Campania din nordul Canaanului
1 Când a auzit cele întâmplate, Iabin, regele Hațorului, a trimis mesageri la Iobab, regele Madonului, la regele Șimronului, la regele Acșafului, 2 la regii din regiunea de nord, la munte, în Araba, la sud de Chineret și în zona deluroasă, la Nafot-Dor, în vest, 3 precum și la canaaniții din partea de est și de vest, la amoriți, la hitiți, la periziți, la iebusiții din munte și la hiviții de la poalele Hermonului, în regiunea Mițpa. 4 Aceștia au ieșit cu toate armatele lor, alcătuind o mulțime foarte numeroasă, ca nisipul de pe țărmul mării și având un mare număr de cai și care de luptă. 5 Toți acești regi au hotărât un loc de întâlnire. Ei au venit și și-au așezat tabăra la apele Meromului, ca să se lupte cu Israel.
6 Domnul i-a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci mâine, pe vremea aceasta, îi voi da pe toți la moarte înaintea lui Israel. Cailor să le tai tendoanele, iar carelor de luptă să le dai foc“.
7 Iosua împreună cu tot poporul pregătit de război au venit pe neașteptate împotriva lor, lângă apele Meromului și s-au năpustit asupra lor. 8 Domnul i-a dat în mâna lui Israel, care i-a lovit și i-a urmărit până la Sidonul cel Mare, până la Misrefot-Maim și până în Valea Mițpa, în est. I-a lovit până nu a mai rămas niciun supraviețuitor. 9 Iosua a făcut așa cum îi poruncise Domnul: a tăiat tendoanele cailor și a ars carele de luptă.
10 După aceea, Iosua s-a întors și a cucerit Hațorul, omorându-i regele cu sabia. Odinioară Hațorul era capitala tuturor acestor regate. 11 Au dat spre nimicire orice om care era în el, trecându-l prin ascuțișul sabiei. N-a rămas nimic din ce avea suflare. Apoi a dat foc Hațorului.
12 Iosua a cucerit toate cetățile acestor regi și pe toți regii lor odată cu ele, și le-a trecut prin ascuțișul sabiei, dându-le spre nimicire, așa cum poruncise Moise, slujitorul Domnului. 13 Totuși, Israel n-a ars niciuna dintre cetățile așezate pe coline, în afară de Hațor, care a fost ars de către Iosua. 14 Fiii lui Israel au luat ca pradă pentru ei toate lucrurile de valoare din acele cetăți, precum și toate animalele. Ei au nimicit însă întreaga populație, trecând-o prin ascuțișul sabiei, și nu au lăsat pe nimeni în viață. 15 Iosua a făcut așa cum îi poruncise Domnul lui Moise, slujitorul Său, și așa cum îi poruncise Moise lui Iosua. El nu a lăsat nimic neîmplinit din ceea ce îi poruncise Domnul lui Moise.
Teritoriul controlat de Israel
16 Iosua a luat astfel toată țara aceasta: muntele, tot Neghevul, toată țara Goșen, zona deluroasă, Araba și muntele lui Israel cu văile lui, 17 de la muntele Halak, care se înalță către Seir, până la Baal-Gad, în Valea Libanului, la poalele muntelui Hermon. I-a prins pe toți regii acestor teritorii, i-a lovit și i-a omorât. 18 Războiul purtat de Iosua împotriva tuturor acestor regi a durat multă vreme. 19 Nu a existat nicio cetate care să fi încheiat pace cu fiii lui Israel, în afară de hiviții care locuiau în Ghivon. Toate celelalte cetăți au fost luate prin luptă. 20 Căci împietrirea inimii lor a fost de la Domnul, astfel încât să-l înfrunte pe Israel în luptă, ca să fie dați spre nimicire și să nu li se arate milă, ci să fie distruși, așa cum i-a poruncit Domnul lui Moise.
21 Tot atunci Iosua i-a atacat și i-a distrus și pe anachiții din munți: din Hebron, din Debir, din Anab, din tot muntele lui Iuda și din tot muntele lui Israel, dându-i spre nimicire împreună cu cetățile lor. 22 N-a rămas niciun anachit în țara fiilor lui Israel, în afară de cei care au rămas în Gaza, Gat și Așdod.
23 Astfel, Iosua a cucerit întreaga țară, potrivit cu tot ceea ce îi spusese Domnul lui Moise. Și Iosua a dat-o ca moștenire lui Israel, potrivit cu părțile alocate fiecăruia, după semințiile lor.
Apoi țara s-a odihnit de război.
Baro mardimos kal paia le Merom.
1 O Iabin, o thagar le Xaçorohko, ašundindoi kadale buteandar, tradea solea Koa Ioabab, o thagar le Madonohko, koa thagar le Šimronohko, koa thagar le Akšafulohko,
2 ka le thagar kai sas karing avelereat katal baŕlebară, ando islazo katar avelodes le Chinerothostar, ande xar, thai pe le pleaia le Dorohkă karing perălokham,
3 le Kanaaniçăngo katar anklelokham thai katar perălokham, Le Amoriçăngă, le Xetiçăngă, le Fereziçăngă, le Iebusiçăngă katar o baŕobaro, thai le Xeviçngă katai podi le Xermonosti andoa čem o Miçipa.
4 Ankăste, on sa pehkă oštirença andekhthan lença, kărdindoi khă poporo bi dindimahko, sar e tišai kai sî koa gor la mareako, avindoi le grast thai urdona ande baro dindimos.
5 Sa le thagar kodola dine pehkă khă than arakhadimahko, thai avile ta thodine pe andekhthan kal paia le Meromohkă, kaste marăn pe le Israelosa.
6 O Rai phendea le Iosuohkă: „Na dara lendar, kă texara, po čiro kadoa, daua le saoŕăn marde angloa Israelo. Le grastengă te šines lengă vîne katal pînŕă, thai le urdona te phabarăs le ande iag.”
7 O Iosua, sa le manušença lehkă le mardimahkă, avile andakhdata pa lende kal paia le Meromohkă, thai šute pe ande lengo maškar.
8 O Rai dea le ando vast le Israelohko; on marde le thai găle pala lende ji ando Sidono o baro, ji ando Misrefot-Maim, thai ji ande xar e Miçipa karing anklelokham; marde le, bi te mekăn te skăpil vo iekh.
9 O Iosua kădea lengă sar phendeasas lehkă o Rai: le grastengă šindea lengă vîne katal pînŕă, thal urdona phabardea le ande iag.
Limata kărdine katar avelereat thai ande kolaver rig le čemesti.
10 Kana amboldine, thai sa ande kodoa čiro, o Iosua lea o Xaçoro, thai nakhadea andoa skuçimos la sabiako lehkă thagaros. O Xaçoro sas mai anglal e kapitala sa kadale thagarengo.
11 Nakhadine andoa skuçimos la sabiako thai khosle bimuklimahko saorăn kai arakhadeonas ande leste: či ašilea khanči anda so sas les phurdimos čivavako, thai thodine iag le Xaçorohkă.
12 O Iosua lea sakadea sa le četăçi le thagarengă kodolengă, thai pe sa lengă thagar nakhadea le andoa skuçimos la sabiako, thai khoslea le bimukhlimahko, sar mothodeasas o Moise, o robo le Raiehko.
13 Ta o Israelo či phabardea či iekh anda le četăçi thodine pe le pleaia, avri numai le Xaçorostar, kai sas phabardo le Iosuastar.
14 Le šeave le Israelohkă nikărde anda peste sa o limos le četăçăndi kodolendi thai le juvindimata; ta nakhadine andoa skuçimos la sabiako sa le manušen, ji kana khosline le, bi te mekăn vareso so sî les phurdimos čivavako.
15 O Iosua pherdea le mothodimata dine le Rastar ka Pehko robo o Moise, thai le Moisastar le Iosuohkă; či muklea khanči bipherdimahko anda sa so mothodeasas le Moisaskă o Rai.
16 Kadea o Iosua lea soa čem kadoa, obaŕobaro, sa e rig katar avelokham, soa čem o Gosen, e xar, o islazo, o baŕbaro le Israelohko thai sa lehkă xarea,
17 kata o baŕobaro o ŕanglo kai vazdel pe karing o Seir ji ando Baal-Gad, ande xar le Libanosti, kai podi le baŕbarăsti o Xermon. Lea sa lengă thagaren, mardea le thai mudardea le.
18 O mardimos, kai phiradea les o Iosua sa kadale thagarença, nikărdea xançî čiro.
19 Či ašili či khă četatea, kai te kărdino pačea le šeavença le Israelohkă, avri anda le Xeviçea, kai bešenas andoa Gabaono; sorăn lea le ando mardimos.
20 Kă o Rai kărdea ta le popoare kodola te baŕarăn pehko illo thai te marăn pe le Israelosa, anda o Israelo te khosă le bimukhlimahko, bi te fal les nasul anda lende, thai te khosăl le, sar mothodeasas le Moisaskă o Rai.
21 Ande kodoa čiro, o Iosua teleardea, thai khoslea le Anachimen anda o baŕobaro o Xebrono, andoa Debir, andoa Anab, anda soa baŕbaro le Iudahko thai andoa soabaŕobaro le Israelohko; o Iosua khoslea le bimukhlimahko, andekhthan lengă četăçănça.
22 Či mai ašile khanči Anachimea ando čem le šeavengo le Israelohko; či ašile dăsar ande Gaza, ando Gat thai ando Asdod.
23 O Iosua thodea stăpînimos pe soa čem, kadea sar mothodeasas le Moisahkă o Rai. Thai o Iosua dea les mandimatahko le Israelohkă, sakoiekhăs dea les lesti rig, pala le semençii lengă. Pala kodea o čem xodinisailo mardimastar.