Aluatul fariseilor
1 Și fariseii și saducheii s‐au apropiat și ispitindu‐l au cerut de la el să le arate un semn din cer. 2 Dar el a răspuns și le‐a zis: Când se face seară, ziceți: Va fi senin, pentru că cerul este roșu. 3 Și dimineața: Astăzi va fi furtună, pentru că cerul este roșu posomorât. Fața cerului știți s‐o deosebiți, dar semnele vremurilor nu puteți deosebi ? 4 Un neam rău și preacurvar cere un semn și nu i se va da semn afară de semnul lui Iona. Și i‐a lăsat și a plecat. 5 Și ucenicii au venit în cealaltă parte și uitaseră să ia pâini. 6 Iar Isus le‐a zis: Vedeți și fieriți‐vă de aluatul fariseilor și al saducheilor. 7 Și ei se gândeau în ei înșiși zicând: N‐am luat pâini. 8 Și Isus cunoscând a zis: Ce vă gândiți în voi înșivă, puțin credincioșilor, că n‐aveți pâini? 9 Nu pricepeți încă, nici nu vă aduceți aminte de cele cinci pâini ale celor cinci mii și câte coșuri ați luat? 10 Nici de cele șapte pâini ale celor patru mii și câte coșnițe ați luat? 11 Cum nu pricepeți că nu despre pâini v‐am zis? Ci fieriți‐vă de aluatul fariseilor și al saducheilor. 12 Atunci au înțeles că nu le‐a zis să se ferească de aluatul pâinilor, ci de învățătura fariseilor și a saducheilor.
Isus în ținutul Cezareei lui Filip
13 Și când a venit Isus în părțile Cezareei lui Filip, a întrebat pe ucenicii săi, zicând: Cine zic oamenii că este Fiul omului? 14 Iar ei au zis: Unii zic : Ioan Botezătorul; alții: Ilie. Iar alții: Ieremia sau unul dintre proroci. 15 El le zice: Dar voi, cine ziceți că sunt eu? 16 Și Simon Petru a răspuns și a zis: Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu. 17 Și Isus a răspuns și i‐a zis: Fericit ești Simone, fiul lui Iona, căci carnea și sângele nu ți‐au descoperit‐o, ci Tatăl meu cel din ceruri. 18 Și eu de asemenea îți zic că tu ești Petru și pe această stâncă voi zidi biserica mea și porțile Hadesului nu o vor birui. 19 Îți voi da cheile împărăției cerurilor și orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri. 20 Atunci a poruncit ucenicilor să nu spună nimărui că el este Hristosul.
Isus vestește patimile și moartea sa
21 De atunci Isus a început să arate ucenicilor săi că el trebuie să meargă la Ierusalim și să sufere multe de la bătrâni și de la mai marii preoților și de la cărturari și să fie omorât și a treia zi să învieze. 22 Și Petru l‐a luat deoparte și a început să‐l certe, zicând: Dumnezeu să‐ți fie milostiv, Doamne; nicidecum nu va fi pentru tine aceasta. 23 Dar el s‐a întors și a zis lui Petru: Mergi înapoia mea, Satano ; tu îmi ești o piatră de poticnire, pentru că nu gândești cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor. 24 Atunci Isus a zis ucenicilor săi: Dacă voiește cineva să vină după mine, să se lepede de sine și să‐și ia crucea și să mă urmeze. 25 Căci cine va voi să‐și mântuiască viața, o va pierde; dar cine își va pierde viața pentru mine, o va afla. 26 Căci ce va folosi omul dacă va câștiga lumea întreagă, iar sufletul său și‐l va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său? 27 Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui său cu îngerii săi și atunci va răsplăti fiecăruia după fapta sa. 28 Adevărat vă spun că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta nicidecum moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în împărăția lui.
Iisus şi semnul lui Iona
1 Fariseii şi saducheii s-au apropiat de Iisus şi, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. 2 Iisus le-a răspuns: „Când se înserează, voi ziceţi: Are să fie vreme frumoasă, fiindcă cerul este roşu. 3 Şi dimineaţa ziceţi: Astăzi are să fie furtună, fiindcă cerul este roşu-posomorât. Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi, dar semnele vremurilor nu le puteţi deosebi? 4 Oamenii vicleni şi adulteri cer un semn, dar nu li se va da alt semn decât semnul profetului Iona.” Apoi i-a lăsat şi a plecat.
Aluatul fariseilor
5 Ucenicii trecuseră de cealaltă parte şi uitaseră să ia pâini. 6 Iisus le-a zis: „Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul fariseilor şi al saducheilor.” 7 Ucenicii se gândeau în sinea lor şi ziceau: „Ne zice aşa pentru că n-am luat pâini!” 8 Iisus, care cunoştea lucrul acesta, le-a zis: „Puţin credincioşilor, pentru ce vă gândiţi că n-aţi luat pâini? 9 Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pâini pentru cei cinci mii de oameni şi câte coşuri aţi ridicat? 10 Nici de cele şapte pâini pentru cei patru mii de oameni şi câte coşniţe aţi ridicat? 11 Cum nu înţelegeţi că nu v-am spus de pâini, ci v-am spus să vă păziţi de Aluatul fariseilor şi al saducheilor?” 12 Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pâinii, ci de învăţătura fariseilor şi a saducheilor.
Mărturisirea lui Petru
13 Iisus a venit în părţile Cezareii lui Filip şi i-a întrebat pe ucenicii Săi: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?” 14 Ei au răspuns: „Unii zic că eşti Ioan Botezătorul, alţii Ilie, iar alţii Ieremia sau unul din profeţi.” 15 „Dar voi”, le-a zis El, „cine ziceţi că sunt?” 16 Simon Petru I-a răspuns: „Tu eşti Mesia, Fiul Dumnezeului celui Viu!” 17 Atunci Iisus i-a zis: „Ferice de tine, Simon fiul lui Iona, fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. 18 Şi Eu îţi spun: Tu eşti Petru , şi pe această Piatră voi zidi Biserica Mea, iar porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. 19 Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat în ceruri şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat în ceruri.” 20 Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul.
Vestirea morţii şi învierii lui Iisus
21 De atunci încolo, Iisus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea marilor preoţi şi din partea cărturarilor, că are să fie omorât şi că a treia zi va învia. 22 Petru L-a luat deoparte, şi a început să-L mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!” 23 Dar Iisus s-a întors şi i-a zis lui Petru: „Înapoia mea, Satano! Tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gândurile tale nu sunt gândurile lui Dumnezeu, ci gânduri de-ale oamenilor.” 24 Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. 25 Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa o va pierde, dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga. 26 Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său? 27 Căci Fiul Omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. 28 Adevărat vă spun, că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul Omului venind în Împărăţia Sa.”