Fariseii şi obiceiurile din bătrâni
1 Fariseii şi unii dintre cărturari, venind din Ierusalim, s-au adunat la El. 2 Iar când i-au văzut pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate 3 – căci fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă dacă nu îşi spală mâinile până la cot, după datina bătrânilor, 4 iar când vin din piaţă, dacă nu se afundă în apă, nu mănâncă şi mai sunt multe altele pe care le-au primit să le păzească: spălarea paharelor, a urcioarelor, a vaselor de aramă şi a paturilor – 5 fariseii şi cărturarii L-au întrebat, aşadar: „De ce ucenicii Tăi nu trăiesc după datina bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâinile necurate?” 6 Atunci Iisus le-a zis: „Bine a profeţit Isaia despre voi, ipocriţilor, după cum stă scris:
Acest popor Mă cinsteşte numai cu buzele,
iar inima lor este departe de Mine.
7 În zadar însă Mă cinstesc ei,
dând învăţături care sunt porunci omeneşti.
8 Lăsând porunca lui Dumnezeu, voi ţineţi datina oamenilor.” 9 Şi le zicea: „O, ce bine, aţi lepădat porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi datina voastră! 10 Căci Moise a spus: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta! şi Cel ce va vorbi de rău pe tatăl său ori pe mama sa, să fie dat la moarte! 11 Iar voi ziceţi: Un om poate spune tatălui sau mamei lui, Corban (care înseamnă: orice aş avea ca ajutor, este Dăruit lui Dumnezeu) 12 şi îi îngăduiţi să nu mai facă nimic pentru tată şi pentru mamă. 13 Aşa desfiinţaţi voi cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care singuri v-aţi dat-o. Şi multe alte lucruri faceţi, ca acesta.”
14 Chemând iarăşi mulţimea la El, le zicea: „Ascultaţi-mă toţi şi înţelegeţi! 15 Nu este nimic din afara omului care, intrând în el, să aibă putere să îl întineze, ci cele ce ies din om sunt cele care îl întinează pe om. 16 Cine are urechi de auzit, să audă!”
17 Când a lăsat mulţimea şi a intrat în casă, ucenicii Săi l-au întrebat despre această parabolă. 18 Iar El le-a zis: „Aşadar şi voi sunteţi nepricepuţi? Nu înţelegeţi că tot ceea ce vine din afară, când intră în om, nu poate să-l întineze, 19 pentru că nu intră în inima lui, ci în pântece, şi apoi ajunge afară, în hazna?” Astfel a arătat că toate bucatele sunt curate. 20 Şi spunea: „Ceea ce iese din om, aceea îl întinează, 21 pentru că dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile, 22 adulterele, lăcomiile, răutăţile, înşelăciunea, nesimţirea, privirea vicleană, hula, trufia, uşurătatea. 23 Toate aceste rele ies dinlăuntrul omului şi îl întinează.”
Vindecări în ţinuturile păgâne
24 Ridicându-se apoi de acolo, s-a dus la hotarele Tirului. Şi, intrând într-o casă, nu voia să afle nimeni, dar nu s-a putut să rămână ascuns, 25 şi îndată a auzit despre El o femeie a cărei fiică avea un duh necurat. Ea a venit şi s-a aruncat la picioarele lui 26 – deşi femeia era păgână, siro-feniciancă de neam – şi îl ruga să izgonească demonul din fiica ei. 27 Iisus i-a spus: „Lasă întâi să se sature copiii, că nu e bine să iei pâinea copiilor şi să o arunci câinilor.” 28 Dar ea I-a răspuns: „Doamne, şi câinii sub masă mănâncă din fărâmiturile copiilor.” 29 Atunci El i-a zis: „Du-te! Căci, pentru acest cuvânt, demonul a ieşit din fiica ta.” 30 Iar ea, întorcându-se la casa ei, a găsit copila culcată pe pat, iar demonul ieşise din ea.
31 Plecând iarăşi de la hotarele Tirului, a venit prin Sidon la Marea Galileii, prin ţinutul Decapolis. 32 Şi I-au adus un surd, care mai era şi gângav, şi l-au rugat să-şi pună mâna peste el. 33 Iar El, trăgându-l la o parte din mulţime, şi-a pus degetele pe urechile lui şi, scuipând pe deget, i-a atins limba. 34 Apoi a privit la cer, a suspinat şi i-a zis: „Effata!” care înseamnă: „Deschide-te!” 35 Şi îndată i s-au deschis urechile şi i s-a dezlegat împleticeala limbii şi vorbea limpede. 36 Iisus le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să tacă, cu atât ei îl vesteau mai mult. 37 Şi se uimeau peste măsură şi ziceau: „Toate le-a făcut, şi bine! Chiar şi pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească!”
Fariseii și datina bătrânilor
1 Și se adună la el fariseii și unii dintre cărturarii veniți de la Ierusalim. 2 Și când au văzut pe unii dintre ucenicii lui că mănâncă pâinile cu mâini necurate, adică nespălate — 3 Căci fariseii și toți iudeii, dacă nu‐și spală mâinile cu îngrijire, nu mănâncă, ținând datina bătrânilor. 4 Și când vin de la târg, dacă nu se îmbăiază, nu mănâncă; și sunt alte multe pe care le‐au primit să le țină: spălările prin afundare a paharelor și ulcioarelor și vaselor de aramă și paturilor. — 5 Și fariseii și cărturarii l‐au întrebat: Pentru ce nu umblă ucenicii tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă pâinea cu mâini necurate? 6 Iar el le‐a zis: Bine a prorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, cum este scris: Acest popor mă cinstește cu buzele, dar inima lor este departe de mine; 7 și în zadar mă cinstesc ei învățând ca învățături, porunci de oameni. 8 Voi lăsați porunca lui Dumnezeu și țineți datina oamenilor. 9 Și le‐a zis: Bine mai desființați porunca lui Dumnezeu ca să păstrați datina voastră. 10 Căci Moise a zis: Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta; și: Cine vorbește de rău pe tată sau pe mamă să moară negreșit. 11 Iar voi ziceți: Dacă un om va zice tatălui său sau mamei sale: Orice ai fi putut folosi de la mine este Corban , adică dăruit lui Dumnezeu ; 12 nu‐l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său sau mama sa; 13 desființând Cuvântul lui Dumnezeu prin datina voastră pe care ați dat‐o: și faceți multe de felul acestora.
Ce spurcă pe om
14 Și a chemat la sine iarăși gloata și le‐a zis: Ascultați‐mă toți și înțelegeți, 15 nu este nimic dinafară de om care intrând în el poate să‐l spurce: ci cele ce ies din om sunt cele ce spurcă pe om. 16 Dacă are cineva urechi de auzit să audă. 17 Și când a intrat în casă de la gloată, ucenicii lui l‐au întrebat despre pildă. 18 Și el le zice: Astfel și voi sunteți fără pricepere? Nu înțelegeți că orice intră de afară în om nu poate să‐l spurce, 19 căci nu intră în inima lui ci în pântece și iese afară în hazna; aceasta a zis , curățind toate bucatele? 20 Și a zis: Ce iese din om aceea spurcă pe om. 21 Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gânduri rele, curvii, 22 furturi, omoruri, preacurvii, lăcomii de bani, răutăți, înșelăciuni, desfrânări, un ochi rău, hulă, trufie, nebunia. 23 Toate relele acestea ies dinăuntru și spurcă pe om.
Femeia canaaneancă
24 Și s‐a sculat de acolo și a plecat în hotarele Tirului și Sidonului. Și a intrat intr‐o casă și voia ca nimeni să nu știe. Și n‐a putut să fie ascuns. 25 Ci îndată o femeie, a cărei fată avea un duh necurat, auzind despre el, a venit și a căzut la picioarele lui. 26 Și femeia era o grecoaică, de neam sirofeniciană. Și l‐a rugat să scoată pe dracul din fata ei. 27 Și el i‐a zis: Lasă mai întâi să se sature copiii, căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s‐o arunci la căței. 28 Dar ea a răspuns și‐i zice: Da, Doamne, dar și cățeii de sub masă mănâncă din fărâmiturile copiilor. 29 Și i‐a zis: Pentru acest cuvânt du‐te, dracul a ieșit din fiica ta. 30 Și a plecat la casa ei și a aflat copila culcată în pat și dracul ieșit.
Vindecarea unui surdomut
31 Și a ieșit iarăși din hotarele Tirului și a venit prin Sidon la marea Galileei, prin mijlocul hotarelor Decapolei. 32 Și‐i aduc pe un surd și mut și‐l roagă să‐și pună mâna peste el. 33 Și l‐a luat din gloată la o parte și i‐a pus degetele în urechi și a scuipat și i‐a atins limba. 34 Și privind spre cer, a suspinat și‐i zice: Efata; adică, Deschide‐te. 35 Și i s‐au deschis urechile și îndată s‐a dezlegat legătura limbii și vorbea deslușit. 36 Și le‐a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea cu atât mai mult vesteau. 37 Și se mirau peste măsură zicând: Toate le‐a făcut bine și face pe surzi să audă și pe muți să vorbească.