David se refugiază la Nob
1 David s‑a dus la Nob, la preotul Ahimelec . Ahimelec i-a ieșit speriat în întâmpinare lui David și i‑a zis: „De ce ești singur și nu este nimeni cu tine?” 2 David i‑a răspuns preotului Ahimelec: „Regele mi‑a poruncit astfel: «Să nu știe nimeni nimic despre pricina pentru care te trimit și în privința căreia ți‑am dat poruncă!» Am hotărât un loc anume de întâlnire cu oamenii mei. 3 Așadar, ce ai la îndemână? Dă‑mi cinci pâini sau ce se va găsi!” 4 Preotul i‑a răspuns lui David: „N‑am pâine obișnuită la îndemână, ci numai pâine sfințită ; asta, doar dacă oamenii tăi s‑au ținut departe de femei!” 5 David i‑a răspuns preotului și i‑a zis: „Fără doar și poate! Ne-am ținut departe de femei , ca și altădată când am plecat la luptă. Vasele oamenilor mei sunt sfinte chiar și într‑o misiune obișnuită – cu atât mai mult vor fi sfințite vasele lor astăzi!” 6 Atunci preotul i‑a dat pâinea sfințită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea înfățișării, care fusese luată dinaintea DOMNULUI ca să fie înlocuită cu pâine caldă, când o luaseră pe cealaltă.
7 Chiar în ziua aceea se afla acolo, închis înaintea DOMNULUI, unul dintre slujitorii lui Saul, un edomit pe nume Doeg , mai‑marele păstorilor lui Saul. 8 David i‑a zis lui Ahimelec: „N‑ai aici la îndemână o suliță sau o sabie? Nu mi‑am luat cu mine nici sabia, nici armele, pentru că porunca regelui era grabnică.” 9 Preotul i‑a răspuns: „Iată sabia lui Goliat, filisteanul, pe care l‑ai răpus în Valea Terebintului; este învelită într‑o pânză, în spatele efodului. Dacă vrei s‑o iei, ia‑o, căci nu este alta aici!” Și David i‑a zis: „Nu‑i alta ca ea; dă‑mi‑o!”
David scapă la Gat
10 David s‑a ridicat și a fugit de Saul chiar în ziua aceea. A ajuns la Achiș, regele Gatului. 11 Slujitorii lui Achiș i‑au zis: „Nu este acesta David, regele țării? Nu pentru el jucau și își răspundeau în cântec:
«Saul a bătut cu miile,
iar David, cu zecile de mii»?”
12 David a luat aminte la aceste cuvinte și l‑a apucat o mare frică de Achiș, regele Gatului. 13 Și‑a schimbat purtarea și a făcut pe nebunul înaintea lor: făcea zgârieturi pe ușile porților și lăsa să‑i curgă balele pe barbă. 14 Achiș le‑a zis slujitorilor săi: „Iată, vedeți și voi ce nebun! De ce l-ați adus la mine? 15 De nebuni duc eu lipsă, de mi‑l aduceți pe acesta să se poarte ca un nebun înaintea mea? Unul ca el să intre în casa mea?”
Fuga lui David la Nob
1 David s-a dus la Nob, la preotul Ahimelec , care a alergat speriat înaintea lui și i-a zis: „Pentru ce ești singur și nu este nimeni cu tine?” 2 David i-a răspuns preotului Ahimelec: „Împăratul mi-a dat o poruncă și mi-a zis: «Nimeni să nu știe nimic de pricina pentru care te trimit și de porunca pe care ți-am dat-o!» Am hotărât un loc de întâlnire cu oamenii mei. 3 Acum ce ai la îndemână? Dă-mi cinci pâini sau ce se va găsi!” 4 Preotul i-a răspuns lui David: „N-am pâine obișnuită la îndemână, ci numai pâine sfințită ; doar dacă oamenii tăi s-au ferit de împreunarea cu femei.” 5 David i-a răspuns preotului: „Ne-am ferit de împreunarea cu femei de trei zile de când am plecat și toți oamenii mei sunt curați; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfințită negreșit azi de acela care o va face.” 6 Atunci preotul i-a dat pâinea sfințită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea pentru punerea înainte care fusese luată dinaintea Domnului ca să fie înlocuită cu pâine caldă în clipa când o luaseră pe cealaltă. 7 Chiar în ziua aceea se afla acolo închis înaintea Domnului un om dintre slujitorii lui Saul; era un edomit, numit Doeg , căpetenia păstorilor lui Saul. 8 David i-a zis lui Ahimelec: „N-ai la îndemână o suliță sau o sabie? Căci nu mi-am luat cu mine nici sabia, nici armele, pentru că porunca împăratului era grabnică.” 9 Preotul a răspuns: „Iată sabia lui Goliat, filisteanul, pe care l-ai omorât în Valea Terebinților; este învelită într-un covor, în dosul efodului. Dacă vrei s-o iei, ia-o, căci nu este alta aici!” Și David a zis: „Nu-i alta ca ea; dă-mi-o!”
David fuge la Gat, la împăratul Achiș
10 David s-a sculat și a fugit chiar în ziua aceea de Saul. A ajuns la Achiș, împăratul Gatului. 11 Slujitorii lui Achiș i-au zis: „Nu este acesta David, împăratul țării? Nu este el acela pentru care se cânta jucând:
«Saul și-a bătut miile lui,
iar David, zecile lui de mii»?”
12 David a pus la inimă aceste cuvinte și a avut o mare frică de Achiș, împăratul Gatului. 13 A făcut pe nebunul înaintea lor; făcea năzdrăvănii înaintea lor, făcea zgârieturi pe ușile porților și lăsa să-i curgă balele pe barbă. 14 Achiș le-a zis slujitorilor săi: „Vedeți bine că omul acesta și-a pierdut mințile. Pentru ce mi-l aduceți? 15 Oare duc lipsă de nebuni, de mi-l aduceți pe acesta și mă faceți martor la năzdrăvăniile lui? Să intre el în casa mea?”