Sfatuirea şi ajutarea credincioşilor
1 Pe cel bătrân nu-l mustra, ci îndeamnă-l ca pe un tată, pe cei tineri ca pe nişte fraţi, 2 pe bătrâne ca pe nişte mame, pe tinere ca pe nişte surori, cu toată curăţia.
3 Respectă văduvele, pe cele ce sunt cu adevărat văduve. 4 Dacă o văduvă are copii sau nepoţi, aceştia să înveţe mai întâi să-şi dovedească evlavia faţă de propria lor familie şi să-şi răsplătească părinţii, fiindcă acest lucru este plăcut înaintea lui Dumnezeu. 5 Cea cu adevărat văduvă şi rămasă singură şi-a pus nădejdea în Dumnezeu şi stăruie în cereri şi rugăciuni zi şi noapte, 6 însă văduva care trăieşte în plăceri, deşi trăieşte, este moartă. 7 Porunceşte-le aceste lucruri, ca să nu li se poată reproşa nimic. 8 Dacă cineva nu se îngrijeşte de ai săi, şi mai ales de cei din casa lui, atunci acesta îşi tăgăduieşte credinţa şi este mai rău decât un necredincios. 9 Ca să fie înscrisă şi ajutată ca văduvă, o femeie trebuie să aibă mai mult de şaizeci de ani, să fi fost femeia unui singur bărbat, 10 să fie cunoscută pentru faptele ei bune: să fi crescut copii, să fi fost ospitalieră, să fi spălat picioarele sfinţilor, să-i fi ajutat pe cei în necazuri, să se fi dedicat tuturor faptelor bune. 11 Însă văduvele tinere să nu fie numărate printre ele, fiindcă atunci când dorinţele trupeşti le îndepărtează de Hristos vor să se mărite 12 şi se fac vinovate, încălcându-şi făgăduinţa dintâi. 13 În acelaşi timp se învaţă să fie leneşe şi să umble din casă în casă, şi nu numai că devin leneşe, dar şi bârfitoare şi iscoditoare, vorbind ceea ce nu trebuie. 14 Prin urmare, vreau ca văduvele tinere să se căsătorească, să aibă copii, să aibă grijă de casă şi să nu-i dea potrivnicului nici un prilej de ocară, 15 fiindcă unele s-au şi rătăcit deja şi îl urmează pe Satana. 16 Dacă vreun credincios sau vreo credincioasă are văduve în familie, să se îngrijească de ele şi să nu împovăreze Biserica, pentru ca aceasta să se poată îngriji de cele cu adevărat văduve.
17 Prezbiterii care conduc bine să fie consideraţi vrednici de o cinste îndoită, mai ales cei care se ostenesc cu învăţătura şi cuvântul. 18 Pentru că Scriptura spune: Să nu legi gura boului care treieră! şi Vrednic este lucrătorul de plata sa! 19 Împotriva unui prezbiter să nu primeşti nici o învinuire decât dacă vine de la doi sau trei martori. 20 Pe cei care păcătuiesc, mustră-i înaintea tuturor, pentru ca şi ceilalţi să se teamă. 21 Înaintea lui Dumnezeu, a lui Hristos Iisus şi a îngerilor aleşi, te îndemn stăruitor să păzeşti aceste lucruri, fără prejudecăţi şi fără părtinire. 22 Nu te grăbi să-ţi pui mâinile peste cineva, ca nu cumva să te faci părtaş la păcatele altora. Păstrează-te curat! 23 De acum înainte să nu bei doar apă, ci şi puţin vin, din cauza stomacului tău şi a deselor tale slăbiciuni.
24 Păcatele unora sunt vădite şi cunoscute înainte de judecată, în timp ce ale altora sunt date la iveală atunci. 25 La fel şi faptele bune sunt vădite, iar cele care sunt altfel nu pot fi ascunse.
Mustrarea frățească
1 Nu înfrunta pe un om mai în vârstă, ci îndeamnă‐l ca pe un tată, pe cei mai tineri ca pe frați, 2 pe femeile mai bătrâne ca pe mame, pe cele mai tinere ca pe surori, în orice curăție.
Despre văduve
3 Cinstește pe văduvele care sunt într‐adevăr văduve. 4 Dar dacă vreo văduvă are copii sau urmași, ei să se învețe să‐și arate cucernicia mai întâi față de casa lor și să dea răsplătiri părinților lor: căci aceasta este primit înaintea lui Dumnezeu. 5 Iar cea într‐adevăr văduvă și rămasă singură și‐a pus nădejdea în Dumnezeu și stăruiește noapte și zi în cereri și rugăciuni. 6 Dar cea care trăiește în desfătare a murit de vie. 7 Poruncește și acestea ca să fie fără niciun fel de vină. 8 Iar dacă cineva nu poartă grijă de ai săi și mai ales de ai casei sale, a tăgăduit credința și este mai rău decât un necredincios. 9 O văduvă să fie trecută pe listă dacă nu are mai puțin de șaizeci de ani, dacă a fost nevasta unui singur bărbat, 10 dacă are mărturie de fapte bune, dacă a crescut copii, dacă a primit străini ca oaspeți, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă a venit în ajutor celor necăjiți, dacă a fost următoare de aproape în orice faptă bună. 11 Dar să nu primești pe văduvele mai tinere: căci când s‐au aprins împotriva lui Hristos, doresc să se mărite, 12 având osândă, fiindcă au lepădat credința cea dintâi. 13 Și totodată se învață și fără lucru, umblând din casă în casă, dar nu numai fără lucru, ci și limbute, și amestecându‐se în toate, vorbind cele ce nu trebuie. 14 Vreau deci ca văduvele cele mai tinere să se mărite, să nască copii, să fie stăpâne de casă, să nu dea protivnicului niciun prilej de înfruntare. 15 Căci unele s‐au și abătut după Satana. 16 Dacă vreun credincios sau vreo credincioasă are văduve, să le vină în ajutor și să nu fie îngreunată biserica, pentru ca să vină în ajutor celor într‐adevăr văduve.
Despre prezbiteri
17 Presbiterii care cârmuiesc bine să fie învredniciți de îndoită cinste, mai ales cei ce se ostenesc în cuvânt și în învățătură. 18 Căci scriptura zice: Nu lega gura boului care treieră grâul. Și: Vrednic este lucrătorul de plata sa. 19 Împotriva unui prezbiter nu primi învinuire decât în fața a doi sau trei martori. 20 Pe cei ce păcătuiesc mustră‐i înaintea tuturor ca și ceilalți să aibă teamă. 21 Te îndemn înaintea lui Dumnezeu și a lui Hristos Isus și a tuturor îngerilor aleși să păzești acestea fără hotărâre mai dinainte, nefăcând nimic cu părtinire. 22 Nu pune mâinile în grabă peste nimeni, nici nu te face părtaș de păcate străine. Păstrează‐te curat pe tine însuți. 23 Nici nu mai bea numai apă, ci folosește‐te de puțin vin pentru stomacul tău și pentru desele tale slăbiciuni. 24 Păcatele unor oameni sunt învederate mai dinainte, mergând înainte spre judecată; iar pe alții de asemeni îi urmează pe urmă. 25 Asemenea și faptele bune sunt învederate mai dinainte, și cele ce sunt într‐altfel nu pot fi ascunse.