Cei pecetluiți
1 Și după aceasta am văzut patru îngeri stând la cele patru unghiri ale pământului, ținând cele patru vânturi ale pământului, ca să nu sufle vânt pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac. 2 Și am văzut un alt înger venind de la răsăritul soarelui, având pecetea Dumnezeului celui viu: și a strigat cu glas mare celor patru îngeri cărora li se dăduse să vatăme pământul și marea, 3 zicând: Nu vătămați pământul, nici marea, nici copacii, până vom pecetlui pe robii Dumnezeului nostru pe frunțile lor. 4 Și am auzit numărul celor pecetluiți, o sută patruzeci și patru de mii pecetluiți, din orice seminție a fiilor lui Israel: 5 din seminția lui Iuda douăsprezece mii pecetluiți; din seminția lui Ruben douăsprezece mii; din seminția lui Gad douăsprezece mii; 6 din seminția lui Așer douăsprezece mii; din seminția lui Neftali douăsprezece mii; din seminția lui Manase douăsprezece mii; 7 din seminția lui Simeon douăsprezece mii; din seminția lui Levi douăsprezece mii; din seminția lui Isahar douăsprezece mii; 8 din seminția lui Zabulon douăsprezece mii; din seminția lui Iosif douăsprezece mii; din seminția lui Beniamin douăsprezece mii erau pecetluiți.
Sfinții și mucenicii
9 După acestea am văzut și iată o gloată mare , pe care nimeni nu putea s‐o numere, din orice neam și seminții și popoare și limbi, stând înaintea scaunului de domnie și înaintea Mielului, îmbrăcați în veșminte albe și cu ramuri de finic în mâinile lor. 10 Și ei strigă cu glas mare zicând: Mântuirea este a Dumnezeului nostru care șade pe scaunul de domnie și a Mielului. 11 Și toți îngerii stăteau de jur împrejurul scaunului de domnie și împrejurul prezbiterilor și celor patru viețuitoare; și au căzut pe fețele lor înaintea scaunului de domnie și s‐au închinat lui Dumnezeu, 12 zicând : Amin, lauda și slava și înțelepciunea și mulțumita și cinstea și puterea și tăria sunt ale Dumnezeului nostru, în vecii vecilor. Amin. 13 Și unul dintre prezbiteri a răspuns zicându‐mi: Aceștia care sunt îmbrăcați în veșminte albe cine sunt și de unde au venit? 14 Și i‐am zis: Domnul meu, tu știi. Și el mi‐a zis: Aceștia sunt cei ce vin din necazul cel mare și și‐au spălat veșmintele lor și le‐au albit în sângele Mielului. 15 Pentru aceasta sunt înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu și‐i slujesc zi și noapte în Templul său: și cel ce șade pe scaunul de domnie își va întinde cortul peste ei. 16 Nu vor mai flămânzi, nici nu vor mai înseta, nici nu‐i va bate soarele, nici vreo arșiță, 17 pentru că Mielul care este în mijlocul scaunului de domnie va fi Păstorul lor și‐i va călăuzi la izvoarele apelor vieții; și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor.
Viziunea pecetluirii celor credincioşi
1 După aceasta am văzut patru îngeri stând în cele patru colţuri ale pământului. Ei ţineau cele patru vânturi ale pământului ca să nu sufle nici un vânt, nici peste pământ nici peste mare şi nici peste vreun copac. 2 Şi am văzut un alt înger înălţându-se de la răsăritul soarelui, având pecetea Dumnezeului celui Viu. El a strigat cu glas puternic către cei patru îngeri cărora li se dăduse putere să vatăme pământul şi marea, 3 spunând: „Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până ce nu îi vom pecetlui pe frunte pe robii Dumnezeului nostru!” 4 Şi am auzit numărul celor pecetluiţi: o sută patruzeci şi patru de mii, pecetluiţi din toate triburile fiilor lui Israel. 5 Din tribul lui Iuda, pecetluiţi douăsprezece mii; din tribul lui Ruben, douăsprezece mii; din tribul lui Gad, douăsprezece mii; 6 din tribul lui Aşer, douăsprezece mii; din tribul lui Neftali, douăsprezece mii; din tribul lui Manase, douăsprezece mii; 7 din tribul lui Simeon, douăsprezece mii; din tribul lui Levi, douăsprezece mii; din tribul lui Isahar, douăsprezece mii; 8 din tribul lui Zabulon, douăsprezece mii; din tribul lui Iosif, douăsprezece mii; din tribul lui Beniamin, pecetluiţi douăsprezece mii.
9 Apoi am privit şi, iată, o mare mulţime de oameni, pe care nimeni nu putea să o numere, din fiecare neam şi din toate seminţiile şi popoarele şi limbile, stând înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în veşminte albe şi cu ramuri de palmier în mâini. 10 Ei strigau cu glas puternic spunând:
Mântuirea este a Dumnezeului nostru,
Cel care şade pe tron – şi a Mielului!
11 Şi toţi îngerii stăteau în jurul tronului şi al bătrânilor şi al celor patru fiinţe, şi au căzut cu faţa la pământ înaintea tronului şi i s-au închinat lui Dumnezeu, 12 spunând:
Amin! Binecuvântarea, slava şi înţelepciunea,
mulţumirea, cinstea şi puterea
şi tăria sunt ale Dumnezeului nostru, în vecii vecilor.
Amin!
13 Unul dintre bătrâni mi-a vorbit: „Aceştia, care sunt îmbrăcaţi în veşminte albe, cine sunt şi de unde au venit?” 14 Iar eu i-am zis: „Domnul meu, tu ştii.” Şi el mi-a spus: „Aceştia sunt cei care vin din încercarea cea mare şi şi-au spălat veşmintele şi le-au înălbit în sângele Mielului.
15 De aceea ei sunt înaintea tronului lui Dumnezeu
şi îi slujesc ziua şi noaptea în Templul Lui,
iar Cel care şade pe tron îi va adăposti în cortul Său.
16 Ei nu vor mai flămânzi, nici nu vor mai înseta,
nu îi va mai arde nici soarele, nici arşiţa,
17 pentru că Mielul din mijlocul tronului îi va paşte
şi îi va conduce la izvoarele apelor vieţii,
iar Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.”