O manuši le vastesa šuko.
1 O Isus šutea pe pale nade khăngări. Oče sas khă manuši le vastesa šuko.
2 On arakhănas le Isusos te dikhăn te dikhăn Les te sastearăla ando des le Savatohko, kaste daštin te došarăn Les.
3 Thai o Isus phendea le manušehkă, kai sas les o vast šuko: „Ušti thai beši ando maškar!”
4 Pala kodea phendea lengă: „Sî meklino ando des le Savatohko te kărăs mišto or te kărăs nasul? Te skăpis e čivava varekasti or te xasarăsla? Ta on ašenas.
5 Atunčeara, dikhlindoi xoleasa pa saoŕă, thai xoleariko andoa illo le baŕăhko lengo, phendea le manušehkă: „Tinzosat teo vast!” thai o tinzosardea les, thai o vast kărdi'lo lehkă sastevesto.
6 Le Fariseia ankăste avri, thai dine pe duma andakhdata le Irodianença sar te xasarăn Les.
O Isus sastearăl le nasfalen.
7 O Isus gălo Pehkă jenença kai marea. Pala Leste gălo khă baro butimos manušengo andai Galilea; thai khă baro butimos manušengo andai Iudea,
8 andoa Ierusalimo, andai Idumea, dă înteal o Iordano, thai andal riga le Tirohkă thai le Sidonohkă, kana ašundea sa so kărlas, avile Leste.
9 O Isus phendea le jenengă te nikrăn Lehkă khă beruço kaste aveles, kaste na avel tidino le norodostar.
10 Kă O sastearălas buten thai anda kodea saoră kai sas le nasfalimata, tidenaspe karing Leste kaste azbadeon Lestar.
11 Le duxurea le biuje, kana dikhănas Les, perănas pe phuw angla Leste, thai çîpinas: „Tu san o Šeau le Devllehko.”
12 Ta O motholas iekhatar andasai zor te na kărăn Les prinjeando.
O alosardimos kole dešuduiengo apostolea.
13 Pala kodea, o Isus ankăsto po baŕbaro; akhardea Peste kas kambleas, thai on avile Leste.
14 Lea anda lende dešudui, kaste aveles Pesa, thai te tradel le te denduma.
15 Dea le i zor te sastearăn le nasfalimata thai te ankalaven le bengăn.
16 Dikta kukola le dešudui, kai alosardea le: o Simon, kai thodea lehkă anau Petro;
17 o Iakov, o šeau le Zebedeuiehko, thai o Ioano, o phral le Iakovohko, savengă thodea lengă anau Boanerghes, kaiamboldino, kai sî: „Le šeave le trăsnetohkă;”
18 o Andrei; o Filip; O Bartolomeo; o Matei; o Toma; o Iakovo, o šeau le Alfeohko, o Tadeu; o Simon Kananito,
19 thai o Iudao Iskaroioteano, kai i bitindea Les.
E bezex andoa Sfînto Duxo.
20 Avile ando khăr, thai tidea pe pale soa norodo, kadea kă naštisarănas či te xan.
21 Le neamuri le Isusohkă, kana ašundine kola kai kărdeonas, avile te thon o vast pe Leste. Kă phenenas: „Ankăsto pehkă andi godi.”
22 Thai le zakonarea, kai ulenas andoa Ierusalimo, phenenas: „Sî stăpînime le Belzebusostar; ankalavel le beng le kandimasa le raiehko le bengăngo.”
23 O Isus akhardea le Peste, thai phendea lengă, andel pilde: „Sar daštil o Beng te ankalavel avri le Bengăs?
24 Kana khă thagarimos sî phardado orta anda leste, o thagarimos kodoa našti te nikărdeol.
25 Thai kana khă khăr sî pharado o anda peste, o khăr kodoa našti nikărăl pe.
26 Sa kadea, kana o Beng vazdelpe pa peste, sî phardao, thai našti nikărdeolpe, ta isprăvisai'lo lesa.
27 Khonikh naštil te šolpe ando khăr khă manušehko mai zuralo sar leste thai te čiorăl les lehkă avimata, numai kana phanglea mai anglal le manušes le zurales; numai atunčeara daštila čiorăl andoa khăr.
28 Čeačes phenau tumengă kă sa le bezexa thai sa le prasaimata, kai phenena le ăl manuši, avelal lengă iertime;
29 ta orkon prasala le Sfîntone Duxos, či lela iertimos ando veako; thai sî došalo anda khă bezex vešniko.”
30 Kadea, anda kă on phenenas: „Sî les khă duxo biujo.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
31 Atunčeara avili e dei thai le phral Lehkă, thai, bešlindoi avri, tradine te akharăn Les.
32 O butimos bešelas angla Leste, kana phendine Lehkă: „Dikta kă Ti dei thai le phral Tiră sî avri thai roden Tu.”
33 O dea anglal: „Kon sî Mîŕă dei thai Mîŕă phral?”
34 Pala kodea, šudindoi pehko dičimos pa saoŕă kai bešenas angla Leste: „Dikta”, phendea O,” e dei Mîŕî thai le phral Mîŕă!
35 Kă orkon kărăl o kamimos le Devllehko, kodoa sî Mangă phral, phei thai dei.”
Vindecarea omului cu mâna paralizată
1 Şi a intrat din nou în sinagogă. Acolo era un om care avea mâna uscată. 2 Unii însă Îl pândeau să vadă dacă-l va vindeca sâmbăta, ca să-L învinuiască. 3 Atunci El i-a zis omului care avea mâna uscată: „Ridică-te şi vino în mijloc!” 4 Iar celorlalţi le-a zis: „Ce trebuie să facă omul sâmbăta: să facă bine sau să facă rău? Să salveze o viaţă sau să o lase să piară?” Şi ei tăceau. 5 Uitându-se la ei de jur împrejur cu mânie, şi întristat de împietrirea inimii lor, i-a zis omului: „Întinde mâna!” Şi el a întins-o şi mâna i s-a vindecat. 6 Fariseii, ieşind, s-au sfătuit repede cu irodienii împotriva Lui, cum să facă să-L piardă.
Mulţimile îl urmează pe Iisus
7 Şi Iisus a plecat împreună cu ucenicii spre mare. Şi l-a urmat o mulţime mare de oameni din Galileea şi din Iudeea, 8 din Ierusalim, din Idumeea şi de dincolo de Iordan şi de pe lângă Tir şi Sidon, mulţime care, auzind câte făcea, a venit la El. 9 Iisus le-a zis ucenicilor Lui să aducă o corabie aproape de ţărm, ca să nu-L îmbulzească oamenii, 10 fiindcă toţi cei ce erau bolnavi năvăleau peste El să se atingă de El, pentru că pe mulţi îi vindecase. 11 Iar când Îl vedeau, duhurile necurate cădeau înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!” 12 Iar El le certa cu asprime, ca să nu le arate ele oamenilor cine este El.
Alegerea celor doisprezece
13 Apoi a urcat pe munte şi a chemat acolo pe cine a vrut El şi aceia au venit la El. 14 Şi a rânduit doisprezece oameni, pe care i-a şi numit apostoli, ca să fie cu El şi să-i trimită să vestească 15 şi să aibă putere să scoată demonii. 16 A rânduit doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru, 17 pe Iacov al lui Zebedeu şi pe Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care înseamnă „fiii tunetului”; 18 pe Andrei şi pe Filip, pe Bartolomeu şi pe Matei, pe Toma şi pe Iacov al lui Alfeu, pe Tadeu şi pe Simon Cananitul 19 şi pe Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.
Iisus şi Beelzebul
20 Apoi a intrat într-o casă şi s-a adunat iarăşi mulţimea, încât nu mai puteau mânca nici măcar pâine. 21 Când au auzit ai Săi, s-au pornit să-L oprească, fiindcă ziceau că şi-a ieşit din minţi. 22 Iar cărturarii care veniseră din Ierusalim ziceau că îl are pe Beelzebul şi că izgoneşte demonii cu puterea stăpânului demonilor. 23 El însă, chemându-i, le vorbea în parabole, zicând: „Cum poate Satana să-l izgonească pe Satana? 24 Dacă o împărăţie se dezbină pe ea însăşi, acea împărăţie nu mai poate dăinui. 25 Iar dacă o casă s-a dezbinat pe ea însăşi, acea casă nu mai poate dăinui. 26 Dacă Satana s-a ridicat împotriva lui însuşi şi s-a dezbinat, nu mai poate dăinui, ci şi-a găsit sfârşitul. 27 Dar nimeni, când intră în casa unui om puternic, nu poate să îi răpească lucrurile, dacă nu-l va lega mai întâi pe cel puternic. Abia atunci îi va jefui casa. 28 Adevărat vă spun: toate păcatele şi hulele, oricâte ar fi hulit, vor fi iertate fiilor oamenilor, 29 dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt, nu are iertare în veac, ci este vinovat de păcat veşnic.” 30 Acestea le-a spus pentru că ziceau: „Are duh necurat.”
Mama şi fraţii lui Iisus
31 Şi a venit mama Lui şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis la El să-L cheme. 32 Şi împrejurul lui şedea o mulţime de oameni şi îi ziceau: „Iată mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.” 33 Iar El le-a răspuns: „Cine este mama Mea şi cine sunt fraţii Mei?” 34 Şi i-a privit pe cei ce şedeau în jurul lui şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 35 Căci oricine, dacă face voia lui Dumnezeu, este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea.”