Frumusețea și slava Sionului
O cântare, un psalm de la fiii lui Core
1 Domnul este mare și vrednic de laudă în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele sfințeniei sale.
2 Muntele Sion este frumos în înălțime, bucuria întregului pământ, în laturile dinspre miazănoapte, cetatea marelui Împărat.
3 Dumnezeu în palatele ei este cunoscut ca o cetățuie înaltă.
4 Căci iată, împărații s‐au adunat, au trecut împreună.
5 Au văzut‐o și s‐au uimit; s‐au tulburat, au fugit încremeniți.
6 I‐a apucat un tremur acolo; o durere , ca a unei femei în facere.
7 Cu vântul de răsărit ai sfărâmat corăbiile Tarsisului.
8 Cum am auzit noi, așa am văzut în cetatea Domnului oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru: Dumnezeu o va întări în veac. (Sela) .
9 Ne‐am gândit, Dumnezeule, la îndurarea ta, în mijlocul templului tău.
10 Cum este numele tău, Dumnezeule, așa este lauda ta până la marginile pământului. Dreapta ta este plină de dreptate.
11 Să se veselească muntele Sion, să se bucure fiicele lui Iuda pentru judecățile tale.
12 Înconjurați Sionul și ocoliți‐l: numărați‐i turnurile.
13 Luați seama la întăriturile sale, priviți‐i palatele, ca să istorisiți neamului viitor.
14 Căci acest Dumnezeu este Dumnezeul nostru în veac și pe veci: el ne va fi călăuză până la moarte.
PSALMUL 48
O cântare. Un psalm al fiilor lui Core
1 Mare este Domnul și lăudat de toți
în cetatea Dumnezeului nostru, pe muntele Lui cel sfânt!
2 Frumoasă înălțime, bucuria întregului pământ, este muntele Sionului;
în partea de miazănoapte este cetatea Marelui Împărat.
3 Dumnezeu, în casele Lui împărătești, este cunoscut ca un turn de scăpare.
4 Căci iată că împărații se adunaseră:
doar au trecut împreună,
5 au privit-o, au înlemnit,
s-au temut și au luat-o la fugă.
6 I-a apucat un tremur acolo,
ca durerea unei femei la facere.
7 Au fost izgoniți de parcă ar fi fost luați de vântul de răsărit,
care sfărâmă corăbiile din Tarsis.
8 Întocmai cum auziserăm spunându-se, așa am văzut
în cetatea Domnului Oștirilor, în cetatea Dumnezeului nostru:
Dumnezeu o va face să dăinuie pe vecie. (Oprire)
9 Dumnezeule, la bunătatea Ta ne gândim
în mijlocul Templului Tău!
10 Ca și Numele Tău, Dumnezeule,
și lauda Ta răsună până la marginile pământului;
dreapta Ta este plină de îndurare.
11 Se bucură muntele Sionului
și se veselesc fiicele lui Iuda
de judecățile Tale.
12 Străbateți Sionul și ocoliți-l,
numărați-i turnurile,
13 priviți-i întăritura
și cercetați-i palatele,
ca să le povestiți celor ce vor veni după voi!
14 Iată, Dumnezeul acesta este Dumnezeul nostru în veci de veci;
El va fi călăuza noastră până la moarte.