O phendimos.
1 O Pavelo, akhardo te avel apaostolo le Isus Kristosohko, anda o kamimos le Devlleghko, thai o phral o Sosten,
2 karing e Khăngări le Devllesti kai sî ando Korinto, karing kola kai sas sfinçome ando Kristoso Isuso, akhardine te aven sfinçî, thai karing sa kukola kai akharăn ande vokh than o Anau le Isus Kristosohko, o Rai lengo thai amaro:
3 Xaro thai pačea kata o Dell, o Dadd amaro, thai kata o Rai o Isus Kristoso!
Naismata thai phendimos koa tidimos.
4 Naisarau mîŕă Devllehkă orkana, dičimasa tumende, anda o xaro le Devllehko, kai sas dino tumengă ando Isus Kristoso.
5 Kă ande Leste sanas bravarde ande sa le dikhlimata, sako divanosa thai sako prinjeandimasa.
6 Kadea kă sa so sî phendino poa Kristoso sî mišto zureardo ande tumaro maškar;
7 kadea kă či nigrăn te na avel tume či khă pativ, ando ajukărimos le sîkaimahko le Raiehko amarăhko le Isus Kristosohko.
8 O zurearăla tume ji ando gor, ande kadoa kărimos kaste aven bi došako ando des le avimahko amară Raiehko le Isus Kristosohko.
9 Pateamno sî o Dell, kai akhardea tume kai paša o Šeau Pehko o Isus Kristoso, o Rai amaro.
10 Tradau tume, phralale, anda o Anau amară Raiehko le Isus Kristosohko, te avel tume saoŕăn sa kodoa divano, te na avel tume čiungara maškar tumende, thai te aven andekh tipo ortomasa andekh godi thai andekh atearimos.
11 Kă, phralale, ašundem pa tumende kata o Kleoi, kă maškar tumende sî čiungara.
12 Kamau te phenau kă sakogodi anda tumende phenel: „Me sîm le Pavelohko!” „Thai me sîm le Apolohko!” „Thai me sîm le Šifahko!” „Thai me sîm le Krsitosohko!”
13 O Kristoso sas xulado? O Pavelo sas mardo po trušul anda tumende? Or ando anau le Pavelohko sanas tume bolde?
14 Naisarau le Devllehkă kă či boldem či iekhîs anda tumende, avri anda o Krispo thai o Gaio,
15 anda khonikh te na dašti te phenel kă sanas bolde ande muŕo anau.
16 E, mai boldem i o khăr le Štefanahko; întea, me či jeanau te mai boldino avervarekas.
O godeaimos la lumeako thai godeaimos le Devllehko.
17 Čeačimasa, o Kristoso tradea ma na te bolau, ta te dauduma e LašiVestea: na le godimasa le divanohko, te na varesar o trušul le Kristosohko te avel kărdino
întaină.
18 Anda kă o phendimos le trušulehko sî khă dilimos anda kola kai sî po drom le xasarimahko: ta anda amende, kai sam po drom le skăpimahko, sî e zor le Devllesti.
19 Kă sî ramome: „Xasaraua o godimos kolengo le godeaver, thai khosaua o jeanglimos kolengo le jeanglimatăngo.”
20 Kai sî o godeaver? Kai sî o zakonari? Kai sî o dinoduma le čirohko kadalehko? Či dileardea o Dell o godimos la lumeako kadalako?
21 Kă sar e lumea, pehkă godimasa, či prinjeandea le Devlles ando godimos le Devllehko, o Dell arakhlea o drom te skăpil le pateamnen andoa dimosduma le trušulehko.
22 Le Iudeaia, ande čeačimaste, mangăn minunea, thai le Grečea roden o godeaimos;
23 ta ame dasduma le Kristosos karfome, kai anda le Iudeia sî khă lopînzîmos, thai andal Neamurea khă dilimos;
24 ta anda amende kola akharde, avena Iudeia, avena Grečea, sî e zor thai o godeaimos le Devllehko.
25 Kă o dilimos le Devllehko, sî mai xarano sar le manuši; thai o kovlimos le Devllehko, sî mai zuralo sar le manuši.
26 Kadeadar, phralale, dikhăn tumende kai sanas akharde: maškar tumende nai but godeaver ando dičimos la lumeako, či but zurale, či but viçako alosardi.
27 Ta o Dell alosardea le butea le dile la lumeakă, kaste kărăl lajeavehkă kola le godeaver. O Dell alosardea le butea le kovle la lumeakă, kaste kărăl lajeavehkă kolen le zuralean.
28 Thai o Dell alosardea le butea le jungale la lumeakă, thai le butea bidikhlimahkă, ta le butea kai nai, kaste rimol kolen kai sî;
29 anda kaste khonikh te na lăudil pe angloa Dell.
30 Thai tume, ande Leste, san ando Isus Kristoso. O sas kărdo le Devllestar anda amende godimos, bibezexalimos, sfinçimos thai potindimoskăpimahko,
31 anda, pala sar sî ramome: „Kon lăudil pe, te lăudil pe ando Rai.”
Salutări
1 Pavel, cel chemat să fie apostol al lui Hristos Iisus prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Sostene, 2 către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei sfinţiţi în Hristos Iisus, chemaţi să fie sfinţi, şi către toţi cei care pretutindeni cheamă Numele Domnului nostru Iisus Hristos, Domnul lor şi al nostru. 3 Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Hristos!
Rugăciune de mulţumire
4 Mulţumesc întotdeauna Dumnezeului meu pentru voi, pentru harul lui Dumnezeu care vi s-a dat în Hristos Iisus, 5 căci în El v-aţi îmbogăţit în toate, pe deplin, şi în cuvânt, şi în cunoaştere 6 – aşa s-a adeverit în voi mărturia lui Hristos – 7 încât nu sunteţi lipsiţi de nici un dar duhovnicesc câtă vreme aşteptaţi arătarea Domnului nostru Iisus Hristos. 8 El vă va întări până la sfârşit, ca să fiţi fără prihană în ziua Domnului nostru Iisus Hristos. 9 Credincios este Dumnezeu, prin care aţi fost chemaţi să aveţi parte la moştenirea Fiului Său Iisus Hristos, Domnul nostru.
Neînţelegerile din Corint
10 Vă rog, fraţilor, pentru Numele Domnului nostru Iisus Hristos, să fiţi cu toţii de acord şi să nu mai fie între voi dezbinări, ci să fiţi uniţi în acelaşi cuget şi în acelaşi gând. 11 Pentru că mi s-a spus despre voi, fraţii mei, de către cei din casa lui Hloe, că între voi sunt certuri. 12 Şi spun aceasta fiindcă fiecare dintre voi zice: „Eu sunt al lui Pavel”! „Eu sunt al lui Apolo”! „Eu al lui Chefa”! „Iar eu al lui Hristos”! 13 A fost oare Hristos împărţit? Nu cumva Pavel s-a răstignit pentru voi? Sau nu cumva în numele lui Pavel aţi fost botezaţi? 14 Mulţumesc lui Dumnezeu că nu am botezat pe nimeni, în afară de Crispus şi Gaius, 15 ca să nu spună cineva că v-aţi botezat în numele meu. 16 Şi am mai botezat pe cei din casa lui Stefanas; în rest nu ştiu să mai fi botezat pe altcineva. 17 Pentru că Hristos nu m-a trimis să botez, ci să vestesc evanghelia, dar nu cu înţelepciunea cuvântului, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie în zadar.
Hristos, puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu
18 Căci cuvântul despre cruce este nebunie pentru cei ce pier, dar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. 19 Căci aşa stă scris:
Voi face să piară înţelepciunea înţelepţilor
şi ştiinţa celor învăţaţi o voi lepăda.
20 Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este gânditorul veacului acestuia? Nu a arătat Dumnezeu că înţelepciunea lumii acesteia este nebună? 21 Căci, de vreme ce, în înţelepciunea lui Dumnezeu, lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu prin înţelepciunea ei, Dumnezeu a binevoit să-i mântuiască pe cei care cred prin nebunia celor vestite; 22 pentru că iudeii cer semne, iar grecii caută înţelepciune, 23 dar noi Îl vestim pe Hristos cel răstignit, care pentru iudei este piatră de poticnire, iar pentru neamuri nebunie, 24 însă pentru cei chemaţi, iudei sau greci, Îl vestim pe Hristos, puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu. 25 Pentru că ceea ce pare a fi nebunie a lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii, iar ceea ce pare a fi slăbiciune a lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii.
26 Fraţilor, uitaţi-vă la chemarea voastră: nu mulţi sunteţi înţelepţi după măsura oamenilor, nu mulţi sunteţi puternici, nu mulţi sunteţi de neam bun; 27 dar, ca să îi ruşineze pe cei înţelepţi, Dumnezeu le-a ales pe cele socotite nebune de lume; şi, ca să le ruşineze pe cele tari, Dumnezeu le-a ales pe cele slabe ale lumii; 28 şi pe cele fără de neam bun ale lumii şi pe cele nebăgate în seamă de lume le-a ales Dumnezeu, pe cele ce nu sunt, ca să le nimicească pe cele ce sunt, 29 pentru ca nici un om să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. 30 Din El sunteţi şi voi în Hristos Iisus, cel care s-a făcut pentru noi înţelepciune de la Dumnezeu, dreptate şi sfinţire şi răscumpărare, 31 ca să fie precum stă scris: Cel ce se laudă, în Domnul să se laude.