Iisus spală picioarele apostolilor, la masa de Paşte
1 Înainte de sărbătoarea Paştelui, Iisus ştia că I-a venit ceasul ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl şi, iubindu-i pe ai Săi din lume, i-a iubit până la sfârşit. 2 În timpul cinei, cum diavolul pusese deja în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, să-L trădeze, 3 Iisus, ştiind că Tatăl Îi dăduse totul în mâinile Sale şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu merge, 4 s-a sculat de la cină, şi-a pus veşmintele deoparte, a luat un ştergar şi s-a încins cu el. 5 Apoi a turnat apă într-un vas şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins. 6 Când a venit la Simon Petru, acesta I-a spus: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?” 7 Iisus i-a răspuns: „Tu nu ştii încă ce fac Eu, dar vei înţelege după aceea.” 8 Petru I-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci.” Iisus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu Mine.” 9 Simon Petru I-a spus: „Doamne, nu numai picioarele, dar şi mâinile şi capul!” 10 Iisus i-a zis: „Cel ce s-a îmbăiat nu are nevoie decât să-i fie spălate picioarele şi este curat în întregime, iar voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.” 11 Căci El ştia cine avea să-L trădeze, de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi.”
12 Aşadar, după ce le-a spălat picioarele, şi-a luat veşmintele şi s-a aşezat din nou şi le-a spus: „Înţelegeţi ce v-am făcut Eu? 13 Voi Mă numiţi Învăţător şi Domn şi bine spuneţi, pentru că sunt. 14 Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi trebuie să vă spălaţi picioarele unul altuia. 15 V-am dat exemplu ca, după cum v-am făcut Eu, aşa să faceţi şi voi. 16 Adevărat, adevărat vă spun: slujitorul nu este mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel care l-a trimis. 17 Dacă ştiţi aceste lucruri, fericiţi sunteţi dacă le împliniţi. 18 Nu vorbesc despre voi toţi. Eu îi ştiu pe cei pe care i-am ales. Dar, ca să se împlinească Scriptura: Cel care mănâncă pâine împreună cu Mine şi-a ridicat împotriva Mea călcâiul. 19 Vă spun de pe acum, înainte să se împlinească, ca atunci când se va împlini să credeţi că Eu sunt. 20 Adevărat, adevărat vă spun: Cine îl primeşte pe acela pe care îl voi trimite eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine Îl primeşte pe Cel care M-a trimis.”
Descoperirea trădătorului
21 După ce a spus acestea, Iisus s-a tulburat în duhul Său, a dat mărturie şi a spus: „Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi Mă va vinde.” 22 Ucenicii se uitau unul la altul, neştiind despre cine vorbeşte. 23 Unul dintre ucenicii Lui, acela pe care îl iubea Iisus, era rezemat de pieptul lui Iisus. 24 Simon Petru i-a făcut semn să întrebe cine este. 25 Iar el, fiind rezemat de pieptul lui Iisus, I-a spus: „Doamne, cine este?” 26 Iisus i-a răspuns: „Este cel căruia Eu îi voi întinge bucăţica de pâine şi i-o voi da.” Şi, după ce a întins bucăţica, i-a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul. 27 Şi după ce a luat bucăţica de pâine, atunci a intrat în el Satana. Iar Iisus i-a spus: „Ce vrei să faci, fă repede!” 28 Şi nimeni dintre cei care stăteau la masă nu a înţeles de ce i-a spus aşa. 29 Fiindcă Iuda avea punga, unii credeau că Iisus i-a zis: „Cumpără cele de trebuinţă pentru sărbătoare”, sau să dea ceva săracilor. 30 Aşadar, după ce a luat îmbucătura, Iuda a ieşit îndată. Şi era noapte.
Porunca cea nouă
31 După ce a ieşit el, Iisus a spus: „Acum a fost preamărit Fiul Omului şi Dumnezeu a fost preamărit în El. 32 Dacă Dumnezeu a fost preamărit în El, şi Dumnezeu Îl va preamări în Sine Însuşi şi îndată Îl va preamări. 33 Copiii mei, încă puţin mai sunt cu voi. Mă veţi căuta, dar, aşa cum le-am spus iudeilor, vă spun şi vouă acum: unde Mă duc Eu voi nu puteţi veni. 34 Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum v-am iubit Eu, să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. 35 După aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă vă veţi iubi unii pe alţii.”
Prevestirea lepădării lui Petru
36 Simon Petru I-a zis: „Doamne, unde Te duci?” Iisus i-a răspuns: „Unde Mă duc Eu tu nu Mă poţi urma acum, dar Mă vei urma mai târziu.” 37 Petru I-a zis: „Doamne, de ce nu pot să Te urmez acum? Îmi voi da şi viaţa pentru Tine.” 38 Iisus i-a răspuns: „Îţi vei da şi viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat îţi spun, înainte să cânte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori.”
Isus spală picioarele ucenicilor săi
1 Iar mai înainte de sărbătoarea Paștilor, Isus, știind că i‐a venit ceasul ca să se mute din lumea aceasta la Tatăl, după ce a iubit pe ai săi, care erau în lume, i‐a iubit până în sfârșit. 2 Și pe când era cină, când diavolul pusese acum în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, să‐l dea prins, 3 Isus, știind că Tatăl îi dăduse toate în mâini și că a ieșit de la Dumnezeu și merge la Dumnezeu, 4 se scoală de la cină și își dezbracă hainele. Și a luat un ștergar și s‐a încins. 5 Apoi toarnă apă în vasul de spălat și a început să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. 6 Vine deci la Simon Petru. Acesta îi zice: Doamne, tu îmi speli picioarele? 7 Isus a răspuns și i‐a zis: Ce fac eu tu nu știi acum, dar vei înțelege după acestea. 8 Petru îi zice: În veac nu‐mi vei spăla picioarele. Isus i‐a răspuns: Dacă nu te voi spăla, n‐ai parte cu mine. 9 Simon Petru îi zice: Doamne, nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul. 10 Isus îi zice: Cine s‐a scăldat n‐are trebuință să i se spele decât picioarele, ci este cu totul curat; și voi sunteți curați, dar nu toți. 11 Căci știa pe cel ce avea să‐l dea prins; de aceea a zis: Nu toți sunteți curați. 12 Deci după ce le‐a spălat picioarele și și‐a luat hainele și s‐a așezat iar la masă, le‐a zis: Înțelegeți ce v‐am făcut? 13 Voi mă numiți: Învățătorul și Domnul! și bine ziceți, căci sunt. 14 Deci dacă eu v‐am spălat picioarele, eu, Domnul și Învățătorul, și voi sunteți datori să spălați unii altora picioarele. 15 Căci v‐am dat o pildă ca să faceți și voi cum v‐am făcut eu. 16 Adevărat , adevărat vă spun, nu este rob mai mare decât domnul său nici apostol mai mare decât cel ce l‐a trimis. 17 Dacă știți acestea, fericiți sunteți dacă le veți face.
Descoperirea vânzătorului
18 Nu zic despre voi toți; eu știu pe cei pe care i‐am ales; ci ca să fie împlinită scriptura: Cel ce îmi mănâncă pâinea și‐a ridicat călcâiul împotriva mea. 19 De‐acum vă spun mai înainte de a se împlini ca să credeți când se va împlini că eu sunt. 20 Adevărat , adevărat vă spun, cine primește pe oricare îl voi trimite, mă primește pe mine; iar cine mă primește pe mine, primește pe cel ce m‐a trimis pe mine. 21 După ce a vorbit acestea , Isus s‐a tulburat cu duhul și a mărturisit și a zis: Adevărat, adevărat vă spun că unul dintre voi mă va da prins. 22 Ucenicii se uitau unii la alții, nedumiriți despre cine zice. 23 Și unul dintre ucenicii săi, pe care‐l iubea Isus, era culcat la masă în sânul lui Isus. 24 Deci Simon Petru îi face semn și‐i zice: Spune‐ne cine este despre care vorbește. 25 Și acela plecându‐se astfel pe pieptul lui Isus, îi zice: Doamne, cine este? 26 Isus deci răspunde: Este acela pentru care voi întinge îmbucătura și‐i voi da. Deci întinzând îmbucătura, ia și o dă lui Iuda al lui Simon Iscarioteanul. 27 Și după îmbucătură, atunci a intrat Satana în el. Isus deci îi zice: Ce faci, fă mai curând. 28 Și nimeni dintre cei ce ședeau la masă n‐a înțeles pentru ce i‐a zis aceasta. 29 Căci unii socoteau, fiindcă Iuda avea punga, că Isus îi zice: Cumpără cele ce ne trebuie pentru sărbătoare. Sau să dea ceva săracilor. 30 Deci după ce a luat el îmbucătura, a ieșit îndată. Și era noapte.
Iubirea frățească
31 Deci când a ieșit, Isus zice: Acum Fiul omului este proslăvit și Dumnezeu este proslăvit în el. 32 Dacă Dumnezeu este proslăvit în el și Dumnezeu îl va proslăvi în sine însuși și îl va proslăvi îndată . 33 Copilașilor, mai sunt puțin cu voi; mă veți căuta, și , după cum am zis iudeilor: Unde mă duc eu, voi nu puteți veni; așa vă zic acum și vouă. 34 Vă dau o poruncă nouă, ca să vă iubiți unii pe alții, după cum v‐am iubit eu, ca și voi să vă iubiți unii pe alții. 35 În aceasta vor cunoaște toți că‐mi sunteți ucenici, dacă aveți dragoste unii către alții.
Înștiințarea lui Petru
36 Simon Petru îi zice: Doamne, unde te duci? Isus a răspuns: Unde mă duc eu, tu nu poți să mă urmezi acum, dar mai în urmă mă vei urma. 37 Petru îi zice: Doamne, pentru ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi pune sufletul pentru tine. 38 Isus răspunde: Îți vei pune sufletul pentru mine? Adevărat, adevărat îți spun, nu va cânta cocoșul până nu mă vei tăgădui de trei ori.