Legea și credința
1 O, galateni fără minte! Cine v‐a fiermecat pe voi înaintea ochilor cărora Isus Hristos a fost zugrăvit ca răstignit? 2 Numai aceasta voiesc să aflu de la voi: din faptele legii ați primit Duhul , sau din auzirea credinței? 3 Așa de fără minte sunteți? După ce ați început în Duhul acum sfârșiți în carne? 4 În zadar ați pătimit atâtea, dacă chiar în zadar! 5 Deci cel ce vă dă Duhul și lucrează minuni între voi o face din faptele legii, sau din auzirea credinței? 6 După cum Avraam a crezut pe Dumnezeu și i s‐a socotit ca dreptate. 7 Cunoașteți deci că cei ce sunt din credință, aceștia sunt fii ai lui Avraam. 8 Și scriptura, văzând mai dinainte că Dumnezeu îndreptățește pe Neamuri din credință, a dat mai dinainte lui Avraam vestea bună zicând : În tine vor fi binecuvântate toate Neamurile. 9 Așa că cei din credință sunt binecuvântați împreună cu credinciosul Avraam. 10 Căci toți câți sunt din faptele legii sunt sub blestem; căci este scris: Blestemat este oricine care nu stăruiește în toate cele scrise în cartea legii ca să le facă. 11 Iar că prin lege nimeni nu este îndreptățit la Dumnezeu, este învederat, fiindcă: Dreptul va trăi din credință. 12 Legea însă nu este din credință, ci zice : Cel ce va face cele ale legii va trăi prin ele. 13 Hristos ne‐a răscumpărat din blestemul legii făcându‐se blestem pentru noi, pentru că este scris: Blestemat este oricine care este atârnat pe lemn! 14 pentru ca binecuvântarea lui Avraam să ajungă la Neamuri în Hristos Isus, ca să luăm prin credință făgăduința Domnului.
Făgăduința și legea
15 Fraților, (vorbesc ca un om) nimeni dar nu desființează un legământ întărit al unui om, sau mai adaugă la el. 16 Iar făgăduințele au fost rostite lui Avraam și seminței sale. El nu zice: Și semințelor! ca de multe; ci ca de una singură: Și seminței tale! care este Hristos . 17 Eu dar zic aceasta: un legământ întărit mai înainte de Dumnezeu nu‐l înlătură legea venită după patru sute treizeci de ani, încât să desființeze făgăduința. 18 Căci dacă moștenirea este din lege, nu mai este din făgăduință: dar Dumnezeu a făcut darul lui Avraam prin făgăduință. 19 Ce este cu legea deci? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege până când avea să vină sămânța căreia i s‐a făcut făgăduința; și a fost rânduită prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor . 20 Și mijlocitorul nu este mijlocitor al unuia singur, dar Dumnezeu este unul singur. 21 Este deci legea împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Să nu fie așa . Căci dacă ar fi fost dată o lege ca putând să facă viu, cu adevărat dreptatea ar fi din lege. 22 Dar scriptura a închis toate sub păcat, ca făgăduința să fie dată credincioșilor din credința lui Isus Hristos. 23 Și noi mai înainte de a veni credința eram păziți sub lege, ca închiși pentru credința care avea să fie descoperită. 24 Încât legea s‐a făcut îndrumătorul nostru spre Hristos, ca să fim îndreptățiți din credință. 25 Iar după ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumător. 26 Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Isus. 27 Căci câți dintre voi ați fost botezați pentru Hristos v‐ați îmbrăcat cu Hristos. 28 Nu este nici iudeu, nici grec, nu este nici rob, nici slobod, nu este parte bărbătească și parte femeiască: căci toți sunteți una în Hristos Isus. 29 Iar dacă sunteți ai lui Hristos, sunteți deci sămânța lui Avraam, moștenitori potrivit făgăduinței.
Dreptatea e prin credinţă
1 O, galateni fără minte, cine v-a fermecat să nu vă încredeţi în adevăr, voi, în ochii cărora a fost zugrăvit Iisus Hristos cel răstignit? 2 Atât vreau să ştiu de la voi: datorită faptelor Legii aţi primit voi Duhul sau pentru că aţi ascultat cuvântul credinţei? 3 Atât de fără de minte sunteţi? După ce aţi început în Duhul căutaţi acum desăvârşirea în trup ? 4 Aţi suferit atâtea degeaba? – dacă într-adevăr a fost degeaba! 5 Cel care vă dă Duhul şi face minuni între voi le face oare fiindcă împliniţi faptele Legii sau fiindcă ascultaţi cuvântul credinţei? 6 La fel şi Avraam: a crezut în Dumnezeu şi credinţa i-a fost socotită ca dreptate.
7 Să ştiţi dar, că cei care cred, aceia sunt fiii lui Avraam. 8 Iar Scriptura, văzând dinainte că Dumnezeu prin credinţă va face drepte neamurile, i-a vestit mai dinainte lui Avraam: În tine vor fi binecuvântate toate neamurile. 9 Deci, cei care cred sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios. 10 Însă toţi cei care se încred în faptele Legii sunt sub blestem, căci este scris: Blestemat este oricine nu stăruie în toate cele scrise în cartea Legii, ca să le împlinească . 11 Iar faptul că prin Lege nimeni nu devine drept înaintea lui Dumnezeu este clar, deoarece: cel drept va fi viu prin credinţă. 12 Legea însă nu se bazează pe credinţă, ci pe cuvintele: cel care face aceste lucruri va fi viu prin ele. 13 Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-se blestem pentru noi, deoarece este scris: Blestemat este orice om atârnat pe lemn , 14 pentru ca, prin Hristos Iisus, binecuvântarea vestită lui Avraam să vină la neamuri, să primim făgăduinţa Duhului prin credinţă.
Legea şi făgăduinţa
15 Fraţilor, vorbesc ca un om: până şi legământul dintre oameni, odată încheiat, nu mai poate fi anulat şi nu se mai poate adăuga nimic la el. 16 Iar făgăduinţele au fost rostite lui Avraam şi vlăstarului său. Nu zice: şi vlăstarelor , ca şi cum ar vorbi despre mai mulţi, ci doar despre unul singur: şi vlăstarului tău , care este Hristos. 17 Ce vreau să spun cu asta? Legea venită după patru sute treizeci de ani nu poate anula legământul încheiat mai dinainte de către Dumnezeu, aşa încât făgăduinţa să fie desfiinţată. 18 Dacă moştenirea vine prin Lege, nu mai vine prin făgăduinţă; iar lui Avraam Dumnezeu i-a dăruit-o prin făgăduinţă. 19 Atunci, pentru ce a fost dată Legea? Ea a fost adăugată din cauza încălcărilor de Lege, până când avea să vină Vlăstarul căruia i s-a dat făgăduinţa. A fost dată prin îngeri în mâna unui mijlocitor. 20 Mijlocitorul nu este doar al unei singure părţi, Dumnezeu însă este Unul.
21 Este oare Legea împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? În nici un fel! Dacă s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într-adevăr dreptatea ar veni prin Lege. 22 Scriptura însă le-a închis pe toate sub păcat, pentru ca făgăduinţa să se dea prin credinţa în Iisus Hristos, celor care cred. 23 Înainte de venirea credinţei noi eram păziţi sub Lege, închişi în vederea credinţei care avea să fie revelată. 24 Astfel Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos ca să fim îndreptăţiţi prin credinţă. 25 Iar după ce a venit credinţa nu mai suntem sub acest îndrumător.
Fiii lui Dumnezeu
26 Căci toţi, în Hristos Iisus, sunteţi fiii lui Dumnezeu prin credinţă, 27 pentru că cei care v-aţi botezat în Hristos, v-aţi îmbrăcat în Hristos. 28 Nu mai este nici iudeu nici grec, nu mai este nici rob nici liber, nu mai este nici bărbat nici femeie, pentru că voi toţi sunteţi una în Hristos Iisus. 29 Iar dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi vlăstarul lui Avraam, moştenitori potrivit făgăduinţei.