Vindecarea unui om paralizat
1 După câteva zile, intrând iarăşi în Capernaum, s-a auzit că este în casă. 2 Şi s-au adunat atât de mulţi, încât nu mai încăpeau nici măcar la uşă, iar El le grăia cuvântul. 3 Şi au venit câţiva, aducând la El un paralitic purtat de patru oameni. 4 Neputând să i-l aducă din pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul unde era Iisus şi, prin spărtură, au coborât patul în care zăcea paraliticul. 5 Iisus a văzut credinţa lor şi i-a zis paraliticului: „Fiule, iertate îţi sunt păcatele!” 6 Erau acolo şi unii cărturari care şedeau şi se întrebau în inimile lor: 7 „De ce vorbeşte acesta astfel? Huleşte! Cine poate să ierte păcatele, afară de singur Dumnezeu?” 8 Îndată, Iisus a cunoscut în duhul Său că ei se întreabă astfel în sinea lor şi le-a zis: „De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? 9 Ce este mai uşor, să-i spui paraliticului: iertate îţi sunt păcatele? – sau să-i spui: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă!? 10 Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are putere să ierte păcatele pe pământ, 11 ţie îţi vorbesc: scoală-te, ridică-ţi patul şi du-te acasă la tine.” 12 El s-a sculat şi îndată, ridicându-şi patul, a ieşit înaintea tuturor, încât toţi erau uimiţi şi-L slăveau pe Dumnezeu zicând: „Aşa ceva n-am mai văzut niciodată.”
Chemarea lui Levi
13 Iisus a ieşit iarăşi lângă mare şi toată mulţimea venea la El, iar El îi învăţa. 14 Trecând pe acolo, l-a văzut pe Levi al lui Alfeu, şezând la vamă, şi i-a zis: „Urmează-Mi!” Iar el s-a ridicat şi I-a urmat. 15 Şi pe când şedea Iisus în casa lui, mulţi vameşi şi păcătoşi stăteau la masă împreună cu Iisus şi cu ucenicii Săi. Pentru că erau mulţi şi Îl urmau. 16 Iar cărturarii şi fariseii, văzând că mănâncă împreună cu păcătoşii şi cu vameşii, ziceau ucenicilor: „De ce mănâncă împreună cu păcătoşii?” 17 Iisus, auzind, le-a zis: „Nu cei păcătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Căci nu am venit să îi chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi!”
Despre post şi despre respectarea sâmbetei
18 Ucenicii lui Ioan şi Fariseii posteau. Şi au venit şi I-au zis: „De ce ucenicii lui Ioan şi ucenicii fariseilor postesc, iar ai Tăi nu postesc?” 19 Iisus le-a zis: „Pot oare prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? 20 Dar vor veni zile când mirele le va fi luat, iar atunci, în ziua aceea, vor posti. 21 Nimeni nu coase la o haină veche un petic dintr-o bucată de stofă nouă. Altfel, peticul nou va trage din haina veche şi se va face o ruptură şi mai rea. 22 Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi. Altfel, vinul nou sparge burdufurile, vinul se varsă şi burdufurile se strică. Aşa că vinul nou trebuie să fie în burdufuri noi.”
23 Odată, într-o zi de sâmbătă, Iisus mergea prin semănături, iar ucenicii Săi au început să smulgă spice în drumul lor. 24 Iar fariseii Îi ziceau: „Uite, de ce fac ei sâmbăta ceea ce nu se cuvine?” 25 Şi El le-a zis: „N-aţi citit niciodată ce a făcut David când a avut nevoie şi i s-a făcut foame, lui şi celor ce erau împreună cu el? 26 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu în vremea marelui preot Abiatar şi a mâncat pâinile punerii înainte pe care nu se cuvenea să le mănânce decât preoţii, ba a dat şi celor care erau împreună cu el!” 27 Şi le zicea: „Sâmbăta a fost făcută pentru om şi nu omul pentru sâmbătă! 28 Aşa că Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei.”
Vindecarea slăbănogului
1 Și când a intrat iarăși în Capernaum după câteva zile, s‐a auzit că este în casă. 2 Și s‐au adunat mulți împreună, încât nu mai era loc pentru ei nici spre ușă. Și el le vorbea cuvântul. 3 Și vin aducând la el pe un slăbănog purtat de patru inși. 4 Și neputând să se apropie de el, din princina gloatei, au descoperit acoperișul unde era și după ce au scobit, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. 5 Și Isus, văzându‐le credința, zice slăbănogului: Copile, iertate‐ți sunt păcatele. 6 Și erau acolo unii dintre cărturari șezând și gândind în inimile lor: 7 Pentru ce vorbește acesta astfel? Hulește: cine poate ierta păcatele decât numai unul, Dumnezeu? 8 Și îndată Isus, cunoscând cu duhul său că gândesc astfel în ei înșiși, le zice: Pentru ce gândiți aceasta în inimile voastre? 9 Ce este mai lesne, a zice slăbănogului: Iertate‐ți sunt păcatele! sau a zice: Scoală‐te și ia‐ți patul și umblă? 10 Dar ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcate (zice slăbănogului): 11 Ție‐ți zic, scoală‐te, ia‐ți patul și mergi la casa ta. 12 Și s‐a sculat și îndată a luat patul și a ieșit înaintea tuturor, încât toți erau uimiți și slăveau pe Dumnezeu zicând: Niciodată n‐am văzut așa ceva.
Chemarea lui Levi
13 Și a ieșit iar lângă mare și toată gloata venea la el și‐i învăța. 14 Și pe când trecea, a văzut pe Levi al lui Alfeu stând la vamă și‐i zice: Urmează‐mă. Și el s‐a sculat și l‐a urmat.
Isus stă la masă cu vameșii și păcătoșii
15 Și a fost așa : El ședea la masă în casa lui și mulți vameși și păcătoși ședeau la masă cu Isus și cu ucenicii lui, căci erau mulți și‐l urmau. 16 Și cărturarii fariseilor, când au văzut că mânca cu vameșii și păcătoșii, ziceau ucenicilor lui: Mânâncă și bea cu vameșii și păcătoșii. 17 Și auzind Isus, le zice: Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. N‐am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși.
Despre post
18 Și ucenicii lui Ioan și fariseii posteau. Și vin și‐i zic: Pentru ce ucenicii lui Ioan și ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii tăi nu postesc? 19 Și Isus le‐a zis: Nu cumva pot fiii odăii de nuntă să postească atunci când este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei nu pot posti. 20 Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei și atunci vor posti în ziua aceea. 21 Nimeni nu coase o bucată de postav nou la un veșmânt vechi; altfel umplutura nouă a celui vechi rupe din acesta și se face o spărtură mai rea. 22 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altfel, vinul va sparge burdufurile și vinul se pierde și burdufurile: ci pun vin nou în burdufuri noi.
Spicele de grâu și Sabatul
23 Și a fost așa : El trecea în ziua Sabatului prin semănături și ucenicii lui au început să‐și facă drum smulgând spicele de grâu. 24 Și fariseii îi ziceau: Vezi, pentru ce fac ei în ziua Sabatului ce nu se cade? 25 Și el le‐a zis: Oare n‐ați citit niciodată ce a făcut David când a avut trebuință și a flămânzit el și cei cu el? 26 Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, când era mare preot Abiatar, și a mâncat pâinile punerii înainte, pe care nu se cade să le mănânce decât numai preoții și a dat și celor ce erau cu el? 27 Și le‐a zis: Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat: 28 Așa că Fiul omului este Domn și al Sabatului.