Hristos, Mare-Preot după rânduiala lui Melhisedec
1 Într-adevăr, orice mare-preot luat din mijlocul oamenilor este pus pentru oameni în lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca să aducă daruri și jertfe pentru păcate. 2 El poate fi îngăduitor cu cei neștiutori și rătăciți fiindcă și el este cuprins de slăbiciune. 3 Și, din pricina acestei slăbiciuni, trebuie să aducă jertfe atât pentru păcatele lui, cât și pentru ale norodului. 4 Nimeni nu-și ia cinstea aceasta singur, ci o ia dacă este chemat de Dumnezeu, cum a fost Aaron . 5 Tot așa , nici Hristos nu Și-a luat singur slava de a fi Mare-Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: „Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut.” 6 Și, cum zice iarăși într-alt loc: „Tu ești preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec.” 7 El este Acela care, în zilele vieții Sale pământești, aducând rugăciuni și cereri cu strigăte mari și cu lacrimi către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte și fiind ascultat din pricina evlaviei Lui, 8 măcar că era Fiu, a învățat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit. 9 Și după ce a fost făcut desăvârșit , S-a făcut pentru toți cei ce-L ascultă urzitorul unei mântuiri veșnice, 10 căci a fost numit de Dumnezeu Mare-Preot „după rânduiala lui Melhisedec”.
Pruncia cititorilor
11 Asupra celor de mai sus avem multe de zis și lucruri grele de tâlcuit, fiindcă v-ați făcut greoi la pricepere. 12 Într-adevăr, voi, care de mult trebuia să fiți învățători, aveți iarăși trebuință de cineva să vă învețe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu și ați ajuns să aveți nevoie de lapte , nu de hrană tare. 13 Și oricine nu se hrănește decât cu lapte nu este obișnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc . 14 Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuințare, să deosebească binele și răul.