19 Răutatea ta te va pedepsi,
necredincioșia ta te va mustra.
Vei ști și vei vedea astfel
cât de rău și de amar este pentru tine
să-L părăsești pe Domnul, Dumnezeul tău,
și să nu ai nicio frică de Mine“,
zice Stăpânul, Domnul Oștirilor.
20 „Deși, demult, ți-am sfărâmat jugul
și ți-am smuls legăturile,
totuși tu ai zis: «Nu voi mai sluji».
Căci pe orice deal înalt
și sub orice copac verde
te-ai întins ca o prostituată.
21 Eu te-am plantat ca pe o vie aleasă,
toată dintr-o sămânță foarte bună.
Cum de te-ai transformat față de Mine
într-o ramură putredă de viță străină?
22 Chiar dacă te-ai spăla cu sodă,
chiar dacă te-ai da cu multă leșie,
nelegiuirea ta tot ar rămâne înaintea ochilor Mei“, zice Stăpânul Domn.
23 „Cum poți spune: «Nu m-am pângărit
și nu am alergat după baali!»?
Uită-te cum te-ai comportat în vale
și recunoaște ce-ai făcut.
Ești ca o dromaderă iute,
ale cărei căi sunt întortocheate,
24 ca o măgăriță sălbatică, obișnuită cu pustiul,
care gâfâie în aprinderea poftei ei!
Cine o va împiedica să-și satisfacă pofta?
Cei ce o doresc nu se obosesc căutând-o,
căci o găsesc la vremea împerecherii ei.
25 Oprește-te până când nu ajungi desculță
și cu gâtul uscat!
Dar tu zici: «În zadar!
Eu iubesc dumnezeii străini
și vreau să merg după ei!».
26 Cum este făcut de rușine un hoț când este prins,
tot așa este făcută de rușine Casa lui Israel:
ei, regii și conducătorii lor,
preoții și profeții lor.
27 Ei zic lemnului: «Tu ești tatăl nostru!»
și pietrei: «Tu ne-ai dat naștere!».
Căci s-au întors cu spatele la Mine,
nu cu fața.
Dar când sunt în nenorocire,
ei zic: «Ridică-Te și salvează-ne!».
28 Unde sunt atunci dumnezeii pe care vi i-ați făcut?
Să se ridice ei deci, și să te salveze în vremea nenorocirii tale!
Căci Iuda, ai tot atâția dumnezei, câte cetăți ai!
29 De ce vă certați cu Mine?
Toți v-ați răzvrătit împotriva Mea“,
zice Domnul.
30 „Degeaba v-am lovit copiii,
căci tot nu s-au lăsat disciplinați.
Sabia voastră i-a devorat pe profeții voștri,
ca un leu distrugător“.
31 Voi, cei din generația aceasta , uitați-vă la Cuvântul Domnului:
„Am fost Eu un deșert pentru Israel,
sau o țară a întunericului?
De ce spune poporul Meu: «Suntem liberi să rătăcim!
Nu vom mai veni la Tine!»?
32 Își uită o fecioară bijuteriile
sau o mireasă eșarfele?
Poporul Meu însă M-a uitat
de zile fără număr.
33 Ce bine îți pregătești calea când cauți iubire!
Astfel, până și pe femeile rele le-ai învățat căile tale!
34 Chiar și pe marginile hainelor tale
se găsește sângele săracilor nevinovați,
pe care nu i-ai prins dând vreo spargere.
Dar, în pofida acestor lucruri,
35 tu zici: «Sunt nevinovat!
Sigur mânia Lui s-a retras de la mine!».
Însă Eu te voi judeca,
pentru că zici: «Nu am păcătuit!».
36 De ce atâta grabă
ca să-ți schimbi calea?
Vei fi făcut de rușine de către Egipt,
așa cum ai fost făcut de rușine de către Asiria.
37 Și de acolo vei ieși cu mâinile pe cap,
căci Domnul i-a respins pe cei în care te încrezi
și nu vei reuși împreună cu ei“.
O dimosduma le poporohko.
1 O Divano le Raiehko dea mangă duma kadea: 2 „Jea thai çîpisar kal kan la četateakă le Ierusalimohkăreati: „Kadea delduma o Rai: „Anau mangă godi dă sar o kamblimos kai sas tu kana sanas tărni, andoa iubimos tiro, kana sanas tomnimene, kana phirăsas pala Ma ande pustia, andekh phuw bithodini.
3 Atunčeara o Israel sas dino le Raiehkă, sas le anglal rodurea lehkă; sa kukola kai xanas anda lende kărdeonas došale thai avelas o bibaxtalimos pa lende, phenel o Rai.”
4 „Ašunen o Divano le Raiehko, khăr le Iakovohko, thai tume, sal familii le khărăhkă le Israelohkă!
5 Kadea delduma o Rai: „So bikris arakhle tumară dadda ande Mande, ta durile Mandar, thai găline pala khančimata thai arăsline on orta khančimahkă?
6 On či pušline: „Kai o Rai kai ankaladea ame andoa čem le Ejiptohko, kai nakhadea ame andai pustia, andakh phuw šuti thai pherdi gropi kai rail o šutimos thai ušal le mullimasti, anda khă phuw kai khonikh či nakhăl thai kai či bešel či khă manuši?”
7 „Andem tume ande khă čem kha livadasa pherdi kašetença, kaste xan lakă rodurea thai lakă lašimata; ta tume avilean, marisardean Muŕo čem thai paruglean Muŕo mandimos ande khă prikăjimos.
8 Le raša či pušline: „Kai sî o Rai?” Le arakhaitorea la Krisakă či prinjeande Ma, le bakrearea le diiehkă sas Mangă bipateamne, thai le prooročea prooročisarde anda o Baal, thai prastaine pala kukola kai nai lengă či khă kandimahkă.”
9 Anda kodea, xaua Ma tumença, phenel o Rai, thai xaua Ma le šavença tumară šavengărănça.
10 Nakhăn andel insule le Šitim, thai dikhăn! Traden ando Chedar, dikhănta mišto, thai dikhăn kana kărdi'lo oče kadea vareso:
11 paruglea vokhdata khă poporo pehkă devlen, barem kă on nai devla? Ta o poporo Muŕo paruglea pesti Slava, varesosa kai nai či khă kandimahko!
12 Len sama anda kadea vareso, čerurea, phuteon daratar thai daraimastar, phenel o Rai.”
13 „Kă o poporo Muŕo kărdea khă duito bezex: mekline Ma Man, o Isvoro le paiengo juwinde, thai xunade pehkă xaingoŕa, xaingoŕa phaŕadine, kai či nikrăn pai.”
14 „Sî o Israelo khă robo tindimahko, or šav robohko kărdino ando khăr?” „Atunčeara anda soste arăslo o limahko?”
15 „Varesar pui leiengă xunxuin thai çîpin pa leste, thai pustiin lehko čem; le četăçi lehkă sî phabardine thai bi bešlitorengo.
16 Orta i kola andoa Nof thai Tahpanes linčearăna o krešteto te šerăhko.
17 Či kărdean tukă tu korkoŕo e buti kadea anda kă meklean le Raies, te Devlles, kai ortolas tu po drom o lašo?
18 Thai akana, so rodes te jeas ando Ejipto, te pes o pai le Nilohko? So rodes te jeas ande Asiria, te pes o pai le nanilašehko?
19 Tu korkoŕo došaves tu te nasulimasa thai tu korkoŕo malaves tu te bipateaimasa, thai jeanesa thai dikhăsa so nasul thai kărko sî te mekăs le Raies, te Devlles, thai te na avel tu či khă dar Mandar, phenel o Rai, o Dell le oštirengo.”
20 „Dă but linčeardean teo xamo, phaglean te phanglimata, thai phendean: „Či mai kamau te kandau sar khă robo!” Kă pe sako pleai učio thai tala orsao kašt zăleno, tinzosailean sar khă kurva.
21 Thodemas tu sar khă răz šukarimasti thai la mai lašatar viçako: sar paruglean tu andekh rai răzati văšuni?
22 Orta te xalavesa tu silistrasa, orta te desa bute sodasa, e bikris tiri sa ašela ramome angla Mande, phenel o Rai o Dell.”
23 „Sar dašti te phenes: „Či marisailem, thai či gălem pala le Baali?” Dikta e urma te pašendi ande xar, thai dikh so kărdean, dromadero iekhatar koa gălimos thai savi marăs le droma thai desletrušul!
24 Čiušni văšuni, sîkadi le pustuimasa, kai gîfîl ando astardimos lakă kamimahko, kon lopînzîlala te kărăl pehko čeailimos? Sa kola kai roden la nai le avimos te ašadeon: arakhăn la ande lako šon.
25 Na mekh tu le pînŕănça nangă, na šutear teo gîrteano trušatar! Ta tu phenes: „Dăivea, či! Kă kamau le devlen le străinen, thai kamau te jeau pala lende.”
26 Sar ašel khă čior uluime kana sî astardo, kadea uluime ašena kola andoa khăr le Israelohko, on, le thagar lengă, le šerălebară lengă, le raša lengă thai le prooročea lengă.
27 On phenen le kaštearehkă: „Tu san muŕo dadd!” Kă on ambolden Mangă le zăia thai či dikhăn Mande. Ta kana sî ando bibaxtalimos, phenen: „Ušti Ta thai skăpisar ame!”
28 Kai sî le devla tiră, kai kărdean tukă le? Te ušten on, kana daštin te skăpin tu ando čiro le bibaxtalimahko! Kă sode četăçi sî tu, kaditi devla sî tu, Iudo!”
29 „Anda soste xan tume Mança? Saoŕă sanas Mangă bipateamne, phenel o Rai.”
30 „Dăivea maladem tumară šaven; či line dikhlimos koa rodimos; e sabia tumari xalea tumară prooročen, sar khă leo mudardimahko.
31 O, neamo jungalo manušengo, dikhăn mišto koa Divano le Raiehko, kai phenel: „Sîmas Me khă pustiimos andoa Israelo, or khă čem pherdo tuneriko kalimahkko? Andasoste phenel atunčeara o poporo Muŕo: „Sam slobodurea, či kamas te amboledas ame Tute?”
32 Bîstrăl e šei pehkă kučimata, or e tărni e bričirii? Ta o poporo Muŕo bîstărdea Ma desăngo bi dindimahko.
33 So mišto jeanes te tokmis le droma kana sî e orba te rodes so kames! Orta i kai bikris atărdeos.
34 Ji kana i pe le podea tea raxameakă arakhadeol o rat le čioră bidošalengo, saven či astardean le kărindoi či khă phaŕadimos.
35 Thai sa kadalença, tu phenes: „E, sîm bidošalo! Te amboldel pe akana e xolli Lesti mandar!” Dikta, xaua Ma tusa, anda kă phenes: „Či bezexardem!”
36 Anda soste kaditi iuçîmos kaste paruves teo drom? Andoa Ejipto avela tukă o lajaimos, sar avilea tukă anda e Asiria!
37 Sa oçal anklesa, le vastença po šero; kă o Rai šudel kolen ande save pateas tu, thai či izbîndisa lença.”