Trin šon ande insula e Malta.
1 Pala so skăpisaileam andoa pharimos, ašundeam kă o ostrovo bušolas Malta.
2 Le manuši oçal sîkadinea mengă khă lašimos xançî sîkado; On line ame paša khă iag bari, kai astardesas la anda kă delas brîšind, thai meklea sas pe khă šil baro.
3 O Pavel tideasas khă drăz kanŕăndi, thai thodea sas le pe iag; khă sap ankăsto avri andai iag, thai astardi'lo pe lehko vast.
4 Le manuši oçal, kana dikhle o sap amblado pe lehko vast, phendine iekh karing aver: „Le čeačimasa kadoa manuši sî khă mudarditorii, kă o „Čeačimos” či kamel te mekă les te trail, barem kă sas skăpime andai marea.
5 O Pavelo činosardea le sapes ande iag, thai či ateardea či khă nasul.
6 Le manuši kodola ajukrănas te dikhăn les phutindoi pe or pelindoi andakhdata mullo; ta, pala so ajukărdine but, thai dikhlindoi kă či kărdeol pe lehkă či khă nasul, parugline pehko gîndo, thai phenenas kă o sî khă del.
O sastearimos le daddehko le Publiusohko.
7 Andel riga dă oçal sas le phuwea le mai barăhkă le ostrovohkă, bušlino Publiuso. O lea me thai gostisarde ame mai bară lašimasa trin des.
8 O dadd le Publisohko pašleolas atunči ando than, nasfalo šilendar thai nasfalimos ando dii. O Pavelo gălo leste, rudisai'lo, thodea le vast pa leste, thai sasteardea les.
9 Atunči avile i le kolaver nasfale andoa ostrovo kodoa, thai sas satearde.
10 Dea pe amengă bari partiv; thai, koa telearimos amaro le berosa, dine ame sa so trăbulas ame andoa drom.”
O avimos ande Roma.
11 Pala khă bešlimos trine šonengo, teleardeam le berosa andai Alesandria, kai vizirisardeasas ando ostrovo thai savo phiravelas o sămno le Dioskuriongo.
12 Arăsleam ande Sirakusa, thai ašileam oče trin des.
13 Dă oçal, găleam angle paša o prašau, thai avileam ando Regio; o duito des, anda kă phurdelas e bravall katar e rig le desăsti, pala dui des, avileam ando Puzole,
14 kai deam pa varesar phral, kai rudisai le te mai ašas efta des lença.Thai kadea arăsleam ande Roma.
15 Andai Roma, ankăste amengă anglal, ji ando „Foro le Apiohko”, thai ji ka „Kola trin Birturi”, le phral, kai ašundinesas pa amende. Kana dikhlea le o Pavelo, naisardea le Devllehkă, thai zureai'lo.
16 Kana arăsleam ande Roma, o sutašo dea kolen le phandaden le kăpitanohkă le străjengo le palatohkă, ta le Pavelos, meklea pe lehkă te ašel andekh than lašo khă kătanasa kai arakhălas les.
O Pavelo delduma ande Roma.
17 Pala trin des, o Pavelo akhardea le mai barăn le Iudeiengă; thai, kana tide pe, phendea lengă: „Phralale, bi te kărdino vareso le norodohkă or le divanurengă amară phurăngă, sîmas šutino ando phandaimos ando Ierusalimo, thai oçal sîmas dino andel vast le Romaiengă.
18 Pala so on thodine ma koa rodimos, on sas le ando gîndo te den ma drom, anda kă ande mande nas či khă doši vreniko mullimasti.
19 Ta le Iudeia či mekline, thai sîmas zumado te mangau te avau krisînime le Čezarostar, bi te avel ma či khă gîndo te pîŕî mîŕă neamos.
20 Anda kodea, akahardem tume te dikau tume, thai te dau duma tumença; kă anda o ajukărimos le Israelohko phiravau me kadoa lanço.”
21 On dine les anglal: „Ame či leam andai Iudeia či khă lill dičimasa tute, thai či avilo či khă phral, kai te phendino vokh orba dă nasul pa tute.
22 Ta kamasa te ašunas teo phendimos, kă jeanas kă andai partida kadea kărdeon xamata.”
23 Dine les khă des, thai aviline mai but ka lehko khăr. O Pavelo vestisardea lengă o Thagarimos le Devllehko, andea lengă čeačimata, thai rodea te zurearăl le, andai Kris le Moisasti thai le Prooročea, pa le butea dikhlimasa koa Isus. O dimos duma nikrălas dă droboitu ji dă reate.
24 Iekh pateaine so phenelas lengă o, ta aver či pateaine.
25 Anda kă on teleardine khără ando biatearimos iekh le kolavrănça, o Pavelo či mai phendea dă sar kakala orbe: „Mišto phendea o Sfînto Duxo andoa prooroko o Isaia karing tumară dadda,
26 kana phendea: „Jea koa poporo kadoa, thai phen lehkă: „Ašunena tumară kanença, thai či atearăna; le iakhănça tumarănça dikhăna, thai či dikhăna,
27 Kă o illo kadale norodohko baŕai'lo; on ašunen le kanença, phandadine pehkă iakha, ka na varesar te dikhăn le iakhănça, te ašunen le kanença, te atearăn le illesa, te ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
28 Te jeanen kă o skăpimos kadoa le Devllehko sas tradino le Neamurengă, thai ašunena les.”
29 Kana phendea kadala divanuri, le Iudeia telearde, dindoi duma astardimasa maškar lende.
O Pavelo bešel thai delduma dui bărši ande Roma.
30 O Pavelo mai ašilo orta dui bărši ande khă khăr, kai lea sas les potindimasa. O lelas sa kodolen kai avenas te dikhăn les,
31 delasduma o Thagarimos le Devllehko, thai sîkavelas le manušen, sa le zuralimasa bi či khă lopînz, kola dičimasa koa Rai o Isus Kristoso.
Plecarea din Malta şi sosirea în Roma
1 După ce au scăpat, au aflat că numele insulei era Malta. 2 Locuitorii ei, barbarii, ne-au primit cu o prietenie deosebită, aprinzând un foc şi invitându-ne pe toţi să stăm în jurul lui, pentru că ploua şi era frig. 3 Pavel strânsese o grămadă de crengi şi le arunca în foc, când, din cauza căldurii, a ieşit o viperă şi s-a agăţat de mâna lui. 4 Când au văzut barbarii şarpele atârnând de mâna lui, şi-au zis între ei: „Cu siguranţă, omul acesta este un ucigaş şi, chiar dacă s-a salvat din valuri, dreptatea nu îl lasă să trăiască!” 5 Dar Pavel a scuturat şarpele în foc şi n-a păţit nimic. 6 Ei credeau că trebuie să se umfle sau să se prăbuşească deodată mort. Dar, după ce au aşteptat mult şi bine şi n-au văzut nimic neobişnuit şi-au schimbat părerea şi au început să spună că este un zeu. 7 Pământul din preajma acelui loc era al conducătorului insulei, numit Publius; el ne-a întâmpinat bine şi ne-a găzduit cu generozitate vreme de trei zile. 8 Tocmai atunci, tatăl lui Publius a căzut bolnav la pat, cu febră şi dizenterie. Pavel s-a dus la el, şi-a pus mâinile peste el şi, rugându-se, l-a vindecat. 9 Din cauza aceasta, au început să vină şi alţi bolnavi de pe insulă şi erau vindecaţi. 10 Ni s-a arătat o mare cinste şi, când a fost să plecăm, ne-au dat tot ce aveam nevoie.
11 După trei luni de zile, ne-am îmbarcat pe o corabie alexandrină care iernase în insulă şi care purta semnul Gemenilor. 12 Am ajuns la Siracuza şi am rămas acolo trei zile. 13 De acolo, am pornit să navigăm şi am ajuns la Regium. După o zi a început să bată vântul de miazăzi, iar în ziua următoare am sosit în portul Puteoli, 14 unde am găsit nişte fraţi şi, pentru că ne-au rugat, am rămas cu ei şapte zile. Şi astfel am ajuns la Roma. 15 Fraţii de aici au auzit despre noi şi au venit împreună cu noi până aproape de Forul lui Apius şi de Trei Taverne; când i-a văzut, Pavel i-a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj. 16 După ce am intrat în Roma, lui Pavel i s-a permis să stea în gazdă, undeva, fiind păzit de un soldat.
Pavel predică evanghelia în Roma
17 După trei zile el i-a chemat pe conducătorii iudeilor şi, când s-au adunat, le-a zis: „Fraţilor, eu nu am făcut nimic împotriva poporului sau a obiceiurilor strămoşeşti şi totuşi, am fost legat cu lanţuri în Ierusalim şi dat în mâinile romanilor. 18 După ce m-au judecat, ei au vrut să mă elibereze pentru că nu-mi găseau nici o vină vrednică de moarte. 19 Însă când iudeii s-au împotrivit, a trebuit să fac apel la Cezar, deşi nu mă gândeam să-mi învinuiesc propriul popor. 20 Din acest motiv v-am chemat să vă văd şi să vă vorbesc, căci eu port lanţurile acestea pentru nădejdea lui Israel.” 21 Ei i-au răspuns: „Noi nu am primit nici o scrisoare despre tine din Iudeea, nici nu a ajuns la noi vreun frate care să ne anunţe sau să ne vorbească ceva rău despre tine. 22 Am dori, astfel, să auzim de la tine ce gândeşti, pentru că, aşa cum am aflat, peste tot se vorbeşte împotriva acestei partide.”
23 Au stabilit cu el o zi şi au venit mulţi atunci, la locuinţa lui. De dimineaţa până seara, el le-a explicat şi le-a dat mărturie despre Împărăţia lui Dumnezeu, încercând să-i convingă de cele privitoare la Iisus, din Legea lui Moise şi din profeţi. 24 Unii au fost convinşi de cele spuse de el, alţii n-au crezut. 25 Nefiind de acord unii cu alţii, au început să plece, iar la sfârşit Pavel le-a zis acest cuvânt: „Bine a spus Duhul Sfânt prin profetul Isaia către părinţii voştri 26 când zicea:
Mergi la poporul acesta şi spune-le:
De auzit, veţi auzi, dar nu veţi înţelege
De văzut, veţi vedea, dar nu veţi pricepe.
27 Căci inima acestui popor s-a îngreunat:
cu urechile aud greu,
iar ochii şi i-au închis,
ca nu cumva să vadă cu ochii,
să audă cu urechile,
să înţeleagă cu inima şi să se întoarcă
şi Eu să îi vindec.
28 Să vă fie cunoscut, aşadar, că această mântuire a lui Dumnezeu a fost trimisă neamurilor, iar ei o vor asculta.” 30 Pavel a rămas acolo doi ani întregi, într-o casă închiriată de el, şi îi primea pe toţi care veneau la el, 31 vestindu-le Împărăţia lui Dumnezeu şi învăţându-i cele privitoare la Domnul Iisus Hristos cu toată îndrăzneala şi nestingherit de nimeni.