Parabola lucrătorilor tocmiţi în vie
1 Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care a ieşit dis de dimineaţă să-şi angajeze lucrători la vie. 2 S-a învoit cu lucrătorii cu câte un dinar pe zi şi i-a trimis la vie. 3 A ieşit pe la ceasul al treilea şi a văzut pe alţii stând în piaţă fără lucru. 4 Duceţi-vă şi voi în via mea, le-a zis el, şi vă voi da ce va fi drept. Şi s-au dus. 5 A ieşit iarăşi pe la ceasul al şaselea şi al nouălea şi a făcut la fel. 6 Când a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stând în piaţă şi le-a zis: De ce staţi aici toată ziua fără lucru? 7 Ei i-au răspuns: Pentru că nu ne-a angajat nimeni. Duceţi-vă şi voi în via mea, le-a zis el, şi vă voi da ce va fi drept. 8 Seara, stăpânul viei i-a zis administratorului său: Cheamă pe lucrători şi dă-le plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi. 9 Cei din ceasul al unsprezecelea au venit şi au luat fiecare câte un dinar. 10 Când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei tot câte un dinar de fiecare. 11 După ce au primit banii, murmurau împotriva gospodarului 12 şi ziceau: Aceştia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul şi zăduful zilei. 13 Atunci el i-a răspuns unuia dintre ei: Prietene, nu-ţi fac nici o nedreptate. Nu te-ai tocmit cu mine pentru un dinar? 14 Ia-ţi ce ţi se cuvine şi pleacă. Eu vreau să-i plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie. 15 Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun? 16 – Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintâi şi cei dintâi vor fi cei din urmă, pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”
A treia vestire a morţii şi învierii lui Iisus
17 Pe când urca Iisus la Ierusalim, pe drum, i-a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici şi le-a zis: 18 „Iată că ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat în mâinile marilor preoţi şi ale cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte 19 şi-L vor da în mâinile neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească, dar a treia zi va învia.”
Despre mărire şi slujire
20 Atunci mama fiilor lui Zebedeu s-a apropiat de Iisus împreună cu fiii ei şi I s-a închinat, vrând să ceară ceva de la El. 21 El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Porunceşte”, I-a zis ea, „ca în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta.” 22 Iisus a răspuns: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-L beau Eu şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem” I-au zis ei. 23 Şi El le-a răspuns: „Este adevărat că veţi bea paharul Meu şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu, dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea, nu hotărăsc Eu, ci este pentru cei cărora le-a pregătit Tatăl Meu.” 24 Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi fraţi. 25 Iisus i-a chemat şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii neamurilor domnesc peste ele şi mai marii lor le poruncesc cu autoritate. 26 Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru 27 şi oricare va vrea să fie primul între voi să vă fie slujitor. 28 Pentru că nici Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.”
Vindecarea orbilor din Ierihon
29 Când au ieşit din Ierihon, o mare mulţime a mers după Iisus. 30 Şi doi orbi şedeau lângă drum. Ei au auzit că trece Iisus şi au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31 Mulţimea îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32 Iisus s-a oprit, i-a chemat şi le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?” 33 „Doamne” I-au zis ei „să ni se deschidă ochii!” 34 Lui Iisus I s-a făcut milă de ei, s-a atins de ochii lor şi imediat orbii şi-au căpătat vederea şi-au mers după El.
Pilda lucrătorilor viei
1 Căci Împărăția Cerurilor este asemenea unui om stăpân de casă, care a ieșit dis de dimineață ca să tocmească lucrători în via sa. 2 Și după ce s‐a învoit cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i‐a trimis în via sa. 3 Și a ieșit pe la al treilea ceas și a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4 Și acelora le‐a zis: Mergeți și voi în vie și vă voi da ce este cu dreptul. Și ei au plecat. 5 Și a ieșit iarăși pe la al șaselea și al nouălea ceas și a făcut tot așa. 6 Și pe la al unsprezecelea ceas a ieșit și a găsit pe alții stând acolo și le zice: Pentru ce stați aici toată ziua fără lucru? 7 Ei îi zic: Pentru că nimeni nu ne‐a tocmit. El le zice: Mergeți și voi în vie. 8 Și când s‐a făcut seară, domnul viei zice îngrijitorului său: Cheamă pe lucrători și dă plata, începând de la cei de pe urmă până la cei dintâi. 9 Și când au venit cei de pe la ceasul al unsprezecelea, au primit fiecare câte un dinar. 10 Și când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult, dar au primit și ei câte un dinar. 11 Și când l‐au primit, cârteau împotriva stăpânului casei, 12 zicând: Aceștia din urmă au muncit numai un ceas și i‐ai făcut deopotrivă cu noi care am purtat greutatea zilei și arșița. 13 Dar el a răspuns și a zis unuia dintre ei: Prietene, nu te nedreptățesc: oare nu te‐ai învoit cu mine cu un dinar? 14 Ia‐ți al tău și pleacă. Dar vreau să dau acestuia din urmă ca și ție. 15 Nu mi se cade să fac ce vreau cu ale mele? Ori este ochiul tău rău pentru că eu sunt bun? 16 Astfel cei din urmă vor fi întâi și cei dintâi pe urmă. Căci mulți sunt chemați, dar puțini aleși.
Isus vestește moartea și învierea sa
17 Și pe când se suia Isus la Ierusalim, a luat la o parte pe cei doisprezece ucenici și le‐a zis pe cale: 18 Iată ne suim la Ierusalim și Fiul omului va fi dat mai marilor preoților și cărturarilor și‐l vor osândi la moarte. 19 Și‐l vor da Neamurilor ca să‐l batjocorească și să‐l biciuiască și să‐l răstignească și a treia zi va învia.
Cererea fiilor lui Zebedei
20 Atunci mama fiilor lui Zebedei s‐a apropiat de el cu fiii ei, închinându‐se lui și cerând ceva de la el. 21 Iar el i‐a zis: Ce voiești? Ea îi zice: Zi ca acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta ta și unul la stânga ta în împărăția ta. 22 Și Isus a răspuns și a zis: Nu știți ce cereți. Oare puteți bea paharul pe care am să‐l beau eu? Ei îi zic: Putem. 23 El le zice: Într‐adevăr veți bea paharul meu: dar a ședea la dreapta mea și la stânga mea nu este al meu să dau aceasta ci se va da celor pentru care a fost pregătit de Tatăl meu. 24 Și când au auzit cei zece s‐au supărat mult pe cei doi frați. 25 Iar Isus i‐a chemat la sine și a zis: Știți că mai marii Neamurilor domnesc peste ei și cei mari stăpânesc asupra lor. 26 Nu va fi așa între voi; ci cel ce ar voi să fie mai mare între voi, va fi slujitorul vostru. 27 Și cel ce ar voi să fie întâi între voi, va fi robul vostru; 28 după cum Fiul omului n‐a venit ca să i se slujească, ci ca să slujească și să‐și dea viața preț de răscumpărare pentru mulți.
Doi orbi vindecați la Ierihon
29 Și pe când ieșeau ei din Ierihon, l‐a urmat gloată multă. 30 Și iată doi orbi care ședeau lângă cale, când au auzit că trece Isus, au strigat zicând: Fie‐ți milă de noi, Doamne, Fiu al lui David. 31 Iar gloata i‐a certat ca să tacă dar ei strigau și mai mult zicând: Fie‐ți milă de noi, Doamne, Fiu al lui David. 32 Și Isus a stat, i‐a chemat și a zis: Ce voiți să vă fac? 33 Ei îi zic: Doamne, să ni se deschidă ochii. 34 Și Isus, făcându‐i‐se milă, le‐a atins ochii și îndată au căpătat vederea și l‐au urmat.