O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
1 Kana pašile le Ierusalimostar thai arăsle aando Betfaghe, karing o baŕbaro le Zetinurengo, o Isus tradea duie jenen,
2 thai phendea lengă: „Jean ando gau angla tumende: ande leste arakhăna andakhdata khă čiušni phangli, thai khă khuroŕo andekhthan lasa; pîtărăn le thai anenle Mande.
3 Te pušlela tume varekon vareso, te mothon kă o Rai, sî les buti lença. Thai andakhdata tradelale.”
4 Ta sa kadala butea kărdile kaste pherdeol pe so sas vestime andoa prooroko, kai phenel:
5 „Phenen la šeakă le Sionohkăreakă: „Dikta, o Thagar tiro avel tute, bixoleariko thai ankăsto po čiuši, po khuroŕo, o grastoro kha čiušneako.”
6 Le jene găline, thai kărdine sar mothodeasas lengă o Isus.
7 Andine la čiušnea thai le khuroŕăs, thodine pehkă çoale pa lende, hai O bešlo opral.
8 Kodola le mai but andoa norodo lašarănas pehkă çoale po drom; aver šinenas ŕaia andal kašt, thai šudinasle po drom.
9 Le noroade kai jeanas angloa Isus thai kola kai avenas palal, çîpinas: „Osana Šeau le Davidohko! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko! Osana andel čeruri opră!”
O našaimos le bitindorengo andoa Templo.
10 Kana šute pe ando Ierusalimo, sa e četatea thodea pe ando mištimos, thai sakogodi phenelas: „Kon sî kadoa?”
11 „Sî o Isus, o Prooroko, andoa Nazareto la Galeliako, denas anglal le noroade.
12 O Isus šutea pe ando Templo le Devllehko. Dea avri saorăn kai bitinenas thai tinenas ando Templo, deamuial le skafidea le paruglitorengă le lovengă thai le skamina kolengă kai bitinenas gulumbea,
13 thai phendea lengă: „Sî ramome: „O khăr Muŕo bušola khă khăr rudimahko.” Ta tume kărdean anda leste khă thanšudro čiorăngo.”
14 Varesar koŕă thai lang avile Leste ando Templo, thai O sasteardea le.
15 Ta le rašea le mai bară thai le zakonarea, kana dikhline le minuni kai kărălas le, thai le šaorăn çîpindoi ando Templo thai phendindoi: „Osana, Šeau le Davidohko!” pherdile xoleatar.
16 Thai phendine Lehkă: „Ašunes so phenen kadala?” „E”, dea le anglal o Isus.
„Ta na drabardean čiăkhdata le divanuri kadala: „Tu ankaladean lăudimata andoa mui le gloatengo thai andoa mui kolengo kai pen čiuči?”
17 Thai, meklindoi le, ankăsto avri anda e četatea, thai leala karing e Betania, thai ašilo oče.
O arman le smotinohko.
18 Dădroboitu, kana amboldelas pe anda e četatea, sas Lehkă bokh.
19 Dikhlea khă smoitino paša o drom, thai paši'lo lestar, ta či arakhlea numai patrea, thai phendea lehkă: „Dă akanara întea ando veako te na mai avel rodo ande tute!” Thai andakhdata o smoitino šuti'lo.
20 Le jene kana dikhline kadea buti, mirisaile, thai phendine: „Sar ta šuti'lo o smotino koadoa andekh leaka?
21 Čeačio phendimos, O Isus phendea lengă: „Čeačes phenau tumengă kă te avela tume pateaimos thai te na denparpale, kărăna na numai so kărdileape kadale smoitinohkă kadalehkă; ta orta te phenena le baŕbarăhkă kadalehkă: „Vazde tu koçal, thai šude tu ande marea,” kărdeola pe.
22 Sa so mangăna pateaimasa, ando rudimos, dela tume.
E zor le Isusosti. E pilda kole duie šeavendi.
23 O Isus gălo ando Templo; thai, sar sîkavelas le norodos, avile Leste le raša le mai bară thai le phură le norodohkă, thai phende Lehkă: „Savea zorasa kărăs Tu le butea kadala, thai kon dea Tu e zor kadea?”
24 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Thoau tumengă i Me khă pušlimos; thai te dena Ma phendimos leste, phenaua tumengă i Me savea zorasa kărau kadala butea.
25 O Boldimos le Ioanohko katar avelas? Andoa čeri, or katal manuši?” Ta on denas duma maškar lende thai phenenas: „Te dasa anglal: „Andoa čeri”, phenela amengă: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
26 Thai kana dasa anglal: „Katal manuši”, daras le nodorstar, anda kă saoŕă dinenles ăl Ioanos orta prooroko.”
27 Atunčeara dine anglal le Isusos: „Či jeanas!” thai O, ka Pehko rîndo, phendea lengă: „Či Me či phenaua tumengă savea zorasa kărau kadea buti.
28 So patean? Khă manuši sas les dui šeave; thai gălo ka kukoa mai anglal, thai phendea lehkă: „Šeava, jea ades ta kăr buti ande mîŕî răz!”
29 „Či kamau,” deales anglal o. Pala kodea, faleales nasul, thai gălo.
30 Gălo i koa kolaver, thai phendea lehkă sa kadea. Thai o šeau kadoa phendea lehkă: „Jeau, raia!” Thai či gălo.
31 Sao anda lidui kărdea e voia pehkă daddesti?” „Kukoa anglal”, phendine on. Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă le tiditoreale lovengă thai le phiramnea jean angla tumende ando Thagarimos le Devllehko.
32 Anda kă o Ioan avilo tumende phirindoi po drom le bibezexalimahko, thai či pateaian les. Ta le tiditorea le lovengă thai le phiramnea pateaie les: thai, barem kă dikhlean e buti kadea, či kăisailean pala kodea te patean les.
E pilda le răzarendi.
33 Ašunen aver pilda. Sas khă manuši, kai thodea ande phuw khă răz. Lea thai phandadeala kha bareasa, xunadea khă teasko ande late, thai vazdea khă turno. Pala kodea dea la ka varesar răzarea, thai teleardea ande aver čem.
34 Kana avilo o čiro le rodurengo, tradea pehkă roben kal răzarea, kaste lel pesti rig andoa rodo.
35 Le răzarea thodine o vast pe lehkă robea, thai iekhăs mardeles, avrăs mudarde les, ta avrăs mudardineles baŕănça.
36 Mai tradea i avrăn roben, mai but dă sar kukola anglal; thai le răzarea primisarde le sa kadea.
37 Mai palal, tradea lende pehkă šeaves, phendindoi: „Avena te primin pativasa mîŕă šeaves!”
38 Ta le răzarea, kana dikhline le šeaves, phendine maškar lende: „Dikta o mandimatori; aven te mudarasles thai te thoas stăpînimos pe lehko mandimos.”
39 Thai thodine o vast pe leste, ankaladeles avri anda e răz thai mudarde les.
40 Akana, kana avela o stîpîno la răzako, so kărăla o le răzarengă kodolengă?
41 On dine Les anglal: „Le čiorîmatăn kodolen khă čirîmatahko xasarăla le, thai e răz delala ka aver răzarea, kai denales o rodo koa čiro lehko.”
42 O Isus phendea lengă: „Na drabardean čiăkhdata ando Lill le Devllehko kă: „O Baŕ, kai šudeles le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le unghiohko; o Rai kărdea kadea buti, thai sî but mišto angla amară iakha?”
43 Anda kodea, phenau tumengă kă o Thagarimos le Devllehko avela lino tumendar, thai avela dino avră neamohkă, kai anela le roade kaikărdeon pe.
44 Kon perăla pa kadoa baŕ, avela linčeardo lestar; ta kukoles pe sao perăla o, či mai arakhăna les.”
45 Pala so ašundine Lehkă pilde, le raša le mai bară thai le Fariseia atearde kă o Isus delas duma pa lende,
46 thai rodenas te astarăn Les; ta daranas le noroadendar, anda kă on dinenas Les čeačeo prooroko.
Intrarea lui Iisus în Ierusalim
1 Când s-au apropiat de Ierusalim şi-au ajuns la Betfaghe, înspre muntele Măslinilor, Iisus a trimis doi ucenici 2 şi le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră şi în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată şi un măgăruş împreună cu ea. Dezlegaţi-i şi aduceţi-i la Mine. 3 Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are nevoie de ei. Şi îndată îi va trimite.” 4 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul care zice:
5 Spuneţi fiicei Sionului:
Iată, regele tău vine la tine,
blând şi călare pe un asin,
pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe.
6 Ucenicii s-au dus şi au făcut cum le poruncise Iisus. 7 Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei şi El s-a aşezat deasupra. 8 Cei mai mulţi din popor îşi aşterneau hainele pe drum, alţii tăiau ramuri din copaci şi le presărau pe drum. 9 Mulţimile care mergeau înaintea lui Iisus şi cele ce veneau în urmă strigau:
Osana Fiul lui David!
Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!
Osana în cele de sus!
10 Când a intrat în Ierusalim, toată cetatea s-a pus în mişcare şi toţi ziceau: „Cine este acesta?” 11 „Este Iisus, Profetul, din Nazaretul Galileii” răspundeau mulţimile. 12 Iisus a intrat în Templu. I-a dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei 13 şi le-a zis: „Este scris: Casa Mea se va numi casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.”
14 Au venit la El în Templu nişte orbi şi şchiopi şi El i-a vindecat. 15 Dar marii preoţi şi cărturarii, când au văzut minunile pe care le făcea, şi pe copii strigând în Templu şi zicând: „Osana, Fiul lui David!” s-au umplut de mânie. 16 Şi I-au zis: „Îi auzi ce zic?” „Da” le-a răspuns Iisus. „Oare n-aţi citit niciodată: Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug? ” 17 Şi, lăsându-i, a ieşit afară din cetate, s-a îndreptat spre Betania şi a rămas acolo.
Smochinul neroditor
18 Dimineaţa, pe când se întorcea în cetate, I s-a făcut foame. 19 A văzut un smochin lângă drum şi s-a apropiat de el, dar n-a găsit decât frunze şi a zis: „De-acum încolo în veac să nu mai dai rod!” Şi îndată smochinul s-a uscat. 20 Ucenicii, când au văzut lucrul acesta s-au mirat şi au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?” 21 Iisus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă şi nu v-aţi îndoi, veţi face nu numai ce i s-a făcut smochinului, ci dacă aţi zice muntelui acestuia: Ridică-te de aici şi aruncă-te în mare, aşa se va întâmpla. 22 Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.”
Autoritatea lui Iisus
23 Iisus s-a dus în Templu; şi, pe când învăţa poporul, au venit la El marii preoţi şi bătrânii poporului şi I-au spus: „Cu ce autoritate faci Tu lucrurile acestea şi cine Ţi-a dat dreptul acesta?” 24 Iisus le-a răspuns: „Vă voi pune şi Eu o întrebare şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce drept fac aceste lucruri. 25 Botezul lui Ioan de unde venea, din cer sau de la oameni?” Dar ei au început să discute între ei şi ziceau: „Dacă vom răspunde: Din cer! ne va spune, Atunci de ce nu l-aţi crezut? 26 Iar dacă vom răspunde: De la oameni! ne temem de popor, pentru că toţi îl consideră pe Ioan profet.” 27 Atunci I-au răspuns lui Iisus: „Nu ştim!” Şi El, la rândul Lui, le-a zis: „Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.
Parabola celor doi fii
28 Ce credeţi? Un om avea doi fii şi s-a dus la primul şi i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea! 29 Nu vreau! i-a răspuns el. Pe urmă, i-a părut rău şi s-a dus. 30 A mers şi la celălalt şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: Mă duc, doamne! Dar nu s-a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voia tatălui său?” „Primul”, au răspuns ei. Şi Iisus le-a zis: „Adevărat vă spun că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. 32 Fiindcă Ioan a venit la voi umblând pe calea dreptăţii şi nu l-aţi crezut, dar vameşii şi desfrânatele l-au crezut. Şi, cu toate că aţi văzut lucrul acesta, nu v-aţi căit nici măcar mai târziu şi nu l-aţi crezut.
Parabola viticultorilor
33 Ascultaţi încă o parabolă. Era odată un om gospodar care a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea şi a zidit un turn. Apoi a dat-o unor viticultori şi a plecat în altă ţară. 34 Când a venit vremea recoltei, i-a trimis pe slujitorii săi la viticultori, ca să ia partea lui din recoltă. 35 Viticultorii au pus mâna pe slujitorii lui, pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A mai trimis alţi slujitori, mai mulţi decât prima dată, iar viticultorii i-au primit la fel. 37 La sfârşit, l-a trimis la ei pe fiul său, zicând: Pe fiul meu îl vor primi cu cinste! 38 Dar viticultorii, când l-au văzut, au zis între ei: Iată-l pe moştenitor! Haideţi să-l omorâm şi să punem stăpânire pe moştenirea lui. 39 Şi au pus mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorât. 40 Acum, când va veni stăpânul viei, ce le va face el viticultorilor?” 41 Ei I-au răspuns: „Pe nemernicii aceia îi va nimici fără milă şi via o va da altor viticultori care-i vor da recolta la vremea cuvenită.” 42 Iisus le-a zis: „N-aţi citit niciodată în Scripturi că:
Piatra pe care au lepădat-o zidarii
a ajuns să fie pusă în capul unghiului?
Domnul a făcut acest lucru
şi este minunat în ochii noştri.
43 De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu vă va fi luată şi va fi dată unui popor care va aduce roadele cuvenite. 44 Cine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea, iar pe acela peste care va cădea ea îl va spulbera.” 45 După ce au auzit parabolele lui, preoţii cei mai de seamă şi fariseii au înţeles că Iisus vorbeşte despre ei 46 şi căutau să-L prindă, dar se temeau de mulţimi pentru că ele Îl credeau profet.