O Barnaba thai o Saulo. Elima.
1 Ande Khăngări andai Antioxia sas varesar prooročea thai sîkaitorea: O Barnaba, o Simono, phendino Niger, o Lučio andai Čirena, o Maneano, kai sas bareardo andekhthan le traditoresa le Irodosa, thai o Saulo.
2 Ta kana kandenas le Raiehkă thai postinas, o Sfînto Duxo phendea: „Thon Mangă rigate le Barnabas thai le Saulos anda e buti kai akhardem le.”
3 Atunči, pala so postisarde thai rudisai le, thodine pehkă vast pa lende, thai mukle le te jeantar.
4 O Barnaba thai o Saulo, tradine le Sfîntone Duxostar, uliste ande Selučia, thai oçal telearde le berosa ando Čipro.
5 Arăsline ande Salamina, vestisardine o Divano le Devllehko ande le khăngărea le Iudeiengă. Sas le sar kanditorii le Ioanos.
6 Pala so mardine sa e insula ji ando Pafos, arakhline khă drabarno, prooroko xoxamno, khă Iudeo, le anavesa Bar-Isus,
7 kai sas le barăsa le Sergio Paulus, khă manuši godealo. Kadoa mai palal akhardea le Barnabas thai le Saulos, thai sîkadea lengă pehko kamimos te ašunel o Divano le Devllehko
8 Ta o Elima, o drabarno, – kă kadea paruvel pe lehko anau – bešelas lengă xoleate, thai rodelas te del rigate le barăs katoa pateaimos.
9 Atunči o Saulo, kai mai bušol i Pavelo, avindoi pherdo Sfînto Duxo, dikhlindoi orta pe leste,
10 thai phendea: „Manuši pherdo soa čiorimos thai soa jungalimos, šeau le bengăhko, dušmano orsave bezexangă, či mai atărdeos te bandearăs le droma orta le Raiehkă?
11 Akana, dikta kă o vast le Raiehko nai tusa: avesa koŕo, thai či mai dikhăsa o kham ji ka khă čiro.” Andakhdata pelo pa leste buŕ thai tuneriko, thai rodelas le vastença varesar manuši, kaste nigrăn les vastestar.
12 Atunči o baro, kana dikhlea so kărdilea sas, pateaia, thai aši'lo mirime andoa sîkaimos le Raiehko.
O Pavelo ande Perga thai ande Antioxia Pisidiei.
13 O Pavelo thai lehkă jene telearde le berosa anda o Pafos, thai găline ande Perga ande Pamfilia. O Ioano xuladi'lo lendar, thai amboldi'lo ando Ierusalimo.
14 Andai Perga găline pe pehko drom angle, thai arăsline ande Antioxia andai Pisidia. Ando des le Savatohko, šute pe ande khăngări thai bešline tele.
15 Pala o drabarimos la Krisako thai le Prooročengo, le bară la khăngăreakă tradine te phenen lengă: „Phralale, kana sî tume khă divano phendimahko andoa norodo, den duma.”
16 O Pavelo ušti'lo, kărdea khă sămno le vastesa, thai phendea: „Šavale Israieliçna thai tume kai daran le Devllestar, ašunen!
17 O Dell kadale poporohko le Israelohko alosardea amară daden. Vazdea ande pativ le norodos kadales, ando čiro le bešlimahko ando čem le Ejiptohko, thai ankaladea les andoa Ejipto Pehkă vastesa le zuralesa.
18 Čiro dă paše štarvardeši bărši, răbdisardea lengă o phirimos ande pustia.
19 Thai, pala so xasardea efta popoare ando čem le Kanaanohko, dea le mandimos e phuw lendi, anda paše štaršella thai panvardeši bărši.
20 Pala kadala butea dea le krisînitorea, ji koa prooroko o Samuelo.
21 On mangline atunči khă thagar.Thai, čiro dă štarvardeši bărši, o Dell dea le Saulos, o šau le Šisehko, andai semençia le Beneaminosti;
22 pala kodea dea les rigate, thai vazdea thagar le Davidos, pa sao phendea kadea: „Arakhlem le Davidos, o šeau le Iesehko, manuši pala o illo Muŕo, kai pherăla sa Mîŕă kamimata.”
23 Andai sămînça le Davidosti, o Dell, pala o šinaimos Pehko, vazdea andoa Israelo khă Skăpitorii, kai sî o Isus.
24 Angla o avimos Lehko, o Ioano deasasduma poa boldimos le kăimahko ka soa norodo le Israelohko.
25 Thai o Ioan, kana sas koa gor lehkă kărdimahko, phenelas: „Kon patean kă sîm me? Či sîm Kodoa; ta dikta kă pala mande avel Iekh, savehkă me na sîm vreniko te pîtrau le podimata lehkă pînŕăngă.”
26 Phralale, šeave le neamohkă le Avraamohkă, thai kukola kai daran le Devllestar, tumengă sas tradino o Divano kadale skăpimahko.
27 Kă le manuši andoa Ierusalimo thai le mai bară lengă či prinjeande le Isusos; thai anda kă došalde Les, pherdine le divanuri le prooročengă, kai drabaon ande sako Savato.
28 Barem kă či arakhle ande Leste či khă doši mullimasti, sa on mangline le Pilatostar te mudarăll Les.
29 Thai, pala so pherdine sa so sî ramome pa Leste, dine Les tele poa kašt, thai thode Les ande khă mormînto.
30 Ta o Dell juvindisardea Les andal mulle.
31 O sîkadi'lo, čiro dă mai but des kolengă kai ankăstesas Lesa andai Galilea ando Ierusalimo, thai save akana sî le dikhlitorea Lehkă angloa norodo.
32 Thai ame anas tumengă o ašundimos kadoa lašo kă o šinaimos kărdo amară daddengă,
33 o Dell pherdea les anda amende, le šeave lengă, juvindindoi le Isusos, pala sar sî ramome ando psalmo o duito: „Tu san Muŕo Šeau, adesea kărdem Tu.”
34 Kă juvindisardea Les andal mulle, kadea kă či mai amboldela Pe ando ternimos, mothodea kana phendea: „Pheraua tumengă sa le pateaimasa le šinaimata le sfînturi, kai kărdem le Davidohkă.”
35 Anda kodea mai phenel i ande aver psalmo: „Či mekăsa ka o Sfînto Tiro te dikhăl o ternimos.”
36 Thai o Davido, pala so kandea kolengă anda lehko čiro, pala o plano le Devllehko, mullo, sas praxome paša pehkă dadda, thai dikhlea o ternimos.
37 Ta Kukoa kai juvindisardea Les o Dell, či dikhlea o ternimos.
38 Ta te jeanen, phralale, kă ande Leste vestil pe tumengă o iertimos le bezexăngo;
39 thai orkon pateal, sî ierto anda Leste sa le buteandar kai naštinas te aven iertime andai Lejea le Moisasti.
40 Kadedar, len sama te na kărdeol pe tumengă so phenel pe andel prooročea;
41 Dikhăn, kai na len sama, mirin tume thai xasaon; kă andel des tumară, sî te kărau khă buti, kai či pateana la čidălokh, kana phenala tumengă la varekon.”
Le našimata le Iudeiengă.
42 Kana ankăste avri, le Neamuri rudisarde le te den lengă duma i o Savato kai avel sa pa kadala butea.
43 Thai pala so pharadi'lo o tidimos, but anda le Iudeia thai anda le prozeliça le pateamne găline pala o Pavel thai o Barnaba, kai ašenas dă divano lença, thai thonas le te mangăn o xaro le Devllehko.
44 Ando Savato kai avilo, paše sai četatea tidea pe te ašunel o Divano le Devllehko.
45 Le Iudeia, kana dikhline le noroaden, pherdi le xoleatar, denas duma amboldindoi le phendimata le Pavelohkă, thai prasanas les.
46 Ta o Pavel thai o Barnaba phende lengă zorasa: „O Divano le Devllehko trăbulas mai anglal ašundo tumengă; ta anda kă tume či len les, thai korkoŕo krisînin tume nevrenikuri anda e čivava e vešniko, dikta kă amboldas ame karing le Neamuri.
47 Kă kadea mothodea amengă o Rai: „Thodem tu kaste aves e Lumina le Neamurendi, kaste nigrăs o skăpimos ji kal gora la phuweakă.”
48 Le Neamuri bukurinas pe kana ašundine e buti kadea thai barearănas o Divano le Raiehko. Thai sa kukola kai sas alosarde te len e čivava e vešniko, pateaine.
49 O Divano le Devllehko buteolas ande soa čem.
50 Ta le Iudeia vazdine le juwlean kai pateanas mai bravalea thai le barăn la četateakă, kărdine ăkh našaimos poa Pavelo thai o Barnaba, thai našadine le anda pehkă phuwea.
51 O Pavel thai o Barnaba činosarde e poši pa pehkă pînŕă pa lende, thai telearde ande Ikonia,
52 ando čiro kai le jene sas pherde bukuria thai Sfînto Duxo.
Prima misiune a Bisericii din Antiohia: Barnaba şi Saul
1 În Biserica din Antiohia erau câţiva profeţi şi învăţători: Barnaba, Simon, numit Niger, Lucius din Cirene, Manaen – care crescuse împreună cu tetrarhul Irod – şi Saul. 2 Pe când slujeau ei Domnului şi posteau, Duhul Sfânt le-a zis: „Alegeţi-mi pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.” 3 Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.
Convertirea proconsulului Paulus
4 Trimişi de Duhul Sfânt, cei doi au coborât în Seleucia şi de acolo s-au îmbarcat spre Cipru. 5 Au ajuns în Salamina şi au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor, avându-l şi pe Ioan ca ajutor. 6 Apoi au străbătut toată insula până la Pafos şi acolo s-au întâlnit cu un iudeu pe nume Bar-Iisus care era vrăjitor şi profet mincinos. 7 El ajunsese unul din apropiaţii proconsulului Sergius Paulus care era un om înţelept. Proconsulul i-a invitat pe Barnaba şi pe Saul, căci dorea să asculte cuvântul lui Dumnezeu. 8 Dar Elima, vrăjitorul, căci aşa se traduce numele lui, le stătea împotrivă şi dorea să-l abată pe proconsul de la credinţă. 9 Atunci, Saul, care se numea şi Pavel, plin de Duhul Sfânt, l-a privit ţintă pe Elima 10 şi i-a zis: „Tu, om plin de toată viclenia şi de toată înşelăciunea, fiu al Diavolului, duşman al dreptăţii de orice fel, oare nu vei înceta niciodată să strâmbi căile drepte ale lui Dumnezeu? 11 Mâna Domnului este acum împotriva ta. Vei orbi şi nu vei mai vedea soarele pentru o vreme!” Îndată a căzut peste el o ceaţă groasă şi întuneric şi căuta în jur să-l ducă cineva de mână. 12 Când a văzut proconsulul ce s-a întâmplat, a crezut şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.
Evanghelizarea Asiei mici
13 Pavel şi tovarăşii lui au părăsit cetatea Pafos cu corabia şi au mers în Perga, o cetate din Pamfilia. Aici Ioan s-a despărţit de ei şi s-a întors în Ierusalim. 14 Ceilalţi au plecat din Perga şi au ajuns în Antiohia Pisidiei. Sâmbătă au intrat în sinagogă şi s-au aşezat. 15 După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis să-i roage: „Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiţi!” 16 Pavel s-a ridicat, a făcut semn cu mâna şi a spus:
„Ascultaţi, israeliţi şi voi, cei temători de Dumnezeu! 17 Dumnezeul poporului Israel i-a ales pe părinţii noştri şi a făcut din ei un popor mare pe când trăiau ca străini pe pământul Egiptului şi i-a scos cu mână puternică de acolo 18 şi timp de patruzeci de ani i-a răbdat în pustie. 19 Apoi a nimicit şapte neamuri în ţara Canaanului şi le-a dat lor pământul acestora drept moştenire, 20 timp de aproape patru sute cincizeci de ani. Apoi le-a dat judecători până la profetul Samuel. 21 Atunci ei au cerut un rege şi Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiş, din seminţia lui Beniamin, care i-a condus patruzeci de ani. 22 După ce l-a înlăturat pe Saul, Dumnezeu l-a ridicat pe David ca rege şi a dat mărturie despre el:
L-am găsit pe David, fiul lui Iesei,
un om după inima Mea,
care va face toată voia Mea .
23 Dintre urmaşii lui David, Dumnezeu i-a adus lui Israel un mântuitor, aşa cum făgăduise, pe Iisus, 24 iar înainte de venirea lui, Ioan a vestit întregului popor Israel botezul pocăinţei. 25 Când Ioan şi-a împlinit menirea, le-a spus: Cine credeţi că sunt eu? Nu eu sunt Acela ci iată, vine după mine Cel a cărui încălţăminte nu sunt vrednic să o dezleg.
26 Fraţilor, fii din neamul lui Avraam, şi voi, ceilalţi, care vă temeţi de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul mântuirii acesteia. 27 Locuitorii Ierusalimului şi conducătorii lor, nu l-au cunoscut şi l-au condamnat, împlinind astfel cuvintele profeţilor care sunt citite în fiecare sâmbătă, 28 şi i-au cerut lui Pilat să fie ucis, deşi nu au găsit nici o vină de moarte. 29 Şi când au împlinit toate cele scrise despre El, l-au coborât de pe cruce şi l-au aşezat în mormânt. 30 Dar Dumnezeu l-a înviat din morţi! 31 El s-a arătat mai multe zile celor care veniseră cu El din Galileea în Ierusalim, care acum sunt şi ei martorii Lui, înaintea întregului popor. 32 Şi noi vă vestim făgăduinţa făcută părinţilor noştri, 33 pe care Dumnezeu a împlinit-o faţă de noi, copiii lor, când l-a înviat pe Iisus, aşa cum stă scris în psalmul al doilea:
Tu eşti Fiul Meu
Eu astăzi Te-am născut.
34 Iar că Dumnezeu l-a înviat din morţi ca să nu mai moară, a spus astfel:
Vă voi da în dar făgăduinţele sfinte făcute lui David,
lucrurile vrednice de credinţă.
35 De aceea zice şi în alt loc:
Nu vei lăsa pe Sfântul Tău
să vadă putrezirea.
36 Cât despre David, el a slujit după voia lui Dumnezeu în generaţia sa şi a murit, a fost aşezat lângă părinţii săi şi a cunoscut putrezirea. 37 Dar Acela pe care Dumnezeu l-a înviat nu a cunoscut putrezirea! 38 Fraţilor, să ştiţi că prin El vi se vesteşte iertarea tuturor păcatelor de care prin Legea lui Moise nu aţi putut fi îndreptăţiţi. 39 În El, oricine crede este îndreptăţit! 40 Vedeţi însă să nu vină peste voi ce s-a spus prin profeţi:
41 Priviţi, dispreţuitorilor,
uimiţi-vă şi pieriţi,
căci voi face în zilele voastre un lucru,
un lucru pe care nu-l veţi crede
nici dacă vi l-ar istorisi cineva. ”
42 Când au ieşit ei din sinagogă, l-au rugat să spună şi sâmbăta următoare aceste cuvinte. 43 După ce s-au despărţit de adunare, mulţi iudei şi prozeliţi temători de Dumnezeu i-au urmat pe Pavel şi pe Barnaba care au continuat să le vorbească şi să îi convingă să rămână în harul lui Dumnezeu.
44 Sâmbăta următoare s-a adunat aproape toată cetatea să audă cuvântul lui Dumnezeu. 45 Când iudeii au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie şi vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, ocărându-l. 46 Plini de îndrăzneală, Pavel şi Barnaba le-au răspuns: „Vouă trebuia să vă vestim mai întâi cuvântul lui Dumnezeu dar, pentru că îl respingeţi şi vă arătaţi singuri nevrednici de viaţa veşnică, iată, ne întoarcem spre neamuri. 47 Căci aşa ne porunceşte Domnul:
Te-am pus să fii lumină pentru neamuri,
spre mântuirea lor, până la marginea pământului. ”
48 Când au auzit neamurile, s-au bucurat şi au început să slăvească cuvântul lui Dumnezeu. Şi au crezut toţi cei rânduiţi pentru viaţa veşnică. 49 Iar cuvântul lui Dumnezeu se răspândea peste tot. 50 Dar iudeii au întărâtat împotriva lor pe femeile evlavioase şi de cinste şi pe conducătorii cetăţii şi i-au îndemnat să-i persecute pe Pavel şi pe Barnaba şi să-i izgonească din cetăţile lor. 51 Ei şi-au scuturat praful de pe picioare împotriva acestora şi au plecat în Iconia. 52 În vremea aceasta, ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.