Întâietatea iudeului
1 Deci care este prisosul iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur? 2 Mult în orice chip: mai întâi de toate că lor le‐au fost încredințate cuvintele (oracolele) lui Dumnezeu. 3 Căci ce? Dacă unii n‐au crezut, nu cumva necredința lor va desființa credincioșia lui Dumnezeu? 4 Să nu fie așa : ci fie Dumnezeu iubitor de adevăr iar orice om un mincinos, după cum este scris: Ca să fii îndreptățit în cuvintele tale și să biruiești când vei fi judecat. 5 Dar dacă nedreptatea noastră învederează dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care cercetează cu mânie? (Vorbesc ca un om). 6 Să nu fie așa; căci cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Iar dacă adevărul lui Dumnezeu prin minciuna mea a prisosit spre slava lui, de ce mai sunt și eu judecat ca păcătos? 8 Și de ce să nu facem cele rele ca să vină cele bune, după cum suntem huliți și după cum spun unii că zicem noi? Osânda lor este dreaptă.
Iudeii și Neamurile sunt la fel
9 Ce deci? Suntem noi mai buni decât ei? Nicidecum; pentru că am învinuit mai înainte atât pe iudei cât și pe greci, că toți sunt sub păcat, 10 după cum este scris: Nu este niciun drept, nu, niciunul măcar; 11 nu este nimeni care înțelege, nu este nimeni care caută stăruitor pe Dumnezeu. 12 Toți s‐au abătut, s‐au făcut împreună nefolositori; nu este nimeni care face bunătate, nu este nici măcar unul. 13 Gâtlejul lor este un mormânt deschis; cu limbile lor vicleneau; venin de aspide este sub buzele lor. 14 Gura lor este plină de blestem și amărăciune. 15 Picioarele lor sunt iuți ca să verse sânge, 16 dărăpănare și asuprire este în căile lor 17 și n‐au cunoscut calea păcii. 18 Nu este temerea de Dumnezeu înaintea ochilor lor. 19 Știm însă că tot ce zice legea, vorbește celor ce sunt sub lege, ca orice gură să fie astupată și toată lumea să fie vinovată înaintea lui Dumnezeu, 20 pentru că din faptele legii nicio carne nu va fi îndreptățită înaintea lui; căci prin lege vine cunoștința păcatului.
Iertarea prin credință
21 Dar acum, fără lege s‐a arătat o dreptate a lui Dumnezeu mărturisită de lege și de proroci, 22 o dreptate a lui Dumnezeu prin credința în Isus Hristos pentru toți și peste toți cei ce cred. Căci nu este deosebire. 23 Căci toți au păcătuit și n‐ajung la slava lui Dumnezeu, 24 fiind îndreptățiți în dar cu harul lui prin răscumpărarea care este în Hristos Isus; 25 pe care Dumnezeu l‐a pus mai dinainte scaun de îndurare, prin credința în sângele lui, ca să arate dreptatea lui, pentru trecerea peste păcatele săvârșite mai înainte, în îngăduirea lui Dumnezeu 26 spre arătarea dreptății lui în vremea de acum, pentru ca el să fie drept și să îndreptățească pe cel ce este din credința lui Isus. 27 Unde este deci lauda? A fost înlăturată. Prin care lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței. 28 Căci noi socotim că omul este îndreptățit prin credință fără faptele legii. 29 Sau Dumnezeu este numai Dumnezeu al iudeilor? Nu și al Neamurilor? Da, și al Neamurilor, 30 deoarece este un singur Dumnezeu care va îndreptăți tăierea împrejur din credință și netăierea împrejur prin credință.
Pilda lui Avraam
31 Deci desființăm noi legea prin credință? Să nu fie așa ; ci statornicim legea.
1 Care este deci întâietatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2 Este mare în toate privinţele! În primul rând, iudeilor le-au fost încredinţate cuvintele lui Dumnezeu. 3 Şi ce dacă unii n-au crezut? Oare necredinţa lor va desfiinţa credincioşia lui Dumnezeu? 4 Nicidecum! Dumnezeu trebuie să fie adevărat, iar orice om mincinos, după cum stă scris:
Ca să fii îndreptăţit în cuvintele tale
şi să biruieşti la judecată!
5 Dar dacă nedreptatea noastră arată dreptatea lui Dumnezeu, ce vom spune? Nu cumva este nedrept Dumnezeu care-şi revarsă mânia? Vorbesc ca un om. 6 Nicidecum! Căci altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Şi, iarăşi, dacă prin minciuna mea adevărul lui Dumnezeu a prisosit spre slava Lui, de ce mai sunt eu judecat ca păcătos? 8 Oare nu aşa suntem noi defăimaţi şi spun unii că zicem noi: „Să facem cele rele ca să vină cele bune”? Pedeapsa lor este dreaptă.
Toţi sunt condamnaţi, dar sunt mântuiţi prin credinţa în Iisus
9 Şi atunci? Avem noi vreo întâietate faţă de ei? Nicidecum! Fiindcă am dovedit mai înainte că şi iudeii şi grecii sunt toţi sub păcat, 10 după cum stă scris:
Nimeni nu este drept, nici măcar unul.
11 Nu este nici unul care să înţeleagă,
nu este nici unul care să-L caute pe Dumnezeu.
12 Toţi s-au abătut, cu toţii s-au făcut netrebnici.
Nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
13 Gâtlejul lor e un mormânt deschis,
cu limbile lor au urzit viclenii,
pe buzele lor au venin de aspidă.
14 Gura lor este plină de blestem şi de cuvinte amare.
15 Le sunt sprintene picioarele spre vărsarea de sânge,
16 Pustiire şi nenorocire este pe căile lor,
17 iar calea păcii nu au cunoscut-o.
18 Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor.
19 Dar ştim că toate cele spuse de Lege sunt spuse celor care sunt sub Lege, ca orice gură să fie închisă şi toată lumea să fie găsită vinovată faţă de Dumnezeu. 20 Căci prin faptele Legii nimeni nu va fi îndreptăţit înaintea Lui, pentru că prin Lege vine cunoaşterea păcatului.
21 Acum însă fără vreo legătură cu Legea, s-a arătat dreptatea lui Dumnezeu, fiind mărturisită de Lege şi de Profeţi, 22 dreptatea lui Dumnezeu, prin credinţa în Iisus Hristos, pentru toţi cei ce cred. Căci nu este nici o deosebire, 23 fiindcă toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. 24 Şi sunt făcuţi drepţi printr-un dar, prin harul Lui, prin răscumpărarea în Hristos Iisus, 25 pe care Dumnezeu L-a rânduit de mai înainte să fie ispăşire, prin credinţa noastră în sângele Său, ca să-şi arate dreptatea, trecând cu vederea păcatele de mai înainte. 26 În îngăduinţa Lui, Dumnezeu a făcut aceasta ca să-şi arate dreptatea în vremea de acum, ca să fie El Însuşi drept şi să-l facă drept pe cel ce crede în Iisus.
27 Prin urmare, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin care lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinţei. 28 Fiindcă noi credem că omul se îndreptăţeşte prin credinţă, fără faptele Legii. 29 Oare Dumnezeu este numai al iudeilor? Nu este şi al neamurilor? Ba da, şi al neamurilor! 30 De vreme ce este un singur Dumnezeu care pe cei circumcişi îi va face drepţi prin credinţă, iar pe cei necircumcişi, tot prin credinţă. 31 Aşadar, desfiinţăm noi Legea prin credinţă? Nicidecum! Dimpotrivă, noi întărim Legea!