Isus este dus la Pilat
1 Când s-a făcut ziuă, toți preoții cei mai de seamă și bătrânii norodului au ținut sfat împotriva lui Isus, ca să-L omoare. 2 După ce L-au legat, L-au dus și L-au dat în mâna dregătorului Pilat din Pont.
Căința și moartea lui Iuda
3 Atunci Iuda , vânzătorul, când a văzut că Isus a fost osândit la moarte, s-a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginți, i-a dat preoților celor mai de seamă și bătrânilor 4 și a zis: „Am păcătuit, căci am vândut sânge nevinovat!” „Ce ne pasă nouă?”, i-au răspuns ei. „Treaba ta!” 5 Iuda a aruncat arginții în Templu și s-a dus de s-a spânzurat. 6 Preoții cei mai de seamă au strâns arginții și au zis: „Nu este îngăduit să-i punem în vistieria Templului, fiindcă sunt preț de sânge.” 7 Și după ce s-au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia Țarina Olarului, ca loc pentru îngroparea străinilor. 8 Iată de ce țarina aceea a fost numită până în ziua de azi „Țarina Sângelui”. 9 Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin prorocul Ieremia, care zice: „Au luat cei treizeci de arginți, prețul celui prețuit, pe care l-au prețuit unii dintre fiii lui Israel, 10 și i-au dat pe Țarina Olarului, după cum îmi poruncise Domnul.”
Isus, înaintea lui Pilat
11 Isus S-a înfățișat înaintea dregătorului. Dregătorul L-a întrebat: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” „Da ” , i-a răspuns Isus, „sunt.” 12 Dar n-a răspuns nimic la învinuirile preoților celor mai de seamă și ale bătrânilor. 13 Atunci Pilat I-a zis: „N-auzi de câte lucruri Te învinuiesc ei?” 14 Isus nu i-a răspuns la niciun cuvânt, așa că se mira foarte mult dregătorul.
Întărirea hotărârii de moarte
15 La fiecare praznic al Paștelui dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemnițat pe care-l voiau ei. 16 Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17 Când erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: „Pe care voiți să vi-l slobod? Pe Baraba sau pe Isus, care Se numește Hristos?” 18 Căci știa că din pizmă Îl dăduseră pe Isus în mâinile lui. 19 Pe când stătea Pilat pe scaun la judecată, nevasta sa a trimis să-i spună: „Să nu ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina Lui!” 20 Preoții cei mai de seamă și bătrânii au înduplecat noroadele să-l ceară pe Baraba, iar pe Isus să-L omoare. 21 Dregătorul a luat cuvântul și le-a zis: „Pe care din amândoi voiți să vi-l slobod?” „Pe Baraba”, au răspuns ei. 22 Pilat le-a zis: „Dar ce să fac cu Isus, care Se numește Hristos?” „Să fie răstignit”, i-au răspuns cu toții. 23 Dregătorul a zis: „Dar ce rău a făcut?” Ei au început să strige și mai tare: „Să fie răstignit!” 24 Când a văzut Pilat că nu ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, și-a spălat mâinile înaintea norodului și a zis: „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!” 25 Și tot norodul a răspuns: „Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri!”
Batjocurile ostașilor
26 Atunci Pilat li l-a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, după ce a pus să-L bată cu nuiele , L-a dat în mâinile lor ca să fie răstignit. 27 Ostașii dregătorului L-au dus pe Isus în pretoriu și au adunat în jurul Lui toată ceata ostașilor. 28 L-au dezbrăcat de hainele Lui și L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. 29 Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mâna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El și ziceau: „Plecăciune, Împărate al iudeilor!” 30 Și scuipau asupra Lui și luau trestia și-L băteau în cap. 31 După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui și L-au dus să-L răstignească.
Răstignirea
32 Pe când ieșeau din cetate, l-au întâlnit pe un om din Cirene numit Simon și l-au silit să-I ducă crucea lui Isus. 33 Când au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă „Locul Căpățânii”, 34 I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar când l-a gustat, n-a vrut să bea. 35 După ce L-au răstignit, au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul care zice: „Și-au împărțit hainele Mele între ei, și pentru cămașa Mea au tras la sorți.” 36 Apoi au șezut jos și-L păzeau. 37 Și I-au scris deasupra capului vina: „Acesta este Isus, Împăratul iudeilor.” 38 Împreună cu El au fost răstigniți doi tâlhari: unul la dreapta și celălalt la stânga Lui.
Batjocurile trecătorilor
39 Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap 40 și ziceau: „Tu , care strici Templul și-l zidești la loc în trei zile, mântuiește-Te pe Tine Însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” 41 Preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii și bătrânii, își băteau și ei joc de El și ziceau: 42 „Pe alții i-a mântuit, dar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce, și vom crede în El! 43 S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubește! Căci a zis: «Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!»” 44 Tâlharii care erau răstigniți împreună cu El Îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură.
Întunericul
45 De la ceasul al șaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată țara. 46 Și pe la ceasul al nouălea Isus a strigat cu glas tare: „Eli , Eli, lama sabactani?” , adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” 47 Unii din cei ce stăteau acolo, când au auzit aceste vorbe, au zis: „Îl strigă pe Ilie.” 48 Și îndată unul dintre ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie și I l-a dat să bea. 49 Dar ceilalți ziceau: „Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mântuiască!” 50 Isus a strigat iarăși cu glas tare și Și-a dat duhul.
Perdeaua dinăuntrul Templului se rupe
51 Și îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, 52 mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat. 53 Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate și li s-au arătat multora. 54 Sutașul și cei ce-L păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s-au înfricoșat foarte tare și au zis: „Cu adevărat Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” 55 Acolo erau și multe femei, care priveau de departe; ele Îl urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. 56 Între ele erau Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov și a lui Iose, și mama fiilor lui Zebedei.
Înmormântarea lui Isus
57 Spre seară a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, care era și el ucenic al lui Isus. 58 El s-a dus la Pilat și i-a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i-l dea. 59 Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in 60 și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului și a plecat. 61 Maria Magdalena și cealaltă Marie erau acolo și ședeau în fața mormântului.
Pecetluirea mormântului
62 A doua zi, care vine după Ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și fariseii s-au dus împreună la Pilat 63 și i-au zis: „Doamne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, pe când era încă în viață, a zis: «După trei zile voi învia.» 64 Dă poruncă dar ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să-I fure trupul și să spună norodului: «A înviat din morți.» Atunci înșelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decât cea dintâi.” 65 Pilat le-a zis: „Aveți o strajă; duceți-vă de păziți cum puteți!” 66 Ei au plecat și au întărit mormântul, pecetluind piatra și punând strajă.
O Iisus angla o Pilat. O Iuda umbladilo. O Iisus hai o Baraba. O Iisus dino te merel. E biciuirea, o prasamos, hai o umbladimos. O merimos, o prahomos, hai ăl paznicea c‐o mormînto.
1 Ta cana sas detehara, sauără rașaia hai ăl phure and‐o norodo dine‐pe duma and‐o Iisus caște mundaren‐Les. 2 Hai phangle‐Les ta înghiarde‐Les c‐o Ponțiu Pilat, cai sas dregătoro. 3 Atuncea o Iuda, cai bichindea‐Les, cana așundea că sas osîndime, falea‐les nasul hai înghiardea palpale le rașaienghe hai le phurenghe ăl treanda argințea cai lileas‐len, 4 Hai phendea: Thardilem bichindos rat bidoșalo. On phende‐lesche: So phenes‐amenghe? Tu si te diches. 5 Ou ciudeas ăl argințea and‐o templo, teleardea othar, ta sar ghelo i umbladilo. 6 Ăl rașaia lile ăl love, hai phende: Nai mișto te cias‐len and‐e visteria le templosche, că si pochin pă rateste. 7 Hai sar dine duma, chinde ăc Than le Pirearengo, othe te prahon le streinen. 8 Anda codolasche codou than buciol Than le Ratesco, gi p‐o ghes dă ghes. 9 Atuncea maladilo so phendilo catar o prooroco Ieremia, cai phendea: «Hai lile codol treanda argințea, pochin cai pochinde‐les ăl ciave le Israelosche, 10 Hai dine‐le p‐o Than le Pirearengo, pala sar phendea manghe o Rai.» 11 Hai o Iisus beșălas angla o dregătoro, cai phușlea‐Les: Tu san o thagar le jîdaiengo? Hai o Iisus boldea‐lesche: Tu phenes. 12 Ta c‐ăl doșa cai anenas‐Lesche ăl rașaia hai ăl phure, ni boldelas‐lenghe chanci. 13 Atuncea phendea‐Lesche o Pilat: Ni așunes caborendar doșaren-Tut cadala? 14 Ta Ou ni boldea‐lesche chanci, hai o dregătoro mirilas‐pe lestar. 15 C‐ăl ghesa le Patraghiache, o dregătoro delas o drom ăc phandadesco save manghenas o norodo. 16 Hai othe sas‐len ăc phandado anavesa, cai buciolas Baraba. 17 Hai sar sas on chidine, o Pilat phendea‐lenghe: Saves camen te dau lesco drom, le Barabas or le Iisusos, cai phenen lesche Hristoso? 18 Ou gianelas că holinatar dineas‐Les pă lesche vast. 19 Hai sar beșălas o Pilat pă pio than le crisaco, leschi giuvli dinea lesche drom ta phendea: Te na cheres chanci codol ceacesche, că but pharo sas manghe and‐o suno, anda Leste. 20 Ta ăl rașaia hai ăl phure denas‐pe pașal manuș caște manghen le Barabas, hai le Iisusos te hasaren. 21 O dregătoro astardea, hai phușlea‐le: Saves anda‐l dui camen te dav‐les tumenghe? Ta on phenenas: Le Barabas. 22 Ta o Pilat phendea‐lenghe: Ta so cherau le Iisusosa, cai buciol Hristoso? Hai sea bolde hai phende: Te avel umblado! 23 Ta o Pilat pale phendea: Ta so nasulimos cherdea? Ta on mai zurales denas mui hai phenenas: Te avel umblado! 24 Ta cana dichlea cadea o Pilat că ni cherel mișto chanci, hai mai nasul holiaile, lilea pai hai thodea pe p‐ăl vast angla sauără manuș, hai phendea: Bidoșaco sem anda o rat cadal manușăsco ceacio. Tume si te dichen. 25 Hai sauără norodo bolde hai phende: Lesco rat te avel p‐amende hai p‐amare ciave! 26 Atuncea dinea lenghe drom le Barabas, hai le Iisusos biciuisardea‐Les hai dinea‐Les te avel umblado. 27 Atuncea ăl ostașa le dregătoresche lile le Iisusos hai înghiarde‐Les and‐o pretorio, hai chidine pașa o Iisus sauără manușen, 28 Nanghiarde‐Les Lesche țoalendar, hai hureade‐Les ăc mantauasa loli. 29 Cherde Lesche ăc coroana carenghi, ciutela‐Lesche p‐o șăro, hai and‐o vast ceacio ăc trestia: hai denas cocea angla Leste, prasanas‐pesche Lestar, phenindos: Bucurisao, thagara le jîdaiengo! 30 Ciungarenas pă Leste, lile e trastia hai marenas‐Les andă o șăro. 31 Hai pala so prasaile‐pesche Lestar, nanghiarde‐Les le mantauatar, hai hureade‐les Lesche țoalența hai înghiarde‐Les te umblaven‐Les. 32 Hai cana încliste, arachle eche manușes anda‐i Cirena, cai buciolas Simono, hai silosarde‐Les te înghiarel Lesco trușul. 33 Aresle c‐o than cai buciol Golgota, cai p‐aver cib hachiardol: o Than le Șăresco, 34 Dine‐Les te pel mol hamime fiareasa; cana ciutea and‐o mui ni camnea te pel. 35 Hai pala so umblade‐Les, hulade Lesche țoale mașcar peste, ta țîrde c‐o sorțo le zarosa, caște maladiol so sas phendo catar o prooroco: «Hulade Mîră țoale mașcar peste, hai anda Muro gad țîrde c‐o sorțo.» 36 Ăl ostașea beșănas othe, hai păzinas‐Les. 37 Opral pă Lesco șăro sas hramome Leschi doș: Cadaua si o Iisus, o thagar le jîdaiengo. 38 And‐ăc than Lesa mai sas umblade i dui tîlharea, ech că Leschi ceaci, hai ech că Leschi bangi. 39 Ăl manuș cai nachenas hulinas‐Les, hai denas anda o șăro, 40 Hai phenenas: Tu, sao peravea o templo hai andă trin ghes vazdes‐les c‐o than, mîntuisao Tu Tut! Cana san Tu o Ciao le Devlesco, de Tu tele pa o trușul! 41 Sa cadea ăl rașaia, prasanas‐Les, hai ăl sicadine hai le phurența, phenenas: 42 Avren mîntuisardea, hai Pes ni daștil te mîntuil‐Pe! Cana si o thagar le Israelosco, te del‐Pe tele pa o trușul, atuncea pacheasa andă Leste. 43 Pachiailo and‐o Del: Te hastral‐Les acana cana Ou camnea‐Les! Că Ou phendea: Sem o Ciao de Devlesco. 44 Sa cadea prasanas‐Les ăl tîlharea cola cai sas umblade Lesa. 45 Hai catar ăl șou ceaso, cherdili reat cali pă sauără phuî, ci c‐ăl înia ceaso. 46 Hai c‐ăl înia ceaso o Iisus dinea mui zurales, hai phendea: Eli, Eli, lama sabahtani? p‐amari cib avel: Muro Del, Muro Del, sostar muchlean‐Ma corcoro? 47 Ta manuș cai beșănas othe cana așunde, phende: Cadaua del mui le Ilias. 48 Ech anda lende nașlo hai lilea ăc bureto, ta pherdea‐le șutesa, ciutea‐les and‐ăc trestia hai vazdea‐les opre te pel. 49 Ta col‐aver phenenas: Muchen, te diches avel o Ilia te mîntuil‐Les? 50 Hai o Iisus pale dinea mui zurales, hai dinea Pio duho. 51 Hai eta că e perdeaua anda o templo cindili andă donde, d‐opral gi tele, e phuî izdraia, hai ăl bar parîle; 52 Ăl mormîntea descheaile, hai but corpuri sfințenghe mule uștile. 53 Hai pala o giuvindimos Lesco, on încliste anda‐l mormînturi, întrisaile and‐o foro hai sicadile butenghe. 54 O sutașo colența cai păzinas le Iisusos and‐ăc than, cana dichle o izdramos hai sea so cherdilo, daraile nasul, hai phende: Ceaces, Cadaua sas o Ciao le Devlesco! 55 Othe sas i but giuvlea, cai dichenas dural, hai avilenas anda‐i Galilea pala o Iisus, slujindo‐Les. 56 Mașcar lende sas e Maria Magdalena, hai e Maria, e dei le Iacoboschi hai le Iosaschi, hai e dei le ciavenghi le Zevedeosche. 57 Cana cherdili e reat, avilo ăc manuș barvalo anda‐i Arimatea, le anavesa dă Iosifo, cai i ou sas ăc ucenico le Iisusosco. 58 Cadaua ghelo c‐o Pilat, ta manglea o corpo le Iisososco. Atuncea o Pilat poruncisardea te del‐les lesche. 59 O Iosifo, cana lilea o corpo le Iisusosco, hureadea‐Les and‐ăc pohtan ujo inosco. 60 Hai ciutea‐Les and‐ăc mormînto piro neo, cai cherdea‐les and‐o bar, hai pala so ciute ăc bar baro c‐o udar le mormîntosco, ou teleardea. 61 Hai othe sas e Maria Magdalena hai coi‐aver Maria, beșănas angla o mormînto. 62 Pala cadaua ghes, o ghes le dongo, chidineaile ăl rașaia hai ăl fariseia c‐o Pilat, 63 Hai phende: Raiana, andeam amenghe goghi că o cior hai o taritori Codoua phendea, cana trăilas: Pa trin ghesa si te ușteau. 64 Poruncisar acana, că o mormînto te avel păzime gi c‐ăl trin ghesa, te na aven pala cadaia Lesche ucenicea te cioren‐Les, hai te phenen sauărănghe: Uștilo and‐ăl mule. Cadaua tharimos avela mai nasul dă sar o angluno le manușănghe. 65 O Pilat phendea: Si tumen straja; gian hai zurearen‐la sar gianen. 66 Hai on ghele, zurearde e straja c‐o mormînto, hai ciute sigilio p‐o bar cai sas angla o mormînto.