Osândirea deosebirilor greșite
1 Frații mei, să nu aveți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, cu căutare la fața omului . 2 Căci dacă va intra în sinagoga voastră un bărbat având un inel de aur în deget, în veșmânt strălucitor și va intra și un sărac în veșmânt soios 3 și vă veți uita cu luare aminte spre cel ce poartă veșmântul cel strălucitor și veți zice: Tu șezi aici bine! Și săracului îi veți zice: Tu stai colo sau șezi sub scăunelul picioarelor mele! 4 Oare nu faceți voi o deosebire în voi înșivă și v‐ați făcut judecători cu gânduri rele? 5 Ascultați, frații mei iubiți, oare nu și‐a ales Dumnezeu pe cei săraci față de lume, ca să fie bogați în credință și moștenitori ai împărăției pe care a făgăduit‐o celor ce‐l iubesc? 6 Iar voi ați necinstit pe sărac. Oare nu bogații vă asupresc și vă târăsc înaintea judecătorilor? 7 Nu hulesc ei numele cel bun care a fost chemat peste voi? 8 Dacă într‐adevăr împliniți legea împărătească potrivit scripturii : Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți! bine faceți. 9 Dar dacă voi căutați la fața omului, lucrați păcat, fiind dovediți de lege călcători ai ei. 10 Căci cine va păzi toată legea dar va păcătui într‐o singură poruncă, s‐a făcut vinovat de toate. 11 Căci cine a zis : Nu preacurvi, a zis și: Nu omorî; iar dacă nu preacurvești dar omori, te‐ai făcut călcător de lege. 12 Vorbiți așa și faceți așa ca unii care au să fie judecați printr‐o lege a slobozeniei. 13 Căci judecata este fără milă pentru cel ce nu face milă; mila se fălește împotriva judecății.
Credință fără fapte
14 Ce folos este, frații mei, dacă zice cineva că are credință, dar n‐are fapte? Oare îl poate mântui credința? 15 Dacă un frate sau o soră sunt goi și au lipsă de hrana de fiecare zi 16 și cineva dintre voi le va zice: Mergeți în pace, încălziți‐vă și săturați‐vă! dar nu le dați cele trebuincioase trupului, ce folos este? 17 Așa și credința, dacă nu va avea fapte este moartă în sine. 18 Dar va zice cineva: Tu ai credință și eu am fapte. Arată‐mi credința ta fără fapte, și eu îți voi arăta din faptele mele credința mea . 19 Tu crezi că Dumnezeu este unul? Bine faci; și dracii cred și se înfioară! 20 Voiești dar să știi, om deșert, că credința fără fapte este neroditoare? 21 Oare Avraam, tatăl nostru, n‐a fost îndreptățit din fapte, fiindcă a adus jertfă pe altar pe Isaac, fiul său? 22 Vezi că credința lucrează împreună cu faptele lui, și credința a fost făcută desăvârșită din fapte. 23 Și a fost împlinită scriptura care zice: Iar Avraam a crezut pe Dumnezeu, și i s‐a socotit ca dreptate; și a fost numit prieten al lui Dumnezeu. 24 Vedeți că omul este îndreptățit din fapte și nu numai din credință. 25 Dar asemenea și Rahav curva, n‐a fost oare îndreptățită din fapte, fiindcă a primit pe soli și i‐a scos afară pe altă cale? 26 Căci după cum trupul fără duh este mort, așa și credința fără fapte este moartă.
Atenţionare împotriva părtinirii
1 Fraţii mei, credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei, nu se potriveşte cu părtinirea. 2 Pentru că dacă intră în adunarea voastră un bărbat cu inel de aur şi îmbrăcăminte strălucitoare şi intră şi un sărac cu haină ponosită, 3 iar voi ţineţi seama numai de cel ce poartă haină strălucitoare şi-i ziceţi: „Tu aşează-te comod aici!” pe când săracului îi ziceţi: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Aşează-te la picioarele mele!” 4 oare nu aţi făcut voi deosebire în sinea voastră şi v-aţi făcut judecători cu gânduri rele?
5 Ascultaţi, fraţii mei iubiţi: Oare nu Dumnezeu i-a ales pe cei săraci în ochii lumii, dar bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6 Iar voi nu l-aţi cinstit şi pe cel sărac. Oare nu bogaţii vă asupresc şi nu ei vă târăsc prin judecătorii? 7 Nu ei hulesc Numele bun al lui Iisus Hristos care a fost chemat asupra voastră ? 8 Dacă, într-adevăr, împliniţi legea împărătească, potrivit Scripturii: Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi , bine faceţi; 9 dar dacă sunteţi părtinitori, săvârşiţi păcat, fiind condamnaţi de Lege drept călcători ai ei. 10 Pentru că oricine păzeşte toată Legea, dar greşeşte într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile. 11 Căci Cel ce a zis: Să nu săvârşeşti adulter! a zis şi: Să nu ucizi! ; iar dacă tu nu săvârşeşti adulter, dar ucizi, ai ajuns călcător al Legii. 12 Aşa să vorbiţi şi aşa să lucraţi, ca unii care veţi fi judecaţi prin legea libertăţii; 13 pentru că judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruieşte asupra judecăţii.
Nevoia de credinţă şi de fapte
14 Care este folosul, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, dar nu are fapte? Poate credinţa să-l mântuiască? 15 Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana zilnică, 16 iar cineva dintre voi le-ar zice: „Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, fără a le oferi cele necesare trupului, care este folosul? 17 Tot aşa şi credinţa, dacă nu are fapte, este moartă în ea însăşi.
18 Însă altcineva îi poate spune: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta din faptele mele credinţa mea. 19 Tu crezi că este un singur Dumnezeu şi bine faci, dar şi demonii cred şi se cutremură. 20 Nu vrei să înţelegi o dată, om necugetat, că fără fapte credinţa nu lucrează? 21 Avraam, părintele nostru, oare nu din fapte a fost socotit drept, când l-a aşezat pe altarul de jertfă pe Isaac, fiul său? 22 Vezi cum credinţa lucra împreună cu faptele lui şi cum faptele au desăvârşit credinţa? 23 Şi aşa s-a împlinit Scriptura, care spune: Avraam s-a încrezut în Dumnezeu şi aceasta i s-a socotit lui ca dreptate şi a fost numit prieten al lui Dumnezeu . 24 Vedeţi că prin fapte este pus omul în starea de dreptate şi nu numai prin credinţă! 25 La fel a fost şi cu Rahab, prostituata: nu a fost ea prin fapte pusă în starea de dreptate, când i-a primit pe cei trimişi şi i-a scos afară din cetate pe alt drum? 26 Aşadar, precum trupul fără duh este mort, la fel şi credinţa fără fapte este moartă.