Le dinedumadămišto.
1 Te ašunesa le mostar le Raiehko, le Devllehko tirăhko, arakhlindoi thai pherdindoi le mothodimata Lehkă kai dau tukă le ades, o Rai, o Dell tiro, dela tu anglimos pa sa le neamuri pai phuw.
2 Dikta sa le dinedumadămišto kai avena pa tute thai savendar avena tu rig, te ašunesa le mostar le Raiehkărăstar, te Devllehko:
3 Avesa dinodumadămišto ande četatea, thai avesa dinodumadămišto po kîmpo.
4 O rodo te păŕăhko, o rodo tea phuweako, o rodo le turmengo tirăngă, o kărimos le gurumneango thai le bakreango tireango, sa kadala avena dinedumadămišto.
5 O košo tiro thai e balai avena dinedumadămišto.
6 Avesa dinodumadămišto ka teo avimos thai dinodumadămišto ka teo telearimos.
7 O Rai dela tu biruinça pa te dušmaia kai vazdena pe karing tute; pe khă drom anklena angla tute, ta pe efta droma našena angla tute.
8 O Rai kărăla ka o dinodumadămišto te avel tusa ande te divarea thai ande sal butea pe save thosa o vast. Dela tu dumadămišto ando čem kai dela tukă les o Rai, o Dell tiro.
9 Avesa anda o Rai khă poporo sfînto, sar solaxadea tukă O, te arakhăsa le mothodimata le Raiehkă, te Devllehkă, thai phirăsa pe Lehkă droma.
10 Sa le popoare dikhăna kă tu phiraves o Anau le Raiehko, thai darana tutar.
11 O Rai pherăla tu lašimatănça, butearindoi o rodo te statohko, o rodo te turmengo thai o rodo la phuweako tireako, ando čem kai solaxadea te daddengă kă dela tukă les.
12 O Rai pîtărăla tukă Pesti komoara e laši, o čeri, kaste tradel te čemehkă brîšind koa čiro thai te deldumadămišto sai buti te vastendi: desa unjile bute neamurengă, ta tu či lesa unjilimasa.
13 O Rai kărăla tu te aves šero, na pori; orkana avesa opră, thai čiăkhdata či avesa tele, te ašunesa le mothodimata le Raiehkă, le Devllehkă tirăhkă, kai dau tukă le ades, te arakhăsa le thai te pherăsa le,
14 thai či jeasa či ande čeačirig či ande bičeači kata sa le mothodimata kai dau tukă le ades, kaste jean pala aver devla thai te kanden le.
Le armaia.
15 Ta kana či ašunesa le mostar le Raiehkărăstar, te Devllehko, kana či arakhăsa thai či pherăsa sa le mothodimata Lehkă thai sa Lehkă krisa, kai dau tukă le ades, dikta sa le armaia kai avena pa tute thai savendar avena tu rig.
16 Avesa dinoarman ande četatea, thai avesa dinoarman po kîmpo.
17 Teo košo thai ti balai avena dinearman.
18 O rodo te statohko, o rodo tea phuweako, o kărimos te gurumneango thai o kărimos te bakreango, sa avena dinearman.
19 Avesa dinoarman ka teo avimos, thai avesa dinoarman ka teo telearimos.
20 O Rai tradela pa tute e arman, o biujearimos thai o xollearimos, ando maškar sa le buteango savendar astardeosa, ji kana avesa xasardino, ji pune nakhăsa iekhatar, anda o nasulimos te kărimatăngo, kai kărdine tu te mekăs Ma.
21 O Rai tradela pa tute e čiuma, ji pune mudarăla tu ando čem kai lesa les ando stăpînimos.
22 O Rai malavela tu thavdimasa, šilença, koŕîmasa, tatearimasa phabardo, tenadelbrîšinda, rujinasa ando div thai kalimasa, kai avena pa tute ji pune merăsa.
23 O čeri opral te šerăhko avela xarkuno, e phuw tala tute avela sastresti.
24 O Rai tradela te čemehkă ando than le brîšindehko prafo thai poši, kai perăla andoa čeri pa tute ji pune nakhăsa.
25 O Rai kărăla tu te aves mardino te dušmaiendar, pe khă drom anklesa angla lende, ta pe efta droma našesa angla lende; thai avesa khă daraimos anda sa le thagar la phuweakă.
26 Teo stato o mullo avela o xamos sa le čirikleango le čerehko thai le juvindimatăngo la phuweako; thai či avela khonikh kai te daravele.
27 O Rai marăla tu la phumneasa la jungaleasa le Ejiptosti, phumneança jungaleança tele, găreasa thai pečenjine, savendar naštisa te sasteos.
28 O Rai malavela tu dilimasa, koŕîmasa, xasarimasa tea godeako,
29 thai rodesa po tuneriko o des ando dopašiledesăhko, sar o koŕo po tuneriko; či avela tu bax ande te butea, thai ande sa le des avesa muklino, čiordano, thai či avela khonikh te kandel tu.
30 Avesa tomnime, ta aver sovela lasa; vazdesa khăr, thai či bešesa ande leste; thosa răz, thai či xasa anda late.
31 Teo guruw avela dinošuri tala te iakha, thai či xasa anda leste; čiordeola pe teo katîri angla tute, thai či dela pe tukă les parpale; te bakrea avena dine te dušmaiengă, thai či avela khonikh kai te kandel tu.
32 Te šeave thai te šeia avena dine roabe po vast avră poporohko, bilana te iakha dorostar, dikhlindoi soro des pala lende, thai teo vast avela bi zorako.
33 Khă poporo, kai či prinjeanes les, xala o rodo tea phuweako, thai ande sal des avesa meklino thai linčeardo.
34 O dikhlimos kai avelatu tala e iakh kărălatu te dilleaos.
35 O Rai malavela tu kha phumneasa jungaleasa kal čeanga thai kal prašave, thai našti sasteosa anda la, malavela tu kata e šulbiça le pînŕăsti ji ando krešteto le šerăhko.
36 O Rai nigrăla tu, tut tai le thagares kai thosa les pa tute, ka khă neamo kai či prinjeandean les, či tu, či te dadda. Thai oče, kandesa avră devlengă, kaštehkă thai baŕăhkă.
37 Thai avesa khančehko, lajeavehko thai asamahko, maškar sa le popoare kai nigrăla tu o Rai.
38 Thosa but sămînça ande phuw pe teo kîmpo, thai tidesa xançî; kă xana la sa le grastengăcearea.
39 Thosa răza thai kărăsa buti ande lende, ta moll či pesa, ba či na či tidesa la, kă xana la le terme.
40 Avena tu zetinuri, pe soa tinzimos te čemehko: thai či makhăsa tu zetinosa, kă le zetine perăna.
41 Kărdeona tukă šeave thai šeia; ta či avena tiră, kă jeana ande robia.
42 Le terme xana sa te kašt thai o rodo la phuweako.
43 O străino kai avela ande teo maškar vazdela pe sa mai opră pa tute, ta tu xulesa sa mai tele;
44 o dela tu unjilimasa, thai tu či desa les unjile; o avela o šero thai tu avesa e pori.
45 Sa kadala armaia avena pa tute, phirăna pala tute thai arăsăna tu ji pune avesa xasardino kă či ašundean le muiestar le Raiehkărăstar, te Devllehko, kă či arakhlean Lehkă mothodimata thai le krisa Lehkă, kai dem tukă le.
46 On avena vešniko sar varesar semnurea thai minunea anda tute thai e sămînça tiri.
47 Anda kă, ando maškar le bravalimatăngo sa le buteango, či kandean te Raies, te Devlles, bukuriasa thai dragosa andoa illo,
48 kandesa ando maškar la bokhako, la trušeako, le nandimahko, thai la biavelimahko anda sa, le dušmaia tiră, kai tradela le o Rai pa tute. O thola tukă pe koŕ khă jugo sastrehko, ji kana mudarăla tu.
49 O Rai anela dă dural, kata o gor la phuweako, khă neamo kai perăla pa tute xureaimasa vulturohko, khă neamo savesti šib na atearăsa la,
50 khă neamo dičimasa văšuno, thai sao či falalesnasul le phurăstar, thai či avelales mila či le šaoŕăndar.
51 O xala o rodo te turmengo thai o rodo tea phuweako, ji pune avesa xasarimahko; či mekăla tukă či div, či musto, či zetino, či le guruwiça katal gurumnea, či le bakrišoră kata le bakrea, ji pune kărăla tu te na mai aves.
52 Dela tu roata ande sa te četăçi, ji kana perăna sa te zîduri, kadala zîduri bară thai zurale, ande save thodeanas teo pateamos pe soa tinzomos te čemehko; dela tu roata ande sa te četăçi, ande soa čem kai del tukă les o Rai, o Dell tiro.
53 Ando tidimos thai ando năkazo ande sao anela tu teo dušmano, xasa o rodo te statohko, o mas te šeavengo thai te šeaingo, kai dela tukă le o Rai, o Dell tiro.
54 O manuši o mai gingašo thai o mai miloso dikhăla jungalimasa ka pehko phral, kai romni kai xodinil ka lehko kolin, kal šeave kai meklea le:
55 či dela či iekhăs anda lende andoa mas pehkă šeavengo kai xal anda lende, anda khă či ašela les khanči ando maškar le tidimatahko thai le năkazohko ande sao anela tu teo dušmano ande sa te četăçi.
56 E juwli e mai gingašo thai e mai miloasa anda tumende, savi, či jeanelas te ušteavel mai opral le pînŕăsa pai phuw, dikhăla bi te fala nasul le romes kai xodinil ka lako kolin, pehkă šeaves thai phehka šea:
57 či dela le khanči anda e morči ankăsti maškar lakă pînŕă thai anda le šeave kai kărăla le, kă, neavindoi la khanči anda sa, xala le čioreal, andoa tidimos thai o năkazo ande sao anela tu teo dušmano ande te četăçi.
58 Kana či arakhăsa thai či pherăsa sa le divanuri kadala krisakă, ramome ande kadoa lill, kana či darasa kadale Anavestar slăvime thai darano, kadedar le Raiestar, te Devllestar,
59 o Rai malavela tu ando tipo minunato, tut thai tea sămînça, dukança phară thai biatărdimahkă.
60 Anela pa tute sa le boli le Ejiptohkă savendar isdrasas, thai on lipina pe tutar.
61 Ta kadea, o Rai anela pa tute, ji pune avesa khoslo, sako moda boalendi thai šindimatăndi kai nai phendine ando lill la krisako kadalako.
62 Pala so sanas kaditi dă but sar le čeraia le čerehkă, na mai ašena sar çînoro dindimos, anda kă či ašundean le mostar le Raieskărăstar, te Devllehko.
63 Pala sar o Rai bukuril pe te kărăl tumengă mišto thai te butearăl tume, sa kadea o Rai bukurila pe te khosăl tume thai te xasarăl tume; thai avena ankalade andoa čem kai lena les ando stăpînimos.
64 O Rai pharavela tu maškar sal neamurea, kata khă gor la phuweako ji koa kolaver: thai oče, kandesa avră devlengă kai či prinjeandean le či tu, či te dadda, devla kaštehkă thai baŕăhkă.
65 Maškar kadala neamuri, či avesa ujeardo, thai či avela tu khă than xodinimahko anda e šušbiça te pînŕăndi. O Rai kărăla teo illo darano, le iakha linčezîme, thai o sufleto pherdodukh.
66 Ti čivava bešela angla tute bitejeanel angle, isdrasa desă thai reate, či avesa siguro tea čivavatar.
67 Ando daraimos kai pherăla teo illo thai angla le butea kai dikhăna le te iakha, dădroboitu phenesa: „Of, te avino e reat!” thai reate mothosa: „Of, te avino o droboitu!”
68 Thai o Rai amboldela tu pel beruri ando Ejipto, thai kărăsa o drom kadoa pa sao phendemas tukă: „Te na mai dikhăs les!” Oče, bitinena tume tumară dušmaiengă, sar robea thai roabe: thai či avela khonikh te tinel tume.”
Binecuvântări datorate ascultării
(Lev. 26:1-13Deut. 7:12-16)1 Dacă vei asculta cu atenție de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile pe care ți le dau astăzi, Domnul, Dumnezeul tău, îți va da întâietate peste toate națiunile pământului. 2 Toate aceste binecuvântări vor veni peste tine și vei avea parte de ele, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău.
3 Vei fi binecuvântat în cetate și vei fi binecuvântat la câmp.4 Rodul pântecului tău și rodul pământurilor tale, creșterea cirezilor tale și creșterea turmelor tale vor fi binecuvântate.5 Coșul și covata ta vor fi binecuvântate.6 Vei fi binecuvântat la venire și vei fi binecuvântat la plecare.7 Domnul îți va da victorie asupra dușmanilor care se vor ridica împotriva ta. Pe un drum vor ieși împotriva ta, însă pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta.
8 Domnul va face ca binecuvântarea să fie în hambarele tale și peste orice realizare a mâinilor tale, în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
9 Domnul te va face un popor sfânt, așa cum ți-a promis, dacă vei păzi poruncile Lui și vei umbla pe căile Lui. 10 Toate popoarele pământului vor vedea că Numele Domnului este chemat peste tine și se vor teme de tine. 11 Domnul te va copleși cu bunătăți – înmulțind rodul pântecului tău, rodul animalelor tale și al pământului tău – în țara pe care Domnul a jurat strămoșilor tăi că ți-o va da.
12 Domnul îți va deschide vistieria Lui cea bună, cerul, ca să dea pământului tău ploaie la timp și ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale. Vei împrumuta multe națiuni, dar tu nu vei lua cu împrumut. 13 Domnul te va face cap și nu coadă. Vei fi doar în frunte și nu la urmă, dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeul tău, pe care ți le dau astăzi ca să le păzești și să le împlinești. 14 Să nu te abați nici la dreapta, nici la stânga de la toate poruncile pe care vi le dau astăzi, mergând după alți dumnezei ca să le slujești.
Blesteme în urma neascultării
(Lev. 26:14-39)15 Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind și împlinind toate poruncile și hotărârile pe care ți le dau astăzi, toate aceste blesteme vor veni peste tine și te vor ajunge.
16 Vei fi blestemat în cetate și vei fi blestemat la câmp.17 Coșul și covata ta vor fi blestemate.18 Rodul pântecului tău, al pământului tău, al cirezilor tale și al turmelor tale va fi blestemat.19 Vei fi blestemat la venire și vei fi blestemat la plecare.20 Domnul va trimite împotriva ta blestemul, neliniștea și mustrarea în mijlocul tuturor lucrurilor pe care le vei face, până când vei fi nimicit și vei pieri repede din cauza faptelor tale rele, pentru care L-ai părăsit. 21 Domnul va trimite peste tine ciuma, până te va nimici din țara în care ai intrat ca s-o stăpânești. 22 El te va lovi cu tifos și cu friguri, cu inflamație și cu febră, cu sabie, cu filoxeră și cu mălură. Ele te vor urmări până vei pieri. 23 Cerul de deasupra capului tău va fi de bronz, iar pământul de sub tine va fi de fier. 24 Domnul va trimite pe pământul tău ploaie de praf și de pulbere. Ea va coborî din cer peste tine până vei fi nimicit.
25 Domnul va face să fii învins înaintea dușmanilor tăi. Pe un drum vei ieși împotriva lor și pe șapte drumuri vei fugi dinaintea lor. Vei fi un motiv de groază pentru toate regatele pământului. 26 Cadavrul tău va fi hrană pentru toate păsările cerului și pentru toate animalele pământului și nu va fi nimeni care să le sperie. 27 Domnul te va lovi cu bubele Egiptului și cu umflături, cu eczeme și cu scabie, de care nu te vei putea vindeca. 28 Domnul te va lovi cu nebunie, cu orbire și cu rătăcire a inimii. 29 Ziua în amiaza mare vei bâjbâi așa cum bâjbâie orbul prin întuneric. Nu vei prospera în nimic din ceea ce vei face. Cu siguranță, în fiecare zi vei fi asuprit și jefuit și nu va fi nimeni care să te salveze.
30 Te vei logodi cu o femeie, dar altul o va lua și se va culca cu ea. Vei construi casă și nu vei locui în ea, vei planta vii și nu te vei bucura de rodul lor. 31 Boul tău va fi înjunghiat înaintea ochilor tăi și nu vei mânca din el. Măgarul tău va fi luat cu forța dinaintea ta și nu ți se va mai da înapoi. Turmele tale vor fi date dușmanilor tăi și nu va fi nimeni care să te salveze. 32 Fiii și fiicele tale vor fi date unui alt popor. Ochii tăi vor privi și vor tânji după ei toată ziua, iar mâinile tale vor fi fără putere. 33 Un popor pe care nu-l cunoști va mânca rodul pământului tău și tot venitul muncii tale; și în toate zilele vei fi doar asuprit și zdrobit. 34 Priveliștea aceasta, pe care o vei vedea zilnic, te va face să înnebunești. 35 Domnul te va lovi cu bube rele la genunchi și la picioare, de care nu vei fi în stare să te vindeci, te va lovi din talpa piciorului până în creștetul capului.
36 Domnul te va duce, atât pe tine, cât și pe regele pe care îl vei pune să domnească peste tine, la o națiune pe care n-ai cunoscut-o, nici tu, nici strămoșii tăi. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră. 37 Vei fi un motiv de groază, o pildă și un motiv de batjocură printre toate popoarele la care te va duce Domnul.
38 Vei semăna multă sămânță pe câmpurile tale, dar vei recolta puțin, pentru că o vor devora lăcustele. 39 Vei planta vii și le vei lucra, dar nu vei bea și nu vei strânge struguri din ele, pentru că le vor mânca viermii. 40 Vei avea măslini pe întreg teritoriul tău, dar nu te vei unge cu ulei, pentru că măslinele se vor strica. 41 Ți se vor naște fii și fiice, dar nu vor rămâne ai tăi, pentru că vor merge în captivitate. 42 Lăcustele îți vor mânca toți pomii și rodul pământului.
43 Străinul care locuiește în mijlocul tău se va ridica tot mai sus, deasupra ta, iar tu te vei coborî tot mai jos. 44 El te va putea împrumuta, dar tu nu vei fi în stare să-l împrumuți. El va fi cap, iar tu vei fi coadă.
45 Toate aceste blesteme vor veni peste tine, te vor urmări și te vor ajunge din urmă, până te vor nimici, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău, păzind poruncile și hotărârile pe care ți le-a dat. 46 Ele vor fi pentru totdeauna un semn și o uimire pentru tine și urmașii tăi. 47 Fiindcă nu I-ai slujit Domnului, Dumnezeul tău, în vreme de prosperitate, cu bucurie și cu inimă bună, 48 vei sluji, flămând, însetat și dezbrăcat, dușmanilor tăi, pe care îi va trimite Domnul împotriva ta. El îți va așeza pe gât un jug de fier până când te va nimici.
49 Domnul va aduce de departe o națiune împotriva ta, de la marginile pământului, care se va năpusti asupra ta asemenea vulturului, o națiune a cărei limbă n-o vei înțelege, 50 o națiune cu o înfățișare necruțătoare, care nu va avea respect față de bătrân și nu va arăta bunăvoință față de tânăr. 51 Ea îți va devora rodul animalelor tale și rodul pământului tău, până când vei fi nimicit. Nu îți va lăsa nici grâne, nici vin, nici ulei, nici viței în cirezile tale și nici miei în turmele tale, până te va face să pieri. 52 Îți va asedia toate cetățile, până îți vor cădea zidurile cele înalte și fortificate, în care te-ai încrezut de-a lungul întregii tale țări. Ea te va asedia la toate porțile cetăților tale, în toată țara ta pe care ți-a dat-o Domnul, Dumnezeul tău.
53 Din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, te vei hrăni cu rodul pântecului tău, cu carnea fiilor și a fiicelor tale, pe care ți i-a dat Domnul, Dumnezeul tău. 54 Bărbatul cel mai delicat și mai sensibil dintre ai tăi se va uita cu răutate la fratele lui, la femeia care se odihnește la pieptul lui și la copiii pe care i-a lăsat să trăiască 55 și nu le va da nimic din carnea copiilor cu care se hrănește, pentru că nu-i va mai rămâne nimic din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în toate cetățile tale. 56 Femeia cea mai delicată și mai sensibilă, care, fiind atât de delicată și de sensibilă, nu știa cum să calce mai fin cu piciorul pe pământ, se va uita cu răutate la bărbatul de la pieptul ei, la fiii și la fiicele ei 57 și nu le va da nimic din resturile ieșite, după naștere , dintre picioarele ei sau din copiii pe care îi va naște, pentru că îi va mânca pe toți pe ascuns, din cauza asediului și a strâmtorării în care te va aduce dușmanul tău, în cetățile tale.
58 Dacă nu vei păzi și nu vei împlini toate cuvintele acestei Legi, scrise în Cartea aceasta, temându-te de acest Nume glorios și de temut – adică de Domnul, Dumnezeul tău – 59 atunci Domnul te va lovi, în chip nemaiauzit, pe tine și pe urmașii tăi, cu plăgi adânci și îndelungate și cu boli grave și prelungite. 60 Va aduce peste tine toate molimele Egiptului, de care ți-a fost frică, iar acestea se vor lipi de tine. 61 Mai mult, Domnul va aduce peste tine, până te va nimici, toate bolile și rănile care nu sunt scrise în această Carte a Legii. 62 După ce ați fost o mulțime precum stelele cerurilor, veți rămâne un mic număr de oameni, fiindcă nu ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul tău. 63 Așa cum Domnul S-a bucurat să-ți facă bine și să te înmulțească, tot așa Domnul Se va bucura să te ruineze și să te nimicească. Și vei fi smuls din țara în care vei intra ca s-o stăpânești.
64 Domnul te va împrăștia printre toate popoarele, de la o margine până la cealaltă a pământului. Acolo vei sluji altor dumnezei, idolilor din lemn și din piatră, pe care nu i-ai cunoscut nici tu, nici strămoșii tăi. 65 Printre aceste națiuni nu vei avea pace și nu vei avea un loc de odihnă pentru talpa piciorului tău. Acolo Domnul îți va da o inimă tremurândă, niște ochi lâncezi și un suflet întristat. 66 Viața îți va sta atârnată înainte, îți va fi groază noaptea și ziua și nu vei fi sigur de viața ta. 67 Dimineața vei spune: «O, dacă ar veni seara!», iar seara vei spune: «O, dacă ar veni dimineața!», din cauza groazei care îți va umple inima și a lucrurilor pe care ochii tăi le vor vedea. 68 Domnul te va întoarce, cu corăbiile în Egipt, pe drumul despre care îți spusesem: «Să nu-l mai vezi din nou!». Acolo vă veți vinde dușmanilor voștri ca sclavi și sclave, dar nu va fi nimeni să vă cumpere“.