Rebeliunea lui Korah, Datan și Abiram
1 Korah, fiul lui Ițhar, fiul lui Chehat, fiul lui Levi, împreună cu Datan și Abiram, fiii lui Eliab, și On, fiul lui Pelet – urmași ai lui Ruben – au luat 2 două sute cincizeci de bărbați dintre fiii lui Israel, conducători ai comunității, dintre cei chemați la sfatul adunării, bărbați cu renume, și s-au ridicat împotriva lui Moise. 3 S-au adunat împotriva lui Moise și a lui Aaron și le-au zis:
‒ Ați mers prea departe! Toată comunitatea este sfântă, fiecare om din adunare , și Domnul este în mijlocul ei. Deci, de ce vă ridicați pe voi înșivă deasupra comunității Domnului?
4 Când a auzit Moise, s-a aruncat cu fața la pământ .
5 Apoi, i-a zis lui Korah și adunării lui:
‒ Mâine dimineață, Domnul va face cunoscut cine este al Său, cine este sfânt și cine are voie să se apropie de El. Cel pe care El l-a ales, acela se va apropia de El. 6 Faceți lucrul acesta: luați fărașe pentru cărbuni, atât tu, Korah, cât și adunarea ta, 7 și mâine puneți în ele foc și tămâie înaintea Domnului. Omul pe care îl alege Domnul va fi cel sfânt. Voi, leviții, ați mers prea departe!
8 Apoi Moise i-a zis lui Korah:
‒ Ascultați, vă rog, fii ai lui Levi! 9 Este prea puțin pentru voi că Dumnezeul lui Israel v-a separat de comunitatea lui Israel, aducându-vă aproape de El ca să îndepliniți slujba de la Tabernaculul Domnului, să stați înaintea comunității și s-o slujiți? 10 El te-a adus aproape de El, atât pe tine, cât și pe toți frații tăi, fiii lui Levi, iar acum vreți și preoția? 11 De aceea, să știi că tu și toată adunarea ta, v-ați strâns împotriva Domnului. Căci cine este Aaron, ca să protestați împotriva lui?
12 Moise a trimis după Datan și Abiram, fiii lui Eliab, dar ei au zis:
‒ Nu vom veni! 13 Este prea puțin că ne-ai scos dintr-o țară în care curge lapte și miere ca să ne omori în deșert, încât vrei să și domnești peste noi? 14 Mai mult, nu ne-ai dus într-o țară în care curge lapte și miere, nici nu ne-ai dat ca moștenire terenuri și vii. Crezi că le poți scoate ochii acestor oameni? Nu vom veni!
15 Moise s-a mâniat foarte tare și I-a zis Domnului: „Nu Te uita la jertfa lor! Nu le-am luat nici măcar un măgar și nu le-am făcut niciun rău niciunuia dintre ei“.
16 După aceea, Moise i-a zis lui Korah:
‒ Tu și toată adunarea ta să vă înfățișați mâine înaintea Domnului – tu, ei și Aaron. 17 Fiecare să-și ia fărașul pentru cărbuni, să pună tămâie în el și să-și pună fărașul înaintea Domnului: vor fi două sute cincizeci de fărașe pentru cărbuni. Atât tu, cât și Aaron să veniți fiecare cu fărașul lui.
18 Și-au luat fiecare fărașele pentru cărbuni, au pus foc și tămâie în ele și au stat la intrarea în Cortul Întâlnirii împreună cu Moise și Aaron. 19 Korah a mobilizat întreaga adunare împotriva lor la intrarea în Cortul Întâlnirii. Atunci gloria Domnului s-a arătat întregii adunări.
20 Domnul le-a vorbit lui Moise și Aaron, zicând:
21 ‒ Separați-vă de această adunare, ca să-i pot nimici într-o clipă.
22 Ei s-au aruncat cu fața la pământ și au zis:
‒ O, Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor oricărui trup, dacă va păcătui un singur om, Te vei mânia pe toată adunarea?
23 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând:
24 ‒ Vorbește-i adunării astfel: „Îndepărtați-vă de locuințele lui Korah, Datan și Abiram“.
25 Moise s-a ridicat și s-a dus la Datan și Abiram, iar bătrânii lui Israel au mers după el. 26 El a vorbit adunării, zicând: „Vă rog, îndepărtați-vă de corturile acestor oameni răi și nu atingeți nimic din ce este al lor, ca nu cumva să fiți spulberați din cauza tuturor păcatelor lor“. 27 Ei s-au îndepărtat de corturile lui Korah, Datan și Abiram. Datan și Abiram au ieșit și au stat fiecare la intrarea cortului său împreună cu soțiile, fiii și copilașii lor.
28 Moise le-a zis: „Prin aceasta veți cunoaște că Domnul m-a trimis să fac toate aceste lucrări, căci nu le-am făcut din mintea mea. 29 Dacă aceștia vor muri cum moare orice om sau dacă vor fi pedepsiți cum este pedepsit orice om, înseamnă că nu Domnul m-a trimis. 30 Dar dacă Domnul face ceva complet nou, dacă pământul își deschide gura și-i înghite cu tot ceea ce au, iar ei coboară de vii în Locuința Morților, atunci să știți că oamenii aceștia L-au disprețuit pe Domnul“.
31 Imediat ce a terminat de spus toate aceste cuvinte, pământul de sub ei s-a despicat. 32 Pământul și-a deschis gura și i-a înghițit, atât pe ei și casele lor, cât și pe toți oamenii lui Korah cu toate bunurile lor. 33 Și, astfel, ei și tot ce era al lor au coborât de vii în Locuința Morților. Pământul s-a închis peste ei și au pierit din mijlocul adunării. 34 Auzind strigătul acestora, tot Israelul, care se afla în jurul lor, a început să fugă, căci ziceau: „Să nu cumva să ne înghită pământul!“. 35 Atunci a ieșit un foc de la Domnul și i-a ars pe cei două sute cincizeci de bărbați care au adus tămâie.
36 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 37 „Spune-i lui Elazar, fiul preotului Aaron, să ia din foc fărașele pentru cărbuni, pentru că sunt sfinte, și să împrăștie cărbunii la distanță. 38 Din fărașele acestor oameni, care au păcătuit împotriva sufletelor lor, să se facă niște plăci bătute cu care să se acopere altarul, căci ei le-au adus înaintea Domnului și, prin urmare, sunt sfinte. Ele vor fi un semn pentru fiii lui Israel“.
39 Preotul Elazar a luat fărașele de bronz pe care le aduseseră cei arși, le-a bătut și a făcut niște plăci pentru acoperirea altarului. 40 Aceasta este o aducere-aminte pentru fiii lui Israel, pentru ca niciun străin, care nu este urmaș al lui Aaron, să nu se apropie să aducă tămâie înaintea Domnului, ca să nu i se întâmple ca lui Korah și adunării lui, așa cum îi vorbise Domnul lui Elazar prin Moise.
Rebeliunea întregului popor
41 A doua zi, întreaga comunitate a fiilor lui Israel a protestat împotriva lui Moise și a lui Aaron, zicând: „Voi ați omorât poporul Domnului!“.
42 În timp ce adunarea se strânsese împotriva lor, Moise și Aaron s-au întors spre Cortul Întâlnirii. Și, iată că norul l-a acoperit și gloria Domnului s-a arătat. 43 Moise și Aaron au venit înaintea Cortului Întâlnirii 44 și Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând: 45 „Ieșiți din mijlocul acestei adunări, ca s-o nimicesc într-o clipă!“. Ei s-au aruncat cu fața la pământ . 46 Moise i-a zis lui Aaron: „Ia-ți fărașul pentru cărbuni, pune în el foc de pe altar, pune tămâie în el și du-te repede la popor ca să faci ispășire pentru el, pentru că a izbucnit mânia dinaintea Domnului; urgia a început“. 47 Aaron a luat fărașul pentru cărbuni , așa cum îi zisese Moise, și a fugit în mijlocul poporului. Și, iată că urgia începuse deja în popor. A tămâiat și a făcut ispășire pentru popor. 48 El s-a așezat între cei morți și cei vii, și urgia s-a oprit. 49 Cei omorâți de urgie au fost paisprezece mii șapte sute, în afară de cei ce muriseră din cauza lui Korah. 50 Aaron s-a întors la Moise, la intrarea în Cortul Întâlnirii. Urgia se oprise.
O Kore, o Datan thai o Abiram.
1 O Kore, o šeau le Içexarohko, o šeau le Chexatohko, o šeau le Levehko, xoleai'lo andekhthan le Datanosa thai le Abiramosa, le šeave le Eliabohkă, thai le Onohkă, o šeau le Peletehko, sodelitrin šeave le Rubenohkă.
2 Vazdinisai'le kontra le Moisasti, andekhthan duie šellença thai panvardeši manuši anda le šeave le Israelohkă, anda le bară le tidimahkă, anda kukola kai sas akharde kai kris, thai save sas manuši anavença.
3 On tidepe kontra le Moisasti thai le Aaronosti, thai phende lengă: „Arăsăl! kă sa o tidimos, sa sî sfinçea, thai o Rai sî ande lengo maškar. Anda soste vazden tume mai bară sar o tidimos le Raiehko?”
4 Kana ašundea o Moise kadea buti, pelo le mosa kai phuw.
5 Dea duma le Korehkă thai sa lehka čeatasa, thai phendea: „Texara, o Rai sîkavela kon sî Lehko thai kon sî sfînto, thai mukăla les te pašeol paša Leste; mekăla te pašol paša Leste kukoles kai alosarăla les.
6 Dikta so te kărăn. Len kădelniçe, o Kore thai sa lesti čeata.
7 Texara, thon ande lende iag, thai thon tămîioa pe lende angloa Rai. Kodoa kai alosarăla les o Rai, avela sfînto. Arăsăl, šeave le Levehkă.”
8 O Moise phendea le Korehkă: „Ašunen ta, šeave le Levehkă!
9 Prea xançî buti sî anda tumende kă o Dell le Israelohko alosardea tume andoa tidimos le Israelohko, meklindoi tume te pašon paša Leste, kaste aven thodine koa kandimos la çărako le Raiesti, thai te aven angloa tidimos kaste kanden lehkă?
10 Muklea tume te pašon Lestar, tut, thai sa te phralen, le šeaven le Levehkă, thai akana mai kamen i o rašaimos!
11 Anda kodea tu tides tu thai ti čeata kontra le Raiesti!” Kă kon sî o Aarono, kaste pupuin pa leste?”
12 O Moise tradea te akharăn le Datanos thai le Abiramos, le šeave le Eliabahkă. Ta on phendine: „Či ankleas.
13 Či arăsăl kă ankaladean ame anda khă čem, kai thavdel thud thai avdin, kaste kărăs ame te meras ande pustia, ta kames i te mai avesbaro pa amende?
14 So mišto mai nigărdean ame ande khă čem kai thavdel thud thai avdin, thai so mišto mai dean ame ande stăpînirea phuwea thai răza „Pateas kă daštis te les le iakha le manušengă? Či ankleas!”
15 O Moise xoleai'lo but zurales, thai phendea le Raiehkă: „Na rode ka lendi pativ. Či lem lengă barem či khă čiuši, thai či kărdem nasul či iekhăhkă anda lende.”
16 O Moise phendea le Korehkă: „Tu thai sa tiri čeata, texara te aven angloa Rai, tu thai on, andekhthan le Aaronosa.
17 Len tumengă orsao pesti kădelniça, thon tămîia ande late, thai anen savoră pesti kădelniça angloa Rai: dui šella thai panvardeši kădelniçe; tu, thai o Aarono, te len tumengă i tume tumari kădelniça.”
18 Line sokogodi pesti kădelniça, thodine iag ande late, thodine tămîia ande iag, thai bešline koa uluvw la çărako le arakhadimasti, andekhthan le Moisasa thai le Aaronosa.
19 Thai o Kore akhardea soa tidimos kontra le Moisasti thai le Aaronosti, koa uluw la çărako le arakhadimasti. Atunčeara e slava le Raiesti sîkadili sa le tidimahkă.
20 Thai o Rai dea duma le Moisahkă thai le Aaronohkă, thai phendea:
21 „Dentume rigate andoa maškar kadale tidimahko, thai bilavaua le ande khă leaka.”
22 On peline le mosa kai phuw, thai phende: „Devlla, o Dell le duxurengo orsave statohko! khă manuši korkoŕo bezexardea, thai Te xoleaos anda sa o tidimos?”
23 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
24 „De Den tume rigate paša le thana kai bešen o Kore, o Datan thai o Abiram!”
25 O Moise uštilo thai gălo koa Datan thai koa Abiram; le phură le Israelohkă găle pala leste.
26 Dea duma le tidimahkă, thai phendea: „Dentume rigate paša le çăre kadale jungale manušengă, na azban khanči anda so sî lengo, kaste na xasaon ăkhdata lença anda sa lengă bezexalimata.”
27 On durile andoa pašimos le thanengo le Korehko, le Datanohko thai le Abiramohko. O Datan thai o Abiram ankăste avri, thai bešline koa uluw pehka çărako, pehkă romneança, le šeavença thai le çînorănça lengă.
28 O Moise phendea: „Dikta sar prinjeanena kă o Rai tradea ma te kărau sa kadala butea, thai kă či kărau buti anda muŕo šero.
29 Kana kadala manuši merăna sar merăn sal manuši thai te avela le sa kodea soarta sar sal manušen, či tradea ma o Rai;
30 ta kana o Rai kărăla khă buti kai či mai ašundeape, kana e phuw pîtrăla pehko mui kaste nakhavel le ku sa so sî le, kadea ta ulena dă juvinde ando than le mullengo, – atunčeara jeanena kă kadala manuši prasaie le Raies.”
31 Kana isprăvilas o phendimahko kadala divanuri, e phuw tala lende pîtărdili ande donde.
32 E phuw pîtărdea pehko mui, thai nakhadea le len thai lengă khăra, andekhthan sa le manušença le Korehkă thai sa lengă mandinença.
33 Thai uliste dă juvinde ando than le mullengo, on thai sa so sas le; e phuw garadea le dă sa, thai găletar andoa maškar le tidimahko.
34 Soa Israelo, kai sas paša lende, kana çîpisarde on, našlo; kă phenenas: „Te našas kaste na nakhavel ame e phuw!”
35 Khă iag ankăsti kata o Rai, thai phabarde kukolen dui šella thai panvardeši manuši kai anenas e tămîia.
36 O Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
37 „Phen le Eleazarohkă, o šeau le rašahko le Aaronohko, te ankalavel le kădelniçe anda e iag thai te šudel e iag anda lende, kă sî sfinçome.
38 Le kădelniçănçe kadale manušengă kai bezexarde thai iertisailo o bezex lenga čivavasa, te kărdeol pe varesar plăči tinzome, savença te garadeol o altari. Kă sas andine angloa Rai thai sî sfinçome, te kandel andimahkă godi le šeavengă le Israelohkă.
39 O rašai o Eleazar lea le kădelniçe la xarkumakă, kai andinesas le ăl phabarde thai, kărdea anda lende varesar plăči andoa garadimos le altarehko.
40 Kodoa sî khă sămno andino godeako anda le šeave le Israelohkă, anda ka či khă străino, kai nai andai viça le Aaronosti, te na pašol te anel tămîia angloa Rai, thai te na kărdeol pelehkă sar le Korehkă thai lehka čeatako, pala sar phendeasas o Rai andoa Moise.
Khă nevo vazdimos le poporohko.
41 O duito des, sa o tidimos le šeavengo le Israelohkă pupuisardea le Moisas thai le Aaronos phendindoi: „Tume mudardean o poporo le Raiehko!”
42 Kana tidelas pe o tidimos kontra le Moisasti thai kontra le Aaronosti, thai kana dikhănas lengă iakha karing e çăra le arakhadimasti, dikta kă garadeala o noro, thai sîkadili e slava le Raiesti.
43 Atunčeara o Moise thai o Aarono avile angla e çăra le arakhadimasti.
44 Thai o Rai dea duma le Moisahkă, thai phendea:
45 „Den tume rigate andoa maškar kadale tidimahko, thai bilavaua le andekh leaka!” On peline le mosa kai phuw;
46 thai o Moise phendea le Aaronohkă „Le e kădelniça, thai iag ande late poa altari, tho tămîia ande late, jea iekhatar koa tidimos, thai kăr iertimos anda lende, kă dea pe drom e xoli le Raiesti, avilo o čioŕîmos.”
47 O Aarono lea e kădelniça, sar phendeasas o Moise, thai prastaia ando maškar le tidimahko; thai dikta kă avili sas o čioŕîmos ando poporo. O tămîiasardea thai kărdea iertimos andoa poporo.
48 Thodea pe maškar kukola le mulle thai maškar le juvinde, thai o čioŕîmos nakhlo.
49 Dešuštar mii thai efta šella manuši mulle anda kadoa čioŕîmos, avri anda kukola kai mullesas anda e doši le Koresti.
50 O Aarono amboldinisai'lo koa Moise, koa uluw la çărako le arakhadimasti. O čioŕîmos gălosastar.