Omul cu mâna uscată
1 Și a intrat iar în sinagogă și acolo era un om care avea mâna uscată. 2 Și‐l pândeau să vadă dacă îl tămăduiește în ziua Sabatului, ca să‐l învinuiască. 3 Și zice omului care avea mâna uscată: Scoală‐te în mijloc. 4 Și le zice: Se cuvine în ziua Sabatului a face bine sau a face rău? a mântui un suflet sau a omorî? Iar ei tăceau. 5 Și după ce i‐a privit împrejur cu mânie, întristându‐se de învârtoșarea inimii lor, zice omului: Întinde‐ți mâna. Și a întins‐o și mâna lui s‐a făcut sănătoasă. 6 Și fariseii au ieșit și îndată s‐au sfătuit cu irodianii împotriva lui, cum să‐l piardă.
Isus vindecă pe bolnavi
7 Și Isus cu ucenicii săi s‐a depărtat spre mare și l‐a urmat o mulțime mare din Galileea și din Iudeea, 8 și din Ierusalim și din Idumea și de dincolo de Iordan și dimprejurul Tirului și Sidonului, o mulțime mare, auzind tot ce făcea, a venit la el. 9 Și el a zis ucenicilor săi să‐i fie la îndemână o luntre din pricina gloatei ca să nu‐l strâmtoreze. 10 Căci tămăduise mulți; încât toți câți aveau răni năvăleau spre el ca să‐l atingă. 11 Și duhurile necurate, când îl zăreau, cădeau înaintea lui și strigau zicând: Tu ești Fiul lui Dumnezeu. 12 Și le poruncea mult, ca să nu‐l dea pe față.
Alegerea celor doisprezece apostoli
13 Și se suie în munte și cheamă la sine pe cine a voit el însuși. Și au venit la el. 14 Și a făcut doisprezece ca să fie cu el și ca să‐i trimită să propovăduiască, 15 și să aibă putere să scoată afară draci. 16 Și a făcut doisprezece și lui Simon i‐a dat numele Petru; 17 și pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan fratele lui Iacov și le‐a dat numele Boanerghes adică: Fii ai tunetului; 18 și pe Andrei și pe Filip și pe Bartolomeu și pe Matei și pe Toma și pe Iacov al lui Alfeu și pe Tadeu și pe Simon Cananitul, 19 și pe Iuda Iscarioteanul care l‐a și dat prins.
Păcatul împotriva Duhului Sfânt
20 Și vin în casă. Și iarăși se adună împreună gloata încât nu puteau nici să mănânce pâine. 21 Și când au auzit, ai săi au venit ca să‐l apuce, căci ziceau: Și‐a ieșit din fire. 22 Și cărturarii care se pogorâseră de la Ierusalim ziceau: Are pe Beelzebul; și: Scoate afară pe draci prin domnul dracilor. 23 Și i‐a chemat la sine și le‐a zis în pilde: Cum poate Satana să scoată afară pe Satana? 24 Și dacă o împărăție se va dezbina împotriva sa însăși, împărăția aceea nu poate sta. 25 Și dacă o casă se va dezbina împotriva sa însăși, casa aceea nu va putea sta. 26 Și dacă Satana s‐a sculat împotriva sa însuși și s‐a dezbinat, nu poate sta, ci ia sfârșit. 27 Dar nimeni nu poate să intre în casa celui tare și să răpească sculele lui, dacă nu va lega mai întâi pe cel tare și atunci îi va prăda casa. 28 Adevărat vă spun că toate păcatele vor fi iertate fiilor oamenilor și hulele cu care vor huli; 29 dar cine va huli împotriva Duhului Sfănt n‐are iertare în veac, ci va fi vinovat de un păcat veșnic. 30 Pentru că ziceau: Are duh necurat.
Mama și frații lui Isus
31 Și mama lui și frații lui vin și, stând afară, au trimis la el să‐l cheme. 32 Și gloata ședea împrejurul lui: Și‐i zic: Iată mama ta și frații tăi, afară, te caută. 33 Și el le răspunde și zice: Cine este mama mea și frații mei? 34 Și, privind în jur la cei ce ședeau împrejurul lui, zice: Iată mama mea și frații mei. 35 Căci cine va face voia lui Dumnezeu, acela este fratele meu și soră și mamă.
Vindecarea omului cu mâna paralizată
1 Şi a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna uscată. 2 Unii însă Îl pândeau să vadă dacă-l va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască. 3 Atunci El i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi vino în mijloc!” 4 Iar celorlalţi le-a zis: „Ce trebuie să facă omul sâmbăta: să facă bine sau să facă rău? Să salveze o viaţă sau să o lase să piară?” Şi ei tăceau. 5 Uitându-se la ei de jur împrejur cu mânie, şi întristat de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde mâna!” Şi el a întins-o şi mâna i s-a vindecat. 6 Fariseii, ieşind, s-au sfătuit repede cu irodienii împotriva Lui, cum să facă să-L piardă.
Mulţimile îl urmează pe Iisus
7 Şi Iisus a plecat împreună cu ucenicii spre mare. Şi l-a urmat o mulţime mare de oameni din Galileea şi din Iudeea, 8 din Ierusalim, din Idumeea şi de dincolo de Iordan şi de pe lângă Tir şi Sidon, mulţime care, auzind câte făcea, a venit la El. 9 Iisus le-a zis ucenicilor Lui să aducă o corabie aproape de ţărm, ca să nu-L îmbulzească oamenii, 10 fiindcă toţi cei ce erau bolnavi năvăleau peste El să se atingă de El, pentru că pe mulţi îi vindecase. 11 Iar când Îl vedeau, duhurile necurate cădeau înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!” 12 Iar El le certa cu asprime, ca să nu le arate ele oamenilor cine este El.
Alegerea celor doisprezece
13 Apoi a urcat pe munte şi a chemat acolo pe cine a vrut El şi aceia au venit la El. 14 Şi a rânduit doisprezece oameni, pe care i-a şi numit apostoli, ca să fie cu El şi să-i trimită să vestească 15 şi să aibă putere să scoată demonii. 16 A rânduit doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru, 17 pe Iacov al lui Zebedeu şi pe Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care înseamnă „fiii tunetului”; 18 pe Andrei şi pe Filip, pe Bartolomeu şi pe Matei, pe Toma şi pe Iacov al lui Alfeu, pe Tadeu şi pe Simon Cananitul 19 şi pe Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.
Iisus şi Beelzebul
20 Apoi a intrat într-o casă şi s-a adunat iarăşi mulţimea, încât nu mai puteau mânca nici măcar pâine. 21 Când au auzit ai Săi, s-au pornit să-L oprească, fiindcă ziceau că şi-a ieşit din minţi. 22 Iar cărturarii care veniseră din Ierusalim ziceau că îl are pe Beelzebul şi că izgoneşte demonii cu puterea stăpânului demonilor. 23 El însă, chemându-i, le vorbea în parabole, zicând: „Cum poate Satana să-l izgonească pe Satana? 24 Dacă o împărăţie se dezbină pe ea însăşi, acea împărăţie nu mai poate dăinui. 25 Iar dacă o casă s-a dezbinat pe ea însăşi, acea casă nu mai poate dăinui. 26 Dacă Satana s-a ridicat împotriva lui însuşi şi s-a dezbinat, nu mai poate dăinui, ci şi-a găsit sfârşitul. 27 Dar nimeni, când intră în casa unui om puternic, nu poate să îi răpească lucrurile, dacă nu-l va lega mai întâi pe cel puternic. Abia atunci îi va jefui casa. 28 Adevărat vă spun: toate păcatele şi hulele, oricâte ar fi hulit, vor fi iertate fiilor oamenilor, 29 dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt, nu are iertare în veac, ci este vinovat de păcat veşnic.” 30 Acestea le-a spus pentru că ziceau: „Are duh necurat.”
Mama şi fraţii lui Iisus
31 Şi a venit mama Lui şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis la El să-L cheme. 32 Şi împrejurul lui şedea o mulţime de oameni şi îi ziceau: „Iată mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.” 33 Iar El le-a răspuns: „Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?” 34 Şi i-a privit pe cei ce şedeau în jurul lui şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 35 Căci oricine, dacă face voia lui Dumnezeu, este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea.”