O Zakxeo.
1 O Isus šutea pe ando Ierixono, thai naškhălas andai četatea.
2 Thai khă manuši bravalo, kai bušolas Zašeu, o mai baro le tidinitorengo,
3 rodelas te dikhăl sao sî o Isus; ta naštilas anda le but manuši, kă sas çînoro statohko.
4 Prastaia anglal, thai ankăsto ande khă dudelin kaste dikhă Les, anda kă oçal trăbulas te nakhăl.
5 O Isus, kana arăslo ando than kodoa, vazdea Pehkă iakha opră, thai phendea lehkă: „Zašee, de tu tele iekhatar, kă ades trăbul te ašeau ande teo khăr.”
6 O Zašeuo dea pe tele iekhatar, thai primisardea Les dragosa.
7 Kana dikhline e buti kadea, sa bandearănas andoa nakh thai phenenas: „Šutea pe te gostil ka khă manuši bezexalo!”
8 Ta o Zaxeo bešlo angloa Rai, thai phendea Lehkă: „Dikta, Raia, dopaši anda muŕo mandimos dau les ăl čioŕăngă; thai, kana bičeačeardem varekas varesosa, dau les parpale štarvarăs.”
9 O Isus phendea lehkă: „Ades šutea pe o skăpimos ando khăr kadoa, kă i o sî o šeau le Avraamohko.
10 Anda kă o Šeau le manušehko avilo te rodel thai te skăpil so sas xasardo.”
E pilda le polendi.
11 Ta kana ašunenas on kadala butea, o Isus mai phendea khă pilda, anda kă sas paše paša o Ierusalimo, thai on pateanas kă o Thagarimos le Devllehko sî te sîkadeol iekhatar.
12 Ta phendea: „Khă manuši anda khă neamo baro gălotar ande khă čem dureardo, kaste lel pehkă khă thagarimos, thai pala kodea te amboldel pe.
13 Akhardea peste deši anda pehkă robea, dea le deši polea, thai phendea lengă: Thon le ande buti ji kana amboladaua ma.”
14 Ta lehkă manuši či dabadikhănas les; thai tradine pala leste khă solia te phenen lehkă: „Či kamas kadale manušes te thagaril pa amende.”
15 Kana amboldea parpale, pala so leasa pehko thagarimos, phendea te akharăn le roben kodolen, kai deasas le ăl love, kaste dikhăl sode kărdea sakogodi anda lende.
16 Kukoa anglal avilo, thai phendea lehkă: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
17 O phendea lehkă: „Mišto, robona lašea; anda kă sanas pateaimahko ande xançî butea ale te avesbaro pa deši četăçi.”
18 Avilo o duito, thai phendea: „Raia, o polo tiro mai andea deši poli.”
19 O phendea i lehkă: „Ale i tu te avesbaro pa panji četăçi.”
20 Avilo iekh aver, thai phendea: „Raia, dikta teo polo, kai gardem les phanglo ande khă pištiri;
21 kă darailem tutar, anda kă san khă manuši xarvalo; les katar či thodean, thai tides katar či šutean;
22 O stăpîno phendea lehkă: „Robona jungalea; krisîniua tu pala tiră divanuri. Jeanesas kă sîm khă manuši xarvalo, kai lau katar či thodem thai tidau katar či šutem;
23 atunčeara sostar či thodean mîŕî love kal zarafea, anda kă, ka muŕo amboldimos, te lino le parpale kamătasa?”
24 Pala kodea phendea kolengă kai sas oče: „Len lehko polo, thai den les kolehkă kai sî les deši poli.”
25 „Raia,” phendine on: „les sî les deši poli.”
26 Ta o phendea lengă: „Phenau tumengă kă kukoa kai sî les, dela pe lehkă; ta kata kukoa kai nai les, lela pe orta i so sî les.
27 Sode pa mîŕă dušmaia, kai či kambline te thagari pa lende, anen le orde, thai šinen le angla mande.”
28 Pala so dea duma kadea, o Isus lea la angle thai dikhălas karing o Ierusalimo.
O avimos le Isusohko ando Ierusalimo.
29 Kana paši'lo le Betfaghe thai la Betaniatar, karing o baŕbaro dino anau le Zetinengo, o Isus tradea duien anda Pehkă jene,
30 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende. Kana šona tume ande leste, arakhăna khă čiušiç phanglo, pe sao či ankăsto khonikh čiăkhdata: pîtărăn les, thai anen Mangă les.
31 Te pušela tume varekon: „Anda soste pîtărăn les?” te phenen lehkă kadea: „Anda kă o Rai sî les kandimos lestar.”
32 Kukolakai sas tradine, găline thai arakhline kadea sar phendeasa lengă o Isus.
33 Ta kana pîtărănas le čiušorăs, lehkă stăpînea phendine lengă: „Anda soste pîtărăn o čiušiçăs?”
34 On dine les anglal: „O Rai sî les kandimos lestar.”
35 Thai andine o čiušiçî koa Isus. Pala kodea šudine pehkă raxamea pe leste, thai thodine le Isusos, ankăsto opral.
36 Ta kana jealas o Isus, le manuši lašarănas pehkă raxamea po drom.
37 Thai kana pašile ăl Ierusalimostar, karing ulel o baŕbaro le Zetinengo, sa o butimos le jenngă pherde baxtalimos, line te lăudin le Devlles muiesa zuralo anda sa le minuni, kai dikhline sas le.
38 On phenenas: „Lăudime sî o Thagar kai avel ando Anau le Devllehko! Pačea ando čeri, thai slava andel thana dă opral!”
39 Unii Fariseia, andoa norodo, phendine le Isusohkă: „Sîkaitorina, xatu Te jenença!”
40 Thai O dea le anglal: „Phenau tumengă kă, kana on ašena, le baŕ çîpina.”
O Isus rovel andai četatea.
41 Kana paši'lo la četateatar thai dikhlea la, o Isus ruia anda late,
42 thai phendea: „Te prinjeandino i tu, barem ande kadoa des, le butea, kai daštinas te den tu e pačea! Ta akana, on sî garadine te iakhăndar.
43 Avena le des pa tute, kana te dušmaia tidena tu šancurença, peste sa, thai tidena tu anda sal riga:
44 kărăna tu iekh la phuweasa, tut thai le šeaven anda teo maškar; thai či mekăna ande tute baŕ pe baŕăste, anda kă či prinjeandean o čiro kana sanas rodini.”
O našadimos le bitindorengo andoa Templo.
45 Pala kodea šutea pe ando Templo, thai lea te ankalavel avri kolen kai bitinenas thai tinenas ande leste.
46 Thai phendea lengă: „Sî ramome: „O Khăr Muŕo, avela khă khăr rudimahko. Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
47 O Isus sîkavelas ande sako des le norodos ando Templo. Thai le raša le mai bară, le zakonarea thai le phură le norodohkă rodenas te mudarăn Les;
48 ta či jeanenas sar te kărăn, anda kă o norodo sas lehkă drago Lehko divano.
Convertirea lui Zaheu
1 Şi după ce a intrat în Ierihon, mergea prin cetate. 2 Şi, iată, un om pe nume Zaheu, care era mai-marele vameşilor, foarte bogat, 3 încerca să vadă cine este Iisus, dar nu putea din cauza mulţimii, fiindcă era mic de statură. 4 A alergat înainte şi s-a urcat într-un sicomor ca să-L vadă, pentru că avea să treacă pe acolo. 5 Când a ajuns în locul acela, Iisus şi-a ridicat privirea şi i-a spus: „Zahee, coboară repede! Astăzi trebuie să rămân în casa ta.” 6 El a coborât îndată şi L-a întâmpinat cu bucurie. 7 Toţi cei care văzuseră au început să murmure: „A intrat să stea la un om păcătos!” 8 Dar Zaheu, stând în picioare, a spus către Domnul: „Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor, iar dacă am nedreptăţit pe cineva, îi dau înapoi împătrit.” 9 Iisus i-a zis: „Astăzi casa aceasta a primit mântuirea pentru că şi el este fiul lui Avraam. 10 Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cei pierduţi.”
Parabola minelor
11 După ce au auzit acestea, Iisus le-a mai spus o parabolă, fiindcă era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu avea să se arate curând. 12 Le-a spus, aşadar: „Un om de neam bun a plecat într-o ţară îndepărtată ca să o ia în stăpânire şi apoi să se întoarcă. 13 A chemat zece slujitori de-ai săi, le-a dat zece mine şi le-a zis: Faceţi negoţ cu ele până mă voi întoarce! 14 Dar locuitorii cetăţii lui îl urau şi au trimis solie după el, spunându-i: Nu vrem ca el să domnească peste noi. 15 Şi când s-a întors, după ce luase ţinutul acela în stăpânire, a cerut să fie chemaţi slujitorii cărora le dăduse banii, ca să afle ce au câştigat din negustorie. 16 A ajuns primul şi a spus: Stăpâne, mina ta a câştigat zece mine. 17 El i-a zis: Bine, slujitor bun, pentru că în puţine lucruri ai fost credincios, vei avea zece cetăţi în stăpânire. 18 A venit şi al doilea şi a spus: Mina ta, stăpâne, a făcut cinci mine. 19 I-a spus şi acestuia: Şi tu să fii peste cinci cetăţi. 20 Celălalt a mers şi a spus: Stăpâne, iată mina ta pe care am pus-o deoparte într-o năframă, 21 fiindcă m-am temut de tine pentru că eşti un om aspru: iei ce n-ai pus şi seceri ce n-ai semănat. 22 Dar stăpânul i-a zis: După spusele tale te judec, slujitor rău! Ştiai că sunt om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat. 23 Atunci de ce n-ai dat banii mei la zaraf? Iar eu, la venire, i-aş fi luat cu dobândă. 24 Şi le-a spus celor de faţă: Luaţi mina de la el şi daţi-o celui care are zece mine. 25 Dar ei i-au zis: Stăpâne, dar el are deja zece mine! 26 Iar el le-a zis: Vă spun că celui care are i se va mai da, iar celui care n-are, şi ce are i se va lua. 27 Cât despre aceşti duşmani ai mei, care n-au vrut să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi ucideţi-i în faţa mea!”
Intrarea lui Iisus în Ierusalim
28 După ce a spus acestea, Iisus a pornit mai departe, urcând spre Ierusalim. 29 Pe când se apropia de Betfaghe şi Betania, lângă muntele zis al Măslinilor, a trimis doi ucenici 30 spunând: „Mergeţi în satul dinaintea voastră unde, intrând, veţi găsi legat un măgăruş, pe care nici un om nu a încălecat vreodată. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l! 31 Şi, dacă vă va întreba cineva de ce îl dezlegaţi, să-i spuneţi: Domnul are nevoie de el.” 32 Au plecat cei trimişi şi au găsit aşa cum le spusese. 33 Pe când dezlegau măgăruşul, stăpânii lui i-au întrebat: „De ce dezlegaţi măgăruşul?” 34 Au răspuns: „Domnul are nevoie de el.” 35 Şi l-au dus la Iisus. Şi-au pus veşmintele pe măgăruş şi L-au suit pe Iisus deasupra. 36 Pe unde mergea, oamenii îşi aşterneau veşmintele pe drum.
37 Când erau aproape de coborârea Muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, cuprinsă de bucurie, a început să-L laude cu glas puternic pe Dumnezeu pentru toate minunile pe care le văzuseră, 38 spunând:
Binecuvântat este Împăratul care vine
în Numele Domnului!
Pace în cer,
slavă întru cei de sus!
39 Atunci, unii dintre fariseii din mulţime I-au spus: „Învăţătorule, mustră-ţi ucenicii!” 40 Dar El le-a răspuns: „Vă spun că, dacă aceştia vor tăcea, vor striga pietrele.”
Iisus plânge pentru Ierusalim
41 Când s-a apropiat, văzând cetatea, a plâns pentru ea, 42 spunând: „Dacă ai fi cunoscut în ziua aceasta calea spre pace! Acum însă este ascunsă privirii tale. 43 Pentru că vor veni peste tine zile când duşmanii tăi vor ridica întărituri împotriva ta şi te vor împresura şi te vor asedia de pretutindeni. 44 Te vor face una cu pământul pe tine şi pe copiii tăi în tine şi nu vor lăsa piatră peste piatră în tine, pentru că nu ai cunoscut vremea cercetării tale.”
Curăţirea Templului
45 Apoi a intrat în Templu şi a început să-i alunge pe vânzători, 46 zicându-le: „Stă scris:
Şi va fi casa Mea casă de rugăciune.
Dar voi aţi făcut-o peşteră de tâlhari.”
47 Şi îi învăţa în fiecare zi în Templu. Marii preoţi, cărturarii şi mai-marii poporului căutau să-L omoare, 48 dar nu găseau ce să-I facă pentru că tot poporul se ţinea după El şi Îl asculta.