1 O mai phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă, kă sî iekh anda kukola kai bešen koče, kai či merăna ji kana či dikhăna o thagarimos le Devllehkoi avindoi zuralimasa.”
O paruglimos le mohko.
2 Pala šou des, o Isus lea Pesa le Petros, le Iakovos thai le Ioanos, thai nigărdeale korkoŕo pe khă rig le barăbaŕăhko opră. Oče paruglisai'lo koa mui angla lende.
3 Lehkă çoale kărdile but parne thai străfeanas, khă parnimastar kai či khă parnearimos pai phuw našti te deles.
4 O Ilia sîkadi'lo andekhthan le Moisasa, thai bešelas koa divano le Isusosa.
5 O Petro lea o divano, thai phendea le Isusohkă: „Sîkaitorina, sî mišto te bešas koče; te kăras trin çăre: iekh anda Tute, iekh andoa Moise, thai iekh andoa Ilia.”
6 Kă či jeanelas so te phenel, kaditi dar astardeasas les.
7 Avilo khă noro thai garadea le pehka ušealeasa; thai andoa noro ašundilo khă mui, kai phenelas: „Kadoa sî Muŕo Šeau o but kamblino: Lestar te ašunen!”
8 Andakhdata, le jene dikhline ande sal riga, thai či dikhline khanikas numai le Isusos korkoŕo lença.
9 Ta kana ulenas on poa baŕobaro, o Isus mothodea lengă te na phenen khanikahkă so dikhline, ji kana uštela o Šeau le manušehko andal mulle.
10 On gardine ande peste e buti kadea, thai pušenaspe maškar lende so te avel o juvindimos kadoa anda kukola le mulle,
11 Le jene thodine Lehkă kakoa pušlimos: „Anda soste mothon le zakonarea kă mai anglal trăbul te avel o Ilia?”
12 O dea le anglal: „O Ilia avel anglal; thai lašarăla pale sa le butea; sa kadea pala sar sî ramome poa Šeau le manušehko kă trăbul te kăznil but thai te avel dino duma dă nasul.
13 Ta Me phenau tumengă kă o Ilia i avilo, thai on kărdine lehkă so kambline, pala sar sî ramome pa leste.”
O sastearimos khă bengailehko.
14 Kana arăsle kal jene, dikhline but norodo tidino paša lende thai le zakonarea dindoi duma lença.
15 Ta iekhatar kana dikhlea o nordo le Isusos, prastaia kaste bandeon angla Leste. 16 O pušlea les: „Pa soste pušen tume lença?”
17 Thai khă manuši andoa norodo dea Les anglal: „Sîkaitorina, andem Tute mîŕă šeaves, kai sî stăpînime khă duxostar muto.
18 Orkai astarăles, del lesa ande phuw. O šaoŕo kărăl bale koa mui, dandearăl le dandd, thai ašel çapăno. Rudisailem ka te jene te ankalaven le duxos, ta naštisarde.”
19 „O neamo bipateimahko!” phendea lengă o Isus. „Ji kana avaua tumença? Ji kana răbdiua tume? Anen les Mande.”
20 Andine les Leste. Thai, sar dikhlea o šaoŕo le Isusos, o duxo činosardea les zuralimasa; o šaoŕo pelo pe phuw, thai mardeolas kărdindoi bale koa mui.
21 O Isus pušlea lehkă daddes: „Sode čiro sî dă kana avel lehkă kadea?” „Dă kana sas çînoro”, phendea o.
22 „Thai butivar o duxo šudeles kana ande iag, kana ando pai, kaste mudarăles.Ta kana dašti kărăs vareso, fal tu nasul amendar thai kande ame.”
23 O Isus dea anglal: „Tu phenes: „kana daštis!” … Sa le butea sî daštimahkă kolehkă kai pateal!”
24 Andakhdata o dadd le šaoŕăhko çîpisardea iasfănça: „Pateau Raia! Kande le bipateaimahkă mîŕăhkă!”
25 Kana dikhlea o Isus kă o norodo avel ta prastel karing Leste, xoleai'lo po duxo o jungalo, thai phendea lehkă: „Duxo muto thai kašuko, mothoau tukă te ankles avri andoa šeaoŕo kadoa, thai te na mai šostu ande leste.”
26 Thai o duxo ankăsto, çîpindoi thai činosardindoi les bară zuralimasa. O šaoŕo ašilo sar i mullo, kadea kă but phenenas: „Mullo!”
27 Ta o Isus azbadea les vastestar, thai vazdea les. Thai o ušti'lo ande pînŕănde.
28 Kana šutea pe o Isus ando khăr, le jene Lehkă line Les rigate thai pušle Les: „Ame sostar naštisardeam te ankalavas o duxo kadoa?”
29 „Kadoa soio bengăngo,” phendea lengă O, „našti anklel numai ando rudimos thai ando posto.”
O Isus vestil o mullimos thai o juvindimos Pehko.
30 Kana telearde oçal, thai nakhline ande Galilea. O Isus či kamelas te jeanel khonikh kă nakhăl.
31 Kă sîkavelas Pehkă jenen, thai phenelas: „O Šeau le manušehko avela dino andel vast le manušengă; on mudarănales, thai o trito des pala so mudarăna Les, uštela.
32 Ta le jene či atearănas le divanuri kadala, thai daranas te pušen Les.
Kon sî kukoa o mai baro.
33 Pala kodea avile ando Kapernaum. Kana sas ando khă, o Isus pušlea le: „Pa soste dean duma iekh avrăsa po drom?”
34 Ta on ašenasmuto, anda kă po drom xalinesape maškar lende, kaste jeanen kon sî kukoa o mai baro.
35 Atunčeara o Isus bešlo tele, thai akhardea kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Kana kamel varekon te avel o mai anglal, trăbul te avel o mai palal anda sa thai o kandimatori saorăngo!”
36 Thai lea khă šaoŕăs, thai thodea les ande lengo maškar; pala kodea lea les ande angali, thai phendea lengă:
37 „Orkon primil iekh anda kadala šaoŕă, ando Anau Muŕo, Man primil Ma; ta orkon primil Ma Man, či primil Ma Man, ta Kukoles kai tradea Ma Man.”
Le došea le bezexalimahkă.
38 O Ioan phendea Lehkă: „Sîkaitorina, ame dikhleam khă manušes ankaladindoi beng ande Tiro Anau; thai atărdeardeamles, anda kă či avelas pala amende.”
39 „Na atărdearănles”, dea anglal o Isus, „kă nai khonikh, kai te kărăl minuni ande Muŕo Anau, thai te del duma dă nasul pa Mande iekhatar pala kodea.
40 Kon nai pa amende, sî amença.
41 Thai orkon dela tume te pen khă taxtai paiesa, ando Anau Muŕo, anda kă san le jene le Kristosohkă, čečes phenau tumengă, kă či xasarăla pehko potindimos.
42 Ta, te kărăla varekon te bezexarăl iekh anda kadala çînoŕă, kai patean ande Mande, sahkă avel mai mišto anda leste te phandelpe lehkă koŕatar khă baŕ baro moarako thai te avel šudino ande marea.
43 Kana teo vast kărăl tu te perăs ando bezeh, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu čiungo ande čivava, dă sar te aven tu dui vast thai te jeas ando iado, ande iag kai či atărdeol,
44 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
45 Kana teo punŕo kărăl tu te perăs ando bezex, šinles; sî mai mišto anda tute te šos tu ande čivava lang, dă sar te aven tu dui pînŕă, thai te aves šudino ando iado, ande iag kai či atărdeol,
46 kai o termo či merăll, thai e iag či atărdeol.
47 Thai kana ti iakh kărăl tu te perăs ando bezex, ankalav la; sî mai mišto anda tute te šos tu ando Thagarimos le Devllehko dăsar kha iakhasa, dă sar do iakhănça thai te aves šudino ando iado,
48 kai o termo či merăll thai e iag či atărdel.
49 Anda kă sako manuši avela londo iagasa, thai orsavi jertfa avela londi lonesa.
50 O lon sî lašo; ta kana o lon xasarăl pesti zor te londearăl, sosa dena les parpale e zor kadea? Te avel tume lon ande tumende, thai te train pačeasa iekh avrănça.
1 Şi le zicea: „Adevărat vă zic, că vor fi unii din cei ce sunt aici de faţă care nu vor gusta moartea până când nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.”
Schimbarea la faţă
2 Şi după şase zile Iisus i-a luat deoparte pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, şi a urcat cu ei pe un munte înalt, unde erau doar ei. Şi s-a schimbat la faţă înaintea lor, 3 iar hainele Lui s-au făcut strălucitoare, atât de albe, cum nimeni pe pământ nu le poate albi. 4 Şi li s-au arătat Ilie şi Moise, care vorbeau cu Iisus. 5 Atunci Petru a zis către Iisus: „Rabbi, ce bine e să fim aici! Să facem trei corturi, Ţie unul, lui Moise unul şi lui Ilie unul.” 6 Dar nu ştia ce spune, pentru că erau înfricoşaţi de cele întâmplate. 7 Atunci a venit un nor care i-a umbrit şi un glas s-a auzit din nor: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, pe El să-L ascultaţi!” 8 Iar ei, cum au auzit glasul, au privit împrejur, dar n-au văzut pe nimeni, în afară de Iisus, care era singur cu ei.
9 Pe când coborau de pe munte, Iisus le-a poruncit să nu spună nimănui ceea ce văzuseră, decât atunci când Fiul Omului va fi înviat din morţi. 10 Iar ei au păstrat cuvintele acestea în sinea lor, dar se întrebau unul pe altul: „Ce înseamnă a învia din morţi?” 11 Apoi l-au întrebat: „De ce zic cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?” 12 Iar El le-a răspuns: „Ilie va veni mai întâi şi va reaşeza toate. Şi oare nu stă scris despre Fiul Omului că trebuie să pătimească multe şi să fie defăimat? 13 Vă spun însă, că Ilie a şi venit, iar ei i-au făcut ce-au vrut, după cum stă scris despre el.”
Vindecarea unui tânăr posedat de demon
14 Când a venit la ceilalţi ucenici, a văzut o mulţime mare de oameni împrejurul lor şi pe cărturari certându-se cu ei. 15 Şi când L-a văzut mulţimea, îndată au început să se agite şi au alergat cu toţii la El şi l-au întâmpinat. 16 Atunci El i-a întrebat: „Pentru ce vă certaţi?” 17 Unul din mulţime I-a răspuns: „Învăţătorule, l-am adus la Tine pe fiul meu, care are un duh mut 18 şi oriunde îl apucă, îl aruncă la pământ, face spume la gură, scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte şi le-am zis ucenicilor Tăi să scoată acest duh, dar ei n-au putut.” 19 Atunci Iisus a răspuns: „Neam necredincios, până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda? Aduceţi-l la Mine.” 20 Şi l-au adus la El. Şi duhul, văzându-L pe Iisus, îndată l-a scuturat pe copil, care, căzând la pământ, se zvârcolea spumegând. 21 Atunci l-a întrebat pe tatăl copilului: „De câtă vreme i se întâmplă aşa?” El I-a zis: „Din copilărie. 22 Şi de multe ori l-a aruncat în foc şi în apă ca să-l omoare. Dacă poţi însă, fie-Ţi milă de noi şi ajută-ne!” 23 Iar Iisus i-a spus: „Dacă poţi? Toate sunt cu putinţă celui ce crede.” 24 Şi-ndată tatăl copilului a strigat: „Cred! Ajută necredinţei mele!” 25 Când Iisus a văzut că mulţimea năvălea peste El, a certat duhul necurat, zicându-i: „Duh mut şi surd, Eu îţi poruncesc: ieşi şi să nu mai intri în el!” 26 Şi duhul, răcnind şi zguduindu-l cu putere, a ieşit, iar copilul era ca mort, aşa încât mulţi ziceau că a murit. 27 Iisus însă, prinzându-l de mână, l-a ridicat, iar acesta s-a sculat. 28 Şi după ce a intrat în casă, ucenicii L-au întrebat deoparte: „Noi de ce nu l-am putut scoate?” 29 El le-a zis: „Acest soi de demoni nu iese decât cu rugăciune.”
A doua anunţare a morţii şi învierii lui Iisus
30 După ce au ieşit ei de acolo, au trecut prin Galileea şi El nu voia să afle nimeni, 31 căci îi învăţa pe ucenicii Săi şi le zicea că Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor şi ei Îl vor omorî, iar după ce îl vor omorî, va învia a treia zi. 32 Dar ei nu înţelegeau aceste vorbe şi se temeau să-L întrebe.
Despre slujire
33 Au ajuns apoi în Capernaum. Şi fiind în casă, El i-a întrebat: „Ce tot vorbeaţi între voi pe drum?” 34 Ei însă tăceau, pentru că pe drum se certaseră între ei cine este mai mare. 35 Atunci, aşezându-se, i-a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: „Dacă vrea cineva să fie cel dintâi, să fie cel din urmă dintre toţi şi să le fie slujitor tuturor.” 36 Şi, luând un copil, l-a pus în mijlocul lor, l-a luat în braţe şi le-a spus: 37 „Dacă cineva va primi pe unul dintre aceşti copii în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte, şi dacă cineva Mă primeşte pe Mine, nu pe Mine Mă primeşte, ci pe Cel ce M-a trimis.”
38 Ioan I-a zis: „Învăţătorule, am văzut pe cineva care scotea demoni în Numele Tău şi l-am oprit, pentru că nu ne urmează.” 39 Iar Iisus a spus: „Nu-l opriţi, pentru că nu este nimeni care, făcând vreo minune în Numele Meu, să Mă poată vorbi de rău îndată după aceea. 40 Căci cine nu este împotriva noastră este pentru noi. 41 Şi oricine vă va da să beţi un pahar de apă în Numele Meu, fiindcă sunteţi ai lui Hristos, adevărat vă zic, nu îşi va pierde răsplata!”
Despre poticnire
42 Şi dacă cineva va face să se poticnească unul din aceştia mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi dacă şi-ar lega de gât o piatră de moară şi s-ar arunca în mare. 43 Dacă mâna ta te face să te poticneşti, tai-o; mai bine este să intri în viaţă ciung, decât, având amândouă mâinile, să ajungi în gheenă, în focul cel nestins. 45 Dacă piciorul tău te face să te poticneşti, taie-l; mai bine este să intri în viaţă şchiop, decât, având amândouă picioarele, să te afunzi în gheenă. 47 Dacă ochiul tău te face să te poticneşti, scoate-l; mai bine este să intri cu un singur ochi în Împărăţia lui Dumnezeu, decât, având amândoi ochii, să te afunzi în gheenă, 48 unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. 49 Pentru că totul va fi sărat cu foc . 50 Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde puterea, cu ce o veţi drege? Să aveţi sare în voi şi să trăiţi în pace unii cu alţii.