O tidimos la Khăngăreko ando Ierusalimo.
1 Varesar manuši, avindoi andai Iudea, sîkavenas le phralen thai phenenas: „Kana či san šinderoata pala sar phendea o Moise, našti aven skăpime.”
2 Le Pavelos thai le Barnabas sas les lença khă juvindo paruglimos orbengo thai phendimatăngo; thai le phral phendine kă o Pavelo thai o Barnaba, thai varesar anda lende, te anklen ando Ierusalimo ka le apostolea thai kal phură, kaste pušen le pa kadala biateardimata.
3 Pala so sas nigărdine la Khăngăreatar ji avri andai četatea, găline pe pehko drom andai Feničia thai Samaria, phendindoi o amboldimos le Neamurengo koa Dell; thai kărdine khă bari bukuria sa le phralengă.
4 Kana arăsline ando Ierusalimo, sas line la Khăngăreatar, le apostolendar thai le phurăndar, thai phendine lengă sa so kărdeasas o Dell anda lende.
5 Atunčeara iekh anda e rig le Fariseiendi, kai pateaiesas, vazdine pe, thai phendine kă le Neamurea trăbun te aven šinderoata, thai te mangăl pe lengă te arakhăn e Lejea le Moisasti.
6 Le apostolea thai le phură, tidinisai le andekhthan, kaste dikhăn so sî kărdimahko.
7 Pala so kărtdilea but orba, ušti'lo o Petro thai phendea lengă:
„Phralale, jeanen kă o Dell, dă khă kotor lašo čirohko, kărdea khă alosardimos maškar tumende, ka anda muro mui, le neamurea te ašunen o divano la Lašea Vesteako, thai te patean.
8 Thai o Dell, kai prinjeanel le ille, dea duma anda lende, thai dea le o Sfînto Duxo sar i amengă.
9 Či kărdea či khă alosarimos maškar amende thai lende, kă ujeardea lengă ille andoa pateaimos.
10 Ta akana, sostar zumaven le Devlles, thai thon pe koŕ le jenendi ăkh pharimos, sao či amară dadda, či ame či daštisardeam te phiravas les?
11 Ta pateas kă ame, sar i lende, sam skăpime andoa xaro le Raiehko le Isusohko.”
12 Soa tidimos ašilo muto, thai ašundea le Barnabas thai le Pavelos, kai phendine sa le sămnurea thai le minunea, kai kărdeasas le o Dell anda lende ando maškar le neamurengo.
O phendimos la Khăngăreako.
13 Kana na mai dine duma on, o Iakovo, lea o divano, thai phendea: „Phralale, ašunen ma!
14 O Simono phendea mai anglal sar o Dell šudea Pehkă dikhlimata karing le Neamuri, kaste alol anda lengo maškar khă poporo, kai te phiravel Lehko Anau.
15 Thai le kărdimasa kadalesa čeačeon le divanuri le prooročengă, pala sar sî ramome:
16 „Pala kodea, amboldaua Ma, thai vazdaua andai çăra le Davidosti andoa peraimos lehko, vazdaua lehkă andal perimata, thai vazdaua les pale:
17 anda o ašimos le manušengo te roden le Raies, sar i sa le Neamuri pa sao sî akhardo Muŕo Anau,
18 phenel o Rai, kai kărăl kadala butea, thai savehkă sî Lehkă prinjeandine andai vešničia.”
19 Anda kodea, me phenau te na thon pe pharimata kukolengă anda le Neamuri kai ambolden pe koa Dell;
20 ta te ramol pe lengă numai te arakhăn pe anda le prikăjimata le idiolengă, la kurviatar, le juvindimatăndar tidine koŕatar thai le ratestar.
21 Kă dă katar andoa puraimos, o Moise sî les ande sako četatea manuši, kai den les duma, anda kă sî drabardo andel khăngărea ande sal des le Savatohkă.”
22 Atunčeara le apostolea thai le phură thai sa e Khăngări arakhline dromesa te alosarăn numai varesar anda lende, thai te traden le ande Antioxia, andekhthan le Pavelosa thai le Barnabasa. Thai alosardine le Iudas, phendino i Barsaba, thai le Silas, manuši dikhline maškar le phral.
23 Thai ramosarde kadea anda lende: „Le apostolea, le phură thai le phral: karing le mai bară andal neamuri, kai sî ande Antioxia, ande Siria thai ande Čilčia, rudimos!
24 Anda kă ašundeam kă iekh, teleardine anda amende, bi vo khă tradimos andai rig amari, biujeardine tume pehkă divanurença, thai mištisardine tumară duxuri, phendindoi te šinen tume roata thai te arakhăn e Kris;
25 ame, pala so tideam ame saoŕă andekhthan, khă gîndosa, arakhleam le dromesa te alosaras varesar manuši, thai te tradas le tumende, andekhthan amară butkučença o Barnaba thai o Pavelo,
26 le manuši kadala, kai thodine pesti čivava ando khălimos anda o Anau le Raiehko amarăhko le Isus Kristosohko.
27 Tradeam kadeadar le Iudas thai le Silas, kai phenena tumengă andoa juvindo divano sa kadala butea.
28 Kă dikhlea pe ortome le Sfîntone Duxohkă thai amengă, te na mai thoas pa tumende či aver pharimos, numai so trăbul,
29 kadeadar: te arakhăn tume le buteandar jertfime le idolengă, ratestar, le juvindimatăndar tidine koŕatar, thai andai kurvăria, butea savendar, kana arakhăna tume, avela mišto tumendar. Aven sasteveste.”
O phendimos andino ande Antioxia.
30 On kadea, line pehkă lašimos lašo kata e Khăngări, thai telearde ande Antioxia, kai dine o zakono le butimahkă tidino.
31 Pala so drabardine les, le phral bukurisai le anda o zuralimos, kai anelas lengă les.
32 O Iuda thai o Sila, kai i on sas prooročea, phendine le phralengă, thai zurearde le bute divanurença.
33 Pala varesar čiro, le phral mekline le pačeasa te ambolden pe ka kukola kai sas tradine.
34 Sa o Sila arakhlea dromesa te ašel oče.
35 O Pavel thai o Barnaba ašile ande Antioxia, thai sîkavenas le norodos thai denasduma, bute avrănça, o Divano le Raiehko.
O Pavel rodel le khăngărean.
36 Pala varesar des, o Pavelo phendea le Barnabahkă: „Te amboldas ame, thai te jeas katal phral anda sal četăçi, ande save phendeam o Divano le Raiehko, kaste dikhas so mai kărăn.”
37 O Barnaba kamelas te lel pesa i le Ioanos, phendino Marko;
38 ta o Pavelo dinelas kă nai mišto te len pesa kukoles, sao mekleasas le ande Pamfilia, thai či avilo sas lença ande lendi buti.
39 E čiungar kadea sas dăstul dă bari, kaste kărăn le te xuladeon iekh avrăstar. O Barnaba lea pesa le Markos, thai teleardea le berosa ando Čipro.
40 O Pavelo alosardea pehkă le Silas, thai teleardea, pala so sas dino le phralendar ando xaro le Raiehko.
41 O mardea sai Siria thai e Čiličia, zurearindoi le Khăngărea.
Hotărârile adunării de la Ierusalim
1 Unii, veniţi din Iudeea, începuseră să-i înveţe pe fraţi că: „dacă nu vă circumcideţi după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mântuiţi”. 2 A apărut, astfel, o împotrivire puternică, o dispută foarte aprinsă între ei şi Pavel şi Barnaba, şi s-a hotărât ca aceştia din urmă şi alţi câţiva împreună cu ei să meargă la apostolii şi la prezbiterii din Ierusalim în legătură cu neînţelegerea de mai sus. 3 Au trecut prin Fenicia şi Samaria, trimişi fiind de Biserică, şi au povestit în amănunt întoarcerea neamurilor, făcând o mare bucurie tuturor fraţilor. 4 Când au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de Biserică, de apostoli şi de prezbiteri şi au vestit cele făcute de Dumnezeu cu ei. 5 S-au ridicat însă unii din partida fariseilor, care deveniseră credincioşi, şi au zis că toţi trebuie să fie circumcişi, primind poruncă să ţină Legea lui Moise.
6 S-au adunat atunci apostolii şi prezbiterii ca să vadă ce este cu învăţătura aceasta. 7 După ce au discutat îndelung, s-a ridicat Petru şi le-a zis: „Fraţilor, ştiţi că de la început Dumnezeu a ales ca prin gura mea să audă neamurile cuvântul Evangheliei şi să creadă; 8 şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, le-a dat mărturie dăruindu-le Duhul Sfânt, cum ni l-a dăruit şi nouă. 9 N-a făcut nici o deosebire între noi şi ei, ci le-a curăţit inimile prin credinţă. 10 Acum, dar, pentru ce ispitiţi pe Dumnezeu şi puneţi pe umerii ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta? 11 Căci credem că ne mântuim prin harul Domnului Iisus, ca şi ei.”
12 Toată mulţimea a tăcut atunci şi au început să-i asculte pe Barnaba şi Pavel care le istoriseau semnele şi minunile pe care le-a făcut Dumnezeu prin ei între neamuri. 13 După ce au încheiat, Iacov a răspuns şi a zis: „Fraţilor, ascultaţi-mă! 14 Simon a istorisit cum Dumnezeu a căutat mai întâi să-şi ia un popor pentru Numele Său, dintre neamuri. 15 Şi cu acest lucru se potrivesc cuvintele profeţilor, după cum stă scris:
16 După acestea, mă voi întoarce
şi voi ridica din nou cortul căzut al lui David,
ruinele lui le voi rezidi
şi îl voi îndrepta iarăşi
17 ca să-l caute pe Domnul şi restul oamenilor
şi toate popoarele peste care s-a chemat Numele Meu,
zice Domnul care face cunoscute aceste lucruri
18 din veşnicie.
19 De aceea, socotesc că nu trebuie să mai adăugăm greutăţi peste cei care se întorc la Dumnezeu dintre neamuri, 20 ci să le scriem doar să se ferească de pângărirea cu idoli, de desfrânare, de animalele sugrumate şi de sânge. 21 Căci Moise îşi are, din vechime, în toate cetăţile, vestitorii lui, fiind citit în sinagogi în fiecare zi de sâmbătă.”
22 Atunci apostolii şi prezbiterii, împreună cu toată Biserica, au hotărât să aleagă dintre ei nişte bărbaţi pe care să-i trimită la Antiohia cu Pavel şi Barnaba, anume pe Iuda, numit Barsaba, şi pe Sila, doi bărbaţi de vază între fraţi. 23 Prin ei au scris astfel: „Apostolii şi prezbiterii, fraţii voştri, către fraţii care sunt dintre neamuri, în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, pace! 24 Auzind că unii dintre noi, fără porunca noastră, au venit şi v-au tulburat cu învăţături, necăjindu-vă sufletele, 25 am hotărât, toţi într-un gând, să alegem şi să trimitem la voi doi bărbaţi împreună cu preaiubiţii noştri Barnaba şi Pavel, 26 oameni care şi-au riscat vieţile pentru Numele Domnului Iisus Hristos. 27 Astfel, i-am trimis pe Iuda şi pe Sila care vă vor vesti şi ei, prin viu grai, aceste lucruri. 28 I s-a părut drept Duhului Sfânt şi, la fel, şi nouă, să nu vi se mai pună nici o greutate afară de ce este neapărat necesar: 29 feriţi-vă de jertfele aduse idolilor, de sânge şi de animale sugrumate, şi de desfrânare; dacă vă veţi păzi de toate acestea, bine veţi face! Fiţi sănătoşi!”
30 Cei doi trimişi au mers la Antiohia şi adunând mulţimea, le-au înmânat epistola. 31 Când au citit-o, toţi s-au bucurat de această încurajare. 32 Iuda şi Sila, fiind ei înşişi profeţi, i-au îndemnat pe fraţi prin multe sfaturi şi i-au întărit. 33 După ce au stat acolo un timp, au fost trimişi cu pace de către fraţi înapoi la apostoli. 35 Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia învăţând şi vestind împreună cu mulţi alţii cuvântul Domnului.
Pavel şi Barnaba fac echipe diferite
36 După câteva zile, Pavel i-a spus lui Barnaba: „Să ne întoarcem şi să-i vizităm pe fraţii din fiecare cetate în care am vestit cuvântul Domnului, ca să vedem cum sunt.” 37 Barnaba dorea să-l ia cu ei şi pe Ioan, numit Marcu. 38 Pavel a insistat să nu-l mai ia împreună cu ei pe cel care îi părăsise în Pamfilia şi nu mersese cu ei în lucrare. 39 S-a iscat, astfel, între ei o mare neînţelegere, încât până la urmă s-au despărţit unul de celălalt: Barnaba l-a luat pe Marcu şi s-au îmbarcat spre Cipru, 40 iar Pavel l-a ales pe Sila şi a plecat încredinţat în harul Domnului de către fraţi, 41 străbătând Siria şi Cilicia şi încurajând Bisericile.