Ispitirea lui Isus Hristos
1 Iar Isus, plin de Duhul Sfânt, s‐a întors de la Iordan și a fost dus de Duhul în pustie, 2 fiind ispitit de diavolul patruzeci de zile. Și n‐a mâncat nimic în acele zile; și când s‐au împlinit ele, a flămânzit. 3 Și diavolul i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi pietrei acesteia să se facă pâine. 4 Și Isus i‐a răspuns: Este scris: Nu numai cu pâine va trăi omul,, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu. 5 Și l‐a dus în sus și i‐a arătat într‐o clipeală de vreme toate împărățiile pământului locuit. 6 Și diavolul i‐a zis: Ție îți voi da toată stăpânirea aceasta și slava lor: pentru că mie mi‐a fost dată și o dau cui voiesc. 7 Deci dacă te vei închina înaintea mea, toată va fi a ta. 8 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Este scris: Să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai lui să‐i slujești. 9 Și l‐a dus la Ierusalim și l‐a pus pe aripa Templului și i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‐te jos de aici. 10 Căci este scris: Va porunci îngerilor săi pentru tine ca să te păzească. 11 Și: Te vor ridica pe mâinile lor ca nu cumva să‐ți izbești piciorul de o piatră. 12 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Este zis: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău. 13 Și după ce a sfârșit orice ispită, diavolul s‐a depărtat de la el până la o vreme nimerită.
Isus în Galileea
14 Și Isus s‐a întors în puterea Duhului în Galileea și a ieșit vestea despre el în tot ținutul de primprejur. 15 Și el îi învăța în sinagogile lor, fiind slăvit de toți.
Isus propovăduiește la Nazaret
16 Și a venit la Nazaret unde fusese crescut; și, după obiceiul său, a intrat în sinagogă în ziua Sabatului și s‐a sculat să citească. 17 Și i s‐a dat cartea prorocului Isaia și a deschis cartea și a găsit locul unde era scris: 18 Duhul Domnului este peste mine, pentru că m‐a uns ca să propovăduiesc Evanghelia săracilor, m‐a trimis să vestesc iertare celor în robie, și orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor zdrobiți, 19 să vestesc anul plăcut al Domnului. 20 Și a închis cartea, și a dat‐o îndărăt slujitorului și a șezut jos: și ochii tuturor din sinagogă erau ațintiți la el. 21 Și a început să le zică: Astăzi scriptura aceasta s‐a împlinit în urechile voastre. 22 Și toți mărturiseau pentru el și se mirau de cuvintele de har care ieșeau din gura lui. Și ziceau: Oare nu este acesta fiul lui Iosif? 23 Și el a zis: Negreșit, îmi veți spune pilda aceasta: Doctore, vindecă‐te pe tine însuți: fă și aici în patria ta ce am auzit că s‐a făcut în Capernaum . 24 Și a zis: Adevărat vă spun că niciun proroc nu este primit în patria sa. 25 Dar cu adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când a fost închis cerul trei ani și șase luni, încât s‐a făcut o foamete mare peste toată țara, 26 și la niciuna din ele n‐a fost trimis Ilie decât la o femeie văduvă din Sarepta în țara Sidonului. 27 Și mulți leproși erau în Israel pe vremea lui Elisei prorocul, și niciunul din ei n‐a fost curățit decât Naaman Sirianul. 28 Și toți s‐au umplut de furie în sinagogă când au auzit aceste lucruri. 29 Și s‐au sculat și l‐au scos afară din cetate, și l‐au dus până la sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor ca să‐l răpeadă în jos. 30 Iar el a trecut prin mijlocul lor și s‐a dus.
Vindecarea unui îndrăcit în Capernaum
31 Și s‐a pogorât la Capernaum, cetate a Galileei. Și‐i învăța în ziua Sabatului. 32 Și erau uimiți de învățătura lui căci cuvântul lui era cu putere. 33 Și în sinagogă era un om care avea un duh de drac necurat. Și a strigat cu glas mare: 34 Ah, ce avem noi cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu. 35 Și Isus l‐a certat zicând: Tacă‐ți gura și ieși afară din el. Și după ce dracul l‐a aruncat în mijlocul tuturor , a ieșit afară din el, nevătămându‐l cu nimic. 36 Și a fost frică peste toți și vorbeau unii cu alții între ei zicând: Ce este cuvântul acesta? Pentru că poruncește duhurilor necurate cu stăpânire și putere și ies afară. 37 Și ieșea vestea despre el în orice loc din împrejurime.
Vindecarea soacrei lui Simon
38 Și s‐a sculat din sinagogă și a venit în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era prinsă de friguri mari și l‐au rugat pentru ea. 39 Și stând plecat asupra ei, a certat frigurile și ele au lăsat‐o, iar ea s‐a sculat degrabă și le slujea.
Vindecarea mai multor bolnavi
40 Și când apunea soarele, toți câți aveau bolnavi de felurite boli i‐au adus la el, iar el a pus mâinile peste fiecare dintre ei și i‐a tămăduit. 41 Și din mulți ieșeau și draci strigând și zicând: Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Și‐i certa și nu‐i lăsa să vorbească pentru că știau că el era Hristosul. 42 Și când s‐a făcut ziuă a ieșit și s‐a dus într‐un loc pustiu. Și gloatele îl căutau și au venit până la el. Și‐l țineau ca să nu plece de la ele. 43 Iar el le‐a zis: Trebuie să vestesc și în alte cetăți Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu, fiindcă pentru aceasta am fost trimis. 44 Și propovăduia în sinagogile Galileei.
Ispitirea lui Iisus
1 Iisus, plin de Duh Sfânt, s-a întors de la Iordan şi Duhul L-a dus în pustie, 2 unde a fost ispitit de Diavol timp de patruzeci de zile. Şi n-a mâncat nimic în cele patruzeci de zile şi la sfârşitul lor a flămânzit. 3 Atunci Diavolul I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune acestei pietre să se facă pâine!” 4 Iisus i-a răspuns: „Stă scris: nu numai cu pâine trăieşte omul.” 5 Ducându-L mai sus, Diavolul I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii 6 şi I-a spus: „Ţie îţi voi da toată puterea aceasta şi slava lor, fiindcă mie mi-a fost dată şi o dau cui vreau. 7 Aşadar, dacă Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.” 8 Iisus i-a răspuns: „Stă scris:
Domnului Dumnezeului tău să I te închini
şi numai Lui să-I slujeşti !”
9 Apoi Diavolul L-a dus la Ierusalim, L-a aşezat în locul cel mai înalt al Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici, 10 fiindcă stă scris:
Îngerilor Săi le va porunci pentru Tine,
să Te păzească
11 şi:
Te vor ridica pe mâini
ca nu cumva să-Ţi loveşti de piatră piciorul. ”
12 Dar Iisus i-a răspuns: „S-a zis: Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău !” 13 Când a sfârşit toate aceste ispite, Diavolul a plecat de la El pentru o vreme.
Iisus la Nazaret
14 Apoi Iisus s-a întors cu puterea Duhului în Galileea, iar vestea despre El s-a răspândit în tot ţinutul. 15 Şi îi învăţa în sinagogile lor, fiind lăudat de toţi.
Predica mesianică din Nazaret
16 Şi s-a dus la Nazaret, unde crescuse, şi într-o sâmbătă a intrat, după obiceiul Său, în sinagogă şi s-a ridicat să citească. 17 I s-a dat cartea profetului Isaia şi deschizând-o a găsit locul în care era scris:
18 Duhul Domnului este peste Mine
căci El M-a uns
să duc vestea cea bună săracilor;
M-a trimis să vestesc celor întemniţaţi iertarea
şi orbilor vederea;
să-i eliberez pe cei asupriţi
19 şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.
20 Apoi a închis cartea, a dat-o slujitorului şi s-a aşezat. Ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupra Lui. 21 Atunci a început să le vorbească: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta în auzul vostru.” 22 Toţi Îl lăudau şi se mirau de harul cuvintelor pe care le spunea şi ziceau: „Nu e oare acesta fiul lui Iosif?” 23 Dar El le-a spus: „Cu siguranţă îmi veţi spune zicala: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi! Fă şi aici, în ţara Ta câte am auzit că s-au întâmplat în Capernaum.” 24 Şi a mai zis: „Adevărat vă spun: nici un profet nu e bine primit în ţara lui. 25 Şi e adevărat ce vă spun că erau multe văduve în Israel pe vremea lui Ilie, când s-a închis cerul trei ani şi şase luni şi a fost foamete mare în tot ţinutul, 26 dar Ilie n-a fost trimis la nici una dintre ele, ci numai la o femeie văduvă din Sarepta Sidonului. 27 Şi erau mulţi leproşi în Israel pe vremea profetului Elisei şi nici unul dintre ei nu a fost curăţit, ci doar Naaman Sirianul.” 28 Când au auzit acestea, toţi cei din sinagogă s-au umplut de mânie 29 şi, ridicându-se, L-au scos din cetate şi L-au dus pe creasta muntelui pe care era zidită cetatea lor ca să-L arunce de acolo. 30 Dar El, trecând printre ei, a plecat.
Minunile din Capernaum
31 Şi a coborât spre Capernaum, o cetate din Galileea, şi într-o sâmbătă îi învăţa pe oameni. 32 Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, căci cuvântul Lui avea putere. 33 În sinagogă era un om care avea duh de demon necurat şi care striga cu o voce puternică: 34 „Ei! ce-ai cu noi, Iisuse Nazarineanule? Ai venit să ne nimiceşti? Ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.” 35 Dar Iisus l-a mustrat: „Taci şi ieşi din el!” Iar diavolul l-a aruncat pe om în mijloc şi a ieşit din el fără să-i facă nici un rău. 36 Pe toţi i-a cuprins spaima şi vorbeau între ei: „Ce fel de cuvânt este acesta? Fiindcă porunceşte cu autoritate şi putere duhurilor necurate şi ele ies.” 37 Şi s-a răspândit vestea despre El pretutindeni în ţinutul acela.
38 Plecând din sinagogă, Iisus a intrat în casă la Simon. Soacra lui Simon era cuprinsă de febră mare, iar ei L-au rugat pentru ea. 39 El, aplecându-se asupra ei, a certat febra şi aceasta a lăsat-o. Îndată, ea s-a sculat şi a început să le slujească. 40 Pe la apusul soarelui, toţi cei care aveau bolnavi cu tot felul de suferinţe i-au adus la Iisus, iar El îşi punea mâinile pe fiecare dintre ei şi îi vindeca. 41 Din mulţi oameni ieşeau demoni care strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.” Dar El, certându-i, nu-i lăsa să spună aceasta fiindcă ştiau că El este Hristos.
42 Când s-a făcut ziuă a ieşit şi a mers într-un loc pustiu. Dar mulţimile Îl căutau şi mergeau până la El ca să-L ţină să nu plece de la ei. 43 Dar Iisus le-a spus: „Trebuie să duc vestea cea bună a Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi fiindcă pentru aceasta am fost trimis.” 44 Şi predica în sinagogile din Iudeea.