O sastearimos khă bengailehko.
1 Arăsle po kolaver mallo la mareako, pe phuw le Gadareniendi.
2 Kana ankăsto o Isus andoa bero, avilo angla Leste iekhatar khă manuši ankăsto andal mormînturi, stăpînime khă duxostar jungalo.
3 O manuši kadoa sas les o khăr andel mormînturea, thai khonikh našti nikrălas les phanglo, či orta khă lançosa.
4 Kă butivar sas phanglino le pînŕănça sastrença thai kătušença kal vast, ta šindea sas le kătuše thai linčeardeasas le sastrea, thai khonikh naštilas te potoliles.
5 Orkana, desă thai reate, bešelas andel mormînturi thai pel baŕlebară, çîpindoi thai šindindoi pe baŕănça.
6 Kana dikhlea le Isusos dă dural, prastaia, deas čeanga angla Leste,
7 thai çîpisardea zurale muiesa: „So sî ma te kărau Tusa, Isuse, Šeau le Devllehko Kolehko But Baro? Solaxau tu andoa Anau le Devllehko, te na kăznis ma!”
8 Kă o Isus phenelas lehkă: „Jungalo duxo, ankli avri andoa manuši kadoa!”
9 „Sao sî teo anau?” pušlea les o Isus. „Muŕo anau sî „Lejiunea”, dea anglal o,” anda kă sam but.”
10 Thai rudilas Les butimasa te na tradele avri andai phuw kodea.
11 Oče, paša o baŕobaro, sas khă bari turma balendi, kai xanas čear.
12 Thai le beng rudisarde Les, thai phendine: „Trade ame andel bale kukola, kaste šoas ame ande lende.”
13 O Isus meklea le. Thai le duxuri le jungale ankăste thai šute pe andel bale; thai e turma šudea pe pai xar ande marea: sas paša dui mii, thai tasule ande marea.
14 Le balearea našle, thai phendine ande četatea thai andel gava dă pašal. Le manuši ankăste te dikhăn so kărdilea.
15 Aviline koa Isus, thai dikta kă kukoa kai sas bengailo thai sas les e lejiunea le bengăndi, bešelas tele xureado thai întrego kai godi; thai daraile.
16 Kola kai dikhlinesas so kărdileasas, phendine lengă sa so sas oče le bengailesa thai le balença.
17 Atunči line te rudin le Isusos te jealtar anda lendi phuw.
18 Ta kana anklelas O ando bero, o manuši kai sas bengailo rudilas Les te mekăles te ašel Lesa.
19 O Isus či meklea les, ta phendeea lehkă: „Jea khără ka tiră, thai phen lengă sa so kărdea tukă o Rai, thai sar falea les mila tutar.”
20 O teleardea, thai lea te vestil ando Dekapole sa so kărdeasas lehkă o Isus. Thai saoră mirinas pe.
O ušteaimos la šouorako le Iairosti thai o sastearimos kha juwleako nasfali dă dešudui barši.
21 Pala so nakhlea o Isus pale ande kolaver rig, le berosa, tidea pe but norodo paša Leste. O bešelas pašai marea.
22 Atunčeara avilo iekh andal bară la khăngăreakă, kai bušolas Iair. Sar dikhlea Les, dea čeanga angla Lehkă pînŕă,
23 thai phendea Lehkă bute rudimasa: „Mîŕî šeioŕî çîrdel te merăll; rudi Tu, av ta tho Te vast pa late, kaste kărdeol sastevesti thai te trail.”
24 O Isus teleardea andekhthan lesa. Thai pala Leste jealas but norodo thai tidelas Les.
25 Thai sas khă juwli, kai dă dešudui bărši sas la khă thavdimos ratehko.
26 Oi kăznisaili sas but kata but doktorea; xaleasas sa so sas la, thai či ateardeasas či kă mištimos; ta sas lakă i mai nasul.
27 Ašundea dindoi duma pa o Isus, avili palal andoa butimos, thai azbadea pe Lehka raxameatar.
28 Kă phenelas pehkă oi: „Te daštiua dăsar te thoau o vast pe Lesti raxami, sastiuaua.”
29 Thai andakhdata, šutili e xaing lakă ratesti. Thai ateardea ande sa lako stato kă sastili nasfalimastar.
30 O Isus prinjeandea iekhatar kă ăkh zor ankăstisas anda Leste; thai, amboldindisa'Lo karing o butimos, thai phendea: „Kon azbadea pe Mîŕă çoalendar?”
31 Lehkă jene phende Lehkă: „Dikhăs kă o butimos spidel Tu, thai mai phenes: „Kon azbadeape Mandar?”
32 O dikhălas peste sa te dikhăl kodola kai kărdeasas e buti kadea.
33 E juwli, darani thai isdraindoi, kă jeanelas so kărdileasas lasa, avili thai šudea pe ka Lehkă pînŕă, thai phendea Lehkă o čeačimos.
34 Ta o Isus phendea lakă: „Šeie, o pateaimos tiro skăpisardea tu; jea la pačeasa, thai av sasteardi anda teo nasfalimos.”
35 Ta kana delas O înkă duma, dikta kă aven varesar manuši kata o baro la khăngăreako, kai phenen lehkă: „Ti šeiori mulli; anda soste mai xolearăs le Sîkaitores?”
36 Ta o Isus, bi te lel sama anda le divanuri kadala, phendea le barăhkă la khăngăreakă: „Na dara, dăsar Patea!”
37 Thai či meklea khanikas te avel paša Leste, avri andoa Petro, o Iakovo thai o Ioano, o phral le Iakovohko.
38 Arăsle koa khăr le barăhko la khăngăreako. Oče o Isus dikhlea bari dukh, iekh kai rovenas thai vatinas but.
39 Šutea pe andră, thai phendea lengă: „Anda soste kărăn kaditi mui, thai anda soste roven? E šouŕî či mulli, ta sovel.
40 On asanas pehkă Lestar. Atunčeara, pala so ankaladea le saorăn avri, lea Pesa le daddes la šeiorako, laka deia, thai kolen kai avilesas Lesa, thai šutea pe oče kai pašleolas e šeioŕî.
41 Azbadea la vastestar, thai phendea lakă: „Talita Kumi”, kai amboldino, ameal: „Šourîe, ušti, phenau tukă!”
42 Andakhdata e šeiorî uštili, thai lea te phirăl; kă sas dešuduie băršendi. On ašile baŕunime.
43 O Isus mothodea lengă zuralimasa te na jeanel khonikh e buti kadea; thai phendea te den xabe la šeioŕa.
Vindecarea unui om demonizat
1 Şi au mers pe ţărmul celălalt al mării, în ţinutul gherasenilor. 2 Iar când a coborât Iisus din corabie, îndată I-a ieşit înainte, din morminte, un om cu duh necurat, 3 care îşi avea locuinţa în morminte şi nu-l putea lega nimeni, nici cu lanţuri, 4 pentru că de multe ori fusese legat cu cătuşe şi lanţuri, dar el rupea lanţurile şi sfărâma cătuşele şi nimeni nu reuşea să îl potolească. 5 Tot timpul, ziua şi noaptea, era în morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre. 6 Când L-a văzut de departe pe Iisus, a alergat şi I s-a închinat 7 şi a strigat cu glas puternic: „Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu cel Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu, să nu mă chinuieşti!” 8 Pentru că Iisus îi zicea: „Ieşi afară din om, duh necurat!” 9 Şi Iisus l-a întrebat: „Care ţi-e numele?” iar el I-a zis: „Legiune este numele meu, pentru că suntem mulţi.” 10 Şi se ruga mult de El, ca să nu îi trimită afară din ţinut.
11 Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care păştea. 12 Şi s-au rugat de El zicându-i: „Trimite-ne în porci, să intrăm în ei.” 13 Atunci El le-a dat voie. Şi ieşind duhurile necurate din om, au intrat în porci, iar turma, aproape două mii de capete, s-a aruncat de pe mal în mare şi s-a înecat. 14 Cei ce păşteau porcii au fugit şi au vestit în cetate şi în sate şi toţi au venit să vadă ce s-a întâmplat. 15 Şi au venit la Iisus şi l-au văzut pe cel îndrăcit, cel care avusese o legiune de demoni, aşezat, îmbrăcat şi întreg la minte, şi s-au înfricoşat. 16 Apoi, când cei ce văzuseră le-au povestit ce s-a întâmplat cu îndrăcitul şi despre porci, 17 au început să-L roage să plece din hotarele lor. 18 Iar demonizatul, când Iisus urca în corabie, îl rugă să-l lase să vină şi el să fie cu Iisus. 19 Dar Iisus nu l-a lăsat, ci i-a zis: „Mergi în casa ta, la ai tăi, şi vesteşte-le câte ţi-a făcut Domnul şi cum a avut milă de tine.” 20 Şi el s-a dus şi a început să vestească în Decapolis ce a făcut Iisus pentru el şi toţi se minunau.
Vindecarea unei femei şi învierea fiicei lui Iair
21 După ce Iisus a trecut iarăşi în partea cealaltă a ţărmului, s-a adunat o mare mulţime în jurul lui, pe malul mării. 22 Şi cineva cu numele Iair, unul dintre mai marii sinagogii, a venit şi, când L-a văzut, a căzut la picioarele lui 23 şi L-a rugat mult, zicând: „Fiica mea e pe moarte. Vino, dar, să-ţi pui mâinile peste ea ca să scape şi să trăiască.” 24 Şi Iisus a mers cu el.
Mulţimea mare Îl urma şi Îl îmbulzea. 25 Iar o femeie, bolnavă de doisprezece ani de hemoragie, 26 care suferise multe de la doctori şi cheltuise tot ce avea fără să aibă vreun folos, ba chiar ajunsese mai rău, 27 auzind despre Iisus, a venit în mulţime în urma lui şi s-a atins de haina sa, 28 pentru că zicea: „Dacă mă voi atinge fie şi de hainele lui, voi scăpa de boală.” 29 Şi îndată a secat izvorul sângelui ei şi a simţit în trupul ei că s-a vindecat de boală. 30 Iar Iisus, cunoscând numaidecât în Sine puterea care a ieşit din El, s-a întors către mulţime, zicând: „Cine s-a atins de hainele Mele?” 31 Dar ucenicii I-au zis: „Vezi mulţimea care Te îmbulzeşte şi întrebi: Cine s-a atins de Mine?” 32 Iar El se uita de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut aceasta. 33 Atunci femeia, cuprinsă de frică şi tremurând, ştiind ceea ce se petrecuse cu ea, a venit şi a căzut înaintea Lui şi I-a spus tot adevărul. 34 Iar El i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace şi fii vindecată de boala ta.”
35 Pe când Iisus vorbea încă, au venit unii de la mai marele sinagogii să-i zică: „Fiica ta a murit. De ce-L mai superi pe Învăţător?” 36 Iisus însă auzind vorbele lor, i-a spus mai marelui sinagogii: „Nu te teme! Crede numai!” 37 Şi nu a lăsat pe nimeni să-L urmeze, afară de Petru, de Iacov şi de Ioan, fratele lui Iacov. 38 Şi au mers la casa mai marelui sinagogii şi au văzut tulburare mare şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. 39 Şi intrând, le-a zis: „De ce vă tânguiţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme.” 40 Iar ei râdeau de El. El însă, scoţându-i pe toţi afară, l-a luat de o parte pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce erau cu El şi a intrat în locul în care era copila. 41 Şi apucând copila de mână, i-a zis: „Talitha kumi!” care înseamnă: „Fiică, Îţi zic, scoală-te!” 42 Şi îndată copila s-a ridicat şi a început să meargă, căci era de doisprezece ani. Şi îndată ei s-au minunat foarte mult, cu mare uimire. 43 Şi le-a poruncit straşnic ca nimeni să nu afle acest lucru, apoi le-a zis să-i dea fetiţei să mănânce.