Ținutul căzut jumătății lui Manase
1 O parte i-a căzut prin sorți seminției lui Manase, căci el era întâiul născut al lui Iosif. Machir , întâiul născut al lui Manase și tatăl lui Galaad, avusese Galaadul și Basanul, pentru că era un bărbat de război. 2 Le-au dat prin sorți o parte celorlalți fii ai lui Manase, după familiile lor: fiilor lui Abiezer , fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel , fiilor lui Sihem, fiilor lui Hefer , fiilor lui Șemida; aceștia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor. 3 Țelofhad , fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, dar a avut fiice, ale căror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca și Tirța. 4 Ele s-au înfățișat înaintea preotului Eleazar , înaintea lui Iosua, fiul lui Nun, și înaintea mai-marilor și au zis: „Domnul i-a poruncit lui Moise să ne dea o moștenire între frații noștri.” Și li s-a dat, după porunca Domnului, o moștenire între frații tatălui lor. 5 I-au căzut zece părți lui Manase, în afară de țara Galaadului și a Basanului, care este de cealaltă parte a Iordanului. 6 Căci fetele lui Manase au avut o moștenire între fiii lui, și țara Galaadului a fost pentru ceilalți fii ai lui Manase. 7 Hotarul lui Manase se întindea de la Așer până la Micmetat , care este la răsărit de Sihem, și ducea la dreapta până la locuitorii din En-Tapuah. 8 Țara Tapuahului era a fiilor lui Manase, dar Tapuahul de pe hotarul lui Manase era al fiilor lui Efraim. 9 Hotarul se cobora până la pârâul Cana, la miazăzi de pârâu. Cetățile acestea ale lui Efraim erau în mijlocul cetăților lui Manase. Hotarul lui Manase era pe partea de miazănoapte a pârâului și ieșea la mare. 10 Ținutul de la miazăzi era al lui Efraim, cel de la miazănoapte al lui Manase și marea le slujea ca hotar; la miazănoapte se întâlneau cu Așer și la răsărit, cu Isahar. 11 Manase stăpânea în Isahar și în Așer Bet-Șeanul cu satele lui, Ibleamul cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui și locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei înălțimi. 12 Fiii lui Manase n-au putut să-i izgonească pe locuitorii din aceste cetăți, și canaaniții au izbutit astfel să rămână în țara aceasta. 13 Când copiii lui Israel au fost destul de tari, i-au supus pe canaaniți la un bir, dar nu i-au izgonit. 14 Fiii lui Iosif i-au vorbit lui Iosua și i-au zis: „Pentru ce ne-ai dat de moștenire numai un sorț și numai o parte, când noi suntem un popor mare la număr și Domnul ne-a binecuvântat până acum?” 15 Iosua le-a zis: „Dacă sunteți un popor mare la număr, suiți-vă în pădure și tăiați-o, ca să vă faceți loc în țara fereziților și a refaimiților, fiindcă muntele lui Efraim este prea strâmt pentru voi!” 16 Fiii lui Iosif au zis: „Muntele nu ne va ajunge, și toți canaaniții care locuiesc în vale, cei ce sunt la Bet-Șean și în satele lui și cei ce sunt în valea Izreel au care de fier.” 17 Iosua i-a zis casei lui Iosif, lui Efraim și lui Manase: „Voi sunteți un popor mare la număr și puterea voastră este mare; nu veți avea un singur sorț, 18 ci veți avea muntele, căci veți tăia pădurea și ieșirile ei vor fi ale voastre, și-i veți izgoni pe canaaniți, cu toate carele lor de fier și cu toată tăria lor.”