Viaţa nouă în Duhul Sfânt
1 Prin urmare, acum nu mai este nici o condamnare pentru cei care sunt în Hristos Iisus, 2 fiindcă legea Duhului vieţii în Hristos Iisus te-a eliberat de legea păcatului şi a morţii. 3 Căci Dumnezeu a săvârşit ceea ce îi era cu neputinţă Legii, care era slabă din cauza trupului: El L-a trimis pe propriul Său Fiu într-un trup asemenea trupului păcătos, ca să condamne păcatul în trup – în cele privitoare la păcat, 4 aşa încât dreptatea Legii să fie împlinită în noi, cei care nu trăim după trup, ci după Duh. 5 Pentru că cei care trăiesc potrivit trupului cugetă la cele ale trupului, iar cei care trăiesc potrivit Duhului cugetă la cele ale Duhului. 6 Fiindcă alipirea gândului de cele trupeşti înseamnă moarte, însă alipirea gândului de cele ale Duhului înseamnă viaţă şi pace. 7 Prin urmare, alipirea gândului de cele trupeşti înseamnă duşmănie faţă de Dumnezeu, fiindcă nu se supune Legii lui Dumnezeu, pentru că nici nu poate, 8 iar cei care trăiesc sub stăpânirea trupului nu pot să-I placă lui Dumnezeu. 9 Voi însă nu sunteţi sub stăpânirea trupului, ci a Duhului, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte într-adevăr în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. 10 Iar dacă Hristos este în voi, trupul este mort faţă de păcat, dar duhul este viaţă datorită dreptăţii. 11 Iar dacă Duhul celui care L-a înviat pe Iisus din morţi locuieşte în voi, Cel care L-a înviat pe Hristos din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare prin Duhul Său care locuieşte în voi.
12 Prin urmare, fraţilor, nu suntem datori trupului ca să trăim potrivit trupului, 13 pentru că dacă trăiţi potrivit trupului veţi muri. Dar dacă prin duhul ucideţi faptele trupului, veţi fi vii. 14 Fiindcă toţi cei sunt conduşi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Căci nu aţi primit duhul robiei ca să vă temeţi iarăşi, ci aţi primit Duhul înfierii prin care strigăm: „Avva, Tată!” 16 Duhul Însuşi dă mărturie împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Iar dacă suntem copii, atunci suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi moştenitori împreună cu Hristos, dacă pătimim într-adevăr împreună cu El, ca să şi fim slăviţi împreună cu El.
Slava viitoare
18 Socotesc că suferinţele de acum nu sunt vrednice să se măsoare cu slava care ni se va descoperi. 19 Căci creaţia aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu, 20 fiindcă această creaţie a fost supusă zădărniciei, nu cu voia ei, ci din cauza celui ce a supus-o, având însă nădejdea 21 că şi creaţia însăşi va fi eliberată din sclavia putrezirii pentru libertatea slavei copiilor lui Dumnezeu. 22 Ştim că întreaga creaţie suspină şi suferă în durerile naşterii; 23 şi nu doar ea, ci şi noi, cei care avem primele roade ale Duhului, suspinăm în noi aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru. 24 Căci prin nădejde am fost mântuiţi; dar nădejdea care se vede nu mai este nădejde, fiindcă cine nădăjduieşte ceea ce vede deja? 25 Dar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.
26 De asemenea, şi Duhul ne vine în ajutor în slăbiciunea noastră, fiindcă nu ştim pentru ce trebuie să ne rugăm, dar Duhul Însuşi se roagă pentru noi cu suspine de negrăit. 27 Iar Cel care cercetează inimile ştie care este gândul Duhului, pentru că El se roagă pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu. 28 Ştim deci că celor care Îl iubesc pe Dumnezeu, adică celor ce sunt chemaţi după planul Său, totul le este rânduit spre bine. 29 Căci pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi rânduit mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, ca El să fie întâiul născut dintre mulţi fraţi. 30 Iar pe cei pe care i-a rânduit mai dinainte, pe aceştia i-a şi chemat; iar pe cei pe care i-a chemat, pe aceştia i-a şi îndreptăţit; şi pe cei pe care i-a îndreptăţit, pe aceştia i-a şi preamărit.
31 Deci ce vom spune despre acestea? Dacă Dumnezeu este cu noi, cine este împotriva noastră? 32 El, care nu L-a cruţat nici măcar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cu cât mai mult nu ne va dărui totul împreună cu El? 33 Cine îi va învinui pe aleşii lui Dumnezeu? Dumnezeu este cel care îndreptăţeşte. 34 Cine îi condamnă? Hristos Iisus este cel ce a murit dar a şi înviat, cel care stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi. 35 Cine ne va despărţi de iubirea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea, persecuţia sau foametea, lipsa de îmbrăcăminte, primejdia sau sabia? 36 După cum stă scris:
Pentru Tine suntem daţi morţii în toate zilele,
suntem socotiţi ca nişte oi de înjunghiat.
37 Însă în toate acestea suntem mai mult decât învingători prin Cel care ne-a iubit. 38 Sunt convins că nici moartea, nici viaţa, îngerii sau stăpânirile, nici cele de acum, nici cele viitoare, nici puterile, 39 înălţimea ori adâncul şi nici vreo altă făptură nu ne vor putea despărţi de iubirea lui Dumnezeu în Hristos Iisus Domnul nostru.
Creștinul trăiește după Duh
1 Nu este nicio osândire dar acum pentru cei ce sunt în Isus Hristos. 2 Căci legea Duhului de viață în Hristos Isus m‐a făcut slobod de legea păcatului și a morții. 3 Căci ceea ce era cu neputință legii, întrucât era neputincioasă prin carne, Dumnezeu , trimițând pe însuși Fiul său în asemănare de carne de păcat și pentru păcat, a osândit păcatul în carne, 4 pentru ca cerința legii să fie împlinită în noi, care nu umblăm potrivit cărnii, ci potrivit Duhului. 5 Căci cei ce sunt potriviți cărnii gândesc cele ale cărnii, iar cei ce sunt potriviți Duhului, cele ale Duhului. 6 Căci gândirea cărnii este moarte, iar gândirea Duhului este viață și pace, 7 deoarece gândirea cărnii este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu; căci nu se supune legii lui Dumnezeu, căci nici nu poate. 8 Iar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu. 9 Voi însă nu sunteți în carne, ci în Duhul, dacă într‐adevăr Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi. Iar dacă n‐are cineva Duhul lui Hristos, acela nu este al lui. 10 Și dacă Hristos este în voi, trupul este mort din pricina păcatului, dar duhul este viață din pricina dreptății. 11 Dacă dar Duhul celui ce a sculat pe Isus dintre cei morți locuiește în voi, cel ce a sculat pe Hristos Isus dintre cei morți va face vii și trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului său care locuiește în voi.
Creștinul trăiește în așteptarea mântuirii
12 Deci dar , fraților, suntem datori nu cărnii, ca să trăim potrivit cărnii, 13 căci dacă trăiți potrivit cărnii aveți să muriți; iar dacă prin Duhul faceți să moară faptele trupului, veți trăi. 14 Căci toți câți sunt mânați de Duhul lui Dumnezeu, aceștia sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Căci n‐ați luat un duh de robie iarăși spre temere , ci ați luat un duh de înfiere, în care strigăm: Ava , Tată. 16 Duhul însuși mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. 17 Iar dacă suntem copii, suntem și moștenitori , moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună moștenitori cu Hristos, dacă într‐adevăr suferim împreună cu el ca să fim și proslăviți împreună cu el. 18 Căci eu socotesc că suferințele vremii de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava care are să fie descoperită față de noi. 19 Căci dorul stăruitor al zidirii așteaptă descoperirea fiilor lui Dumnezeu. 20 Căci zidirea a fost supusă deșertăciunii, nu de bunăvoie, ci din pricina aceluia care a supus‐o, în nădejdea 21 că însăși zidirea va fi izbăvită de robia putrezirii pentru slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. 22 Căci știm că toată zidirea suspină și este în dureri de naștere până acum. 23 Dar nu numai ea, ci și noi care avem pârga Duhului, și noi chiar suspinăm în noi înșine, așteptând înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru. 24 Căci am fost mântuiți în nădejde ; dar nădejdea văzută nu este nădejde; căci cine nădăjduiește ceea ce vede? 25 Iar dacă nădăjduim ce nu vedem, îl așteptăm cu stăruință. 26 Și tot astfel și Duhul vine în ajutor slăbiciunii noastre: căci nu știm ce să cerem cum ar trebui, dar Duhul însuși mijlocește pentru noi prin suspinuri de nespus. 27 Iar Cel ce cercetează inimile știe care este gândirea Duhului, fiindcă mijlocește pentru sfinți după voia lui Dumnezeu.
Pe creștin nimic nu‐l poate despărți de dragostea lui Dumnezeu
28 Și știm că pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu toate lucrează împreună spre bine, pentru cei ce sunt chemați potrivit cu planul său. 29 Căci pe aceia pe care i‐a cunoscut mai dinainte, i‐a și rânduit mai dinainte să fie asemenea la față cu chipul Fiului său, pentru ca el să fie cel dintâi născut între mulți frați. 30 Iar pe aceia pe care i‐a rânduit mai dinainte, i‐a și chemat : și pe aceia pe care i‐a chemat, i‐a și îndreptățit ; și pe aceia pe care i‐a îndreptățit, i‐a și proslăvit . 31 Ce vom zice dar față de acestea? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastră? 32 El care n‐a cruțat pe însuși Fiul său, ci l‐a dat pentru noi toți, cum nu ne va dărui de asemenea toate slobod împreună cu el? 33 Cine va ridica vreo învinuire împotriva aleșilor lui Dumnezeu; Dumnezeu este cel ce îndreptățește. 34 Cine este cel ce va osândi? Hristos Isus este cel ce a murit, și mai mult, care a fost sculat dintre cei morți, care este la dreapta lui Dumnezeu, care și mijlocește pentru noi. 35 Cine ne va despărți de iubirea lui Hristos? Necaz sau strâmtorare sau prigonire sau foamete sau goliciune sau primejdie sau sabie? 36 După cum este scris: Pentru tine suntem omorâți toată ziua, suntem socotiți ca oi de înjunghiere. 37 Ci în toate acestea suntem mai mult decât biruitori prin acela care ne‐a iubit. 38 Căci sunt încredințat că nici moarte, nici viață, nici îngeri, nici stăpâniri , nici cele de acum, nici cele viitoare, nici puteri, 39 nici înălțime, nici adâncime, nici vreo altă făptură nu va putea să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu care este în Hristos Isus, Domnul nostru.