Naomi
1 Și a fost așa : în zilele când judecau judecătorii a fost o foamete în țară. Și un bărbat din Betleemul lui Iuda s‐a dus să locuiască în câmpiile Moabului, el și nevasta sa și cei doi fii ai săi. 2 Și numele bărbatului era Elimelec și numele nevestei sale Naomi și numele celor doi fii ai săi Mahlon și Chilion, efratiți din Betleemul lui Iuda. Și au venit în câmpiile Moabului și au fost acolo. 3 Și Elimelec, bărbatul Naomiei, a murit și a rămas ea și cei doi fii ai săi. 4 Și și‐au luat neveste moabite. Numele uneia era Orpa și numele celei de a doua Rut. Și au locuit acolo ca la zece ani. 5 Și Mahlon și Chilion, amândoi, au murit și femeia a rămas fără cei doi fii ai săi și fără bărbatul ei.
Rut
6 Și s‐a sculat ea, și nurorile ei, și s‐a întors din câmpiile Moabului, căci auzise în câmpiile Moabului că Domnul cercetase pe poporul său ca să le dea pâine. 7 Și a ieșit din locul unde fusese, și cele două nurori ale sale cu ea, și au mers pe cale ca să se întoarcă în țara lui Iuda. 8 Și Naomi a zis celor două nurori ale sale: Duceți‐vă, întoarceți‐vă fiecare în casa mamei sale. Domnul să facă îndurare cu voi cum ați făcut voi cu cei morți și cu mine. 9 Deie‐vă Domnul să aflați odihnă fiecare în casa bărbatului său! Și le‐a sărutat și ele și‐au înălțat glasurile și au plâns. 10 Și i‐au zis: Voim să ne întoarcem negreșit cu tine la poporul tău. 11 Și Naomi a zis: Întoarceți‐vă, fiicele mele; pentru ce să mergeți cu mine? Oare mai sunt fii în pântecele meu ca să vă fie bărbați? 12 Întoarceți‐vă, fiicele mele, duceți‐vă; căci sunt prea bătrână, ca să mai am bărbat. Dacă aș zice: Am nădejde, chiar în această noapte, dacă aș fi a unui bărbat și aș naște fii, 13 oare ați aștepta voi pentru asta până să se facă mari? V‐ați ținea voi oare pentru asta ca să nu fiți ale altor bărbați? Nu, fiicele mele, căci eu sunt în mai mare amărăciune decât voi, căci mâna Domnului a ieșit împotriva mea. 14 Și ele și‐au înălțat glasul și au plâns iarăși. Și Orpa a sărutat pe soacră‐sa, dar Rut s‐a alipit de ea. 15 Și ea a zis: Iată, cumnată‐ta s‐a întors la poporul ei și la dumnezeii ei: întoarce‐te după cumnată‐ta. 16 Și Rut a zis: Nu sta de mine să te părăsesc, să mă întorc de pe urma ta; căci încotro vei merge tu voi merge și eu, și unde vei mânea tu, voi mânea și eu; poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu. 17 Unde vei muri tu, voi muri și eu și acolo voi fi înmormântată. Așa să‐mi facă Domnul și încă mai mult dacă altceva decât moartea mă va despărți pe mine de tine! 18 Și văzând că era hotărâtă să meargă cu ea, a încetat să‐i mai vorbească. 19 Și au mers amândouă până au venit la Betleem. Și a fost așa : când au venit la Betleem, toată cetatea era în mișcare pentru ele și femeile ziceau: Aceasta e Naomi? 20 Și ea le‐a zis: Nu mă numiți Naomi, numiți‐mă Mara, căci Cel Atotputernic m‐a amărât foarte mult. 21 M‐am dus plină și Domnul m‐a adus iarăși acasă deșartă. Pentru ce mă mai numiți Naomi, fiindcă Domnul a mărturisit împotriva mea și Cel Atotputernic m‐a întristat? 22 Și Naomi s‐a întors, și cu ea Rut Moabita, noră‐sa, care se întorcea din câmpiile Moabului; și au venit în Betleem la începutul secerișului.
Naomi
1 Pe vremea judecătorilor , a fost o foamete în țară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevasta sa și cu cei doi fii ai lui să locuiască pentru o vreme în țara Moabului. 2 Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi și cei doi fii ai lui se numeau Mahlon și Chilion: erau efratiți , din Betleemul lui Iuda. Ajungând în țara Moabului, și-au așezat locuința acolo. 3 Elimelec, bărbatul lui Naomi, a murit și ea a rămas cu cei doi fii ai ei. 4 Ei și-au luat neveste moabite: una se numea Orpa și cealaltă, Rut, și au locuit acolo aproape zece ani. 5 Mahlon și Chilion au murit și ei amândoi, și Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei și fără bărbat.
Rut se ține de Naomi
6 Apoi s-a sculat, cu nurorile ei, ca să se întoarcă în țara ei din țara Moabului, căci aflase în țara Moabului că Domnul cercetase poporul Său și-i dăduse pâine. 7 Ea a ieșit din locul în care locuia însoțită de cele două nurori ale ei și a pornit ca să se întoarcă în țara lui Iuda. 8 Naomi le-a zis atunci celor două nurori ale ei: „Duceți-vă și întoarceți-vă fiecare la casa mamei ei! Domnul să Se îndure de voi, cum v-ați îndurat și voi de cei ce au murit și de mine! 9 Să vă dea Domnul să găsiți odihnă fiecare în casa unui bărbat!” Și le-a sărutat. Ele au ridicat glasul și au plâns; 10 și i-au zis: „Nu, noi vom merge cu tine la poporul tău.” 11 Naomi a zis: „Întoarceți-vă, fiicele mele! Pentru ce să veniți voi cu mine? Mai am eu oare fii în pântecele meu, ca să poată fi bărbații voștri? 12 Întoarceți-vă, fiicele mele, și duceți-vă! Eu sunt prea bătrână ca să mă mărit din nou. Și chiar dacă aș zice că trag nădejde, chiar dacă în noaptea aceasta aș fi cu un bărbat și aș naște fii, 13 ați mai aștepta voi până să se facă mari și ați vrea voi să nu vă măritați din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins împotriva mea.” 14 Și ele și-au ridicat glasul și iarăși au plâns. Orpa a sărutat-o pe soacra sa și a plecat, dar Rut s-a ținut de ea. 15 Naomi i-a zis lui Rut: „Iată, cumnata ta s-a întors la poporul ei și la dumnezeii ei; întoarce-te și tu după cumnata ta!” 16 Rut i-a răspuns: „Nu sta de mine să te las și să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge și eu; unde vei locui tu, voi locui și eu; poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu; 17 unde vei muri tu, voi muri și eu și voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărți de tine decât moartea!” 18 Naomi, văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, n-a mai stăruit. 19 Au călătorit împreună până ce au ajuns la Betleem. Și când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mișcare din pricina lor și femeile ziceau: „Naomi este aceasta?” 20 Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceți Naomi (Plăcută) ; ziceți-mi Mara (Amărăciune) , căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune! 21 La plecare eram în belșug, și acum Domnul mă aduce înapoi cu mâinile goale. De ce să-mi mai ziceți Naomi, când Domnul S-a rostit împotriva mea și Cel Atotputernic m-a întristat?” 22 Astfel s-au întors din țara Moabului Naomi și nora sa Rut, moabita. Au ajuns la Betleem la începutul seceratului orzului.