O mudarimos le kristianengo.
1 O Saulo leasas rig koa mudardimos le Štefanohko. Ando des kodoa, lea pe khă baro mudardimos pai Khăngări andoa Ierusalimo. Thai sa, avri anda le apostolea, pharadile anda le riga la Iudeiakă thai la Samariakă.
2 Varesar manuši darane le Devllestar praxosarde le Štefanos, thai ruie les bară dukhasa.
3 O Saul ande lesti rig, kărălas, pustilas e Khăngări; šolas pe andel khăra, lelas zorasa le romen thai le juwlean, thai šudelas le ando phandaimos.
4 Kukola kai phaŕadile sas, phirănas anda than thanestar, thai phenenas o Divano.
5 O Filip, ulisto andai četatera la Samariati, thai phendea lengă poa Kristoso.
6 Le noroade lenas godi ande khă gândo ka kola phendine le Filipostar, kana ašundine thai dikhline le sămnuri, kai kărălas le.
7 Kă anda but bengiale anklenas duxuri biuje, kai ankalavenas bară çîpimata; but šukă thai lang sas sastearde.
8 Thai sas khă bari bukuria ande četatea kodea.
9 Ande četatea sas khă manuši, bušlino Simono, kai phenelas kă sî khă manuši ašundo; o drabarălas thai tholas ando mirazo o poporo la Samariako.
10 Saoŕă, kata o mai çîkno ji koa mai baro, ašunenas les limasa godi, thai phenenas: „Kadea sî e zor le Devllesti, kai bušol „bari.”
11 Ašunenas Les limasa godeasa, anda kă but ciro mirisardeasasle pehkă fermečnça.
12 Ta kana pateaine le Filipos, kai delasduma e LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti thai le Anavesti le Isusos Kristososti, sas boldine, kaditi murši sode i juwlea.
13 Orta o Simono pateaia; thai pala so sas boldo, či mai mekălas pe le Filipostar, thai dikhălas mirazosa le minunea thai le sămnuri le bară kai kărdeonas.
O Petro thai o Ioano ande Samaria.
14 Le apostolea, kai sas ando Ierusalimo, kana ašundine kă e Samaria lea o Divano le Devllehko, tradine lende le Petros thai le Ioanos.
15 Kadala avile kal Samaritenea, thai rudisaile anda lende, kaste len o Sfînto Duxo.
16 Kă či ulisto Sas înkă pa či iekh anda lende, ta sas numai boldine ando Anau le Raiehko le Isusohko.
17 Atunčeara o Petro thai o Ioano thodine le vast pa lende, thai kodola line o Sfînto Duxo.
18 Kana dikhlea o Simono kă o Sfînto Duxo sas dino poa thodimos le vastengo le apostolengo, dea le love,
19 thai phendea: „Den ma i man e zor kadea, anda ka or pa kaste thoaua le vast, te lel o Sfînto Duxo.”
20 Ta o Petro phendea lehkă: „Te love te xasaon andekh than tusa, anda kă pateaian kă e pativ le Devllesti daštila te lel pe lovença!
21 Tu nai tu či rig, či çîrdimos baxteako, kă teo illo nai ujo angloa Dell.
22 Čiisao kadea anda kadoa jungalimos tiro, thai rudisao le Raiehkă te iertil o gîndo kadoa te illehko, kana sî daštimasa;
23 kă dikhau kă san pherdo fierea kărti, thai andel lançurea le bikrisakă.
24 O Simon dea anglal: „Rudintume tume le Raiehkă anda mande, kaste na kărdeol pe mangă khanči anda so phendean.”
25 Pala so mothodine poa Divano le Raiehko, thai pala so dine les duma, o Petro thai o Ioano amboldinisai'le ando Ierusalimo, phendindoi e LašiVestea ande but gava le Samaritengă.
O Filipo thai o fameno o Etiopiano.
26 Khă înjeero le Raiehko dea duma le Filipohkă, thai phendea lehkă: „Ušti, thai jea karing avelodes, po drom kai ulel ando Ierusalimo kai Gaza, thai sao sî pusto.”
27 O Filipo ušti'lo thai teleardea. Thai dikta ăkh Etiopiano, khă fameno barea zorasa kai thagarni e Kandače le Etiopeanendi, thai o nikărditorii sa le bravalimatăngo lati, avilo ando Ierusalimo kaste rudil pe,
28 amboldelas pe oçal, thai bešelas ande pehko urdon, thai drabarălas poa prooroko o Isaia.
29 O Duxo phendea le Filipohkă: „Telear, thai arăs o urdon kadoa!”
30 O Filipo prastaia, thai ašundea le Etiopanos drabardindoi le proorokos le Isaias. O phendea lehkă: „Atearăs tu so drabarăs?”
31 O Fameno dea les anglal: „Sar daštiua te atearau, kana či sîkavela mangă varekon?” Thai rudisardea le Filipos te anklel ando urdon, thai te bešel andekhthan lesa.
32 O than anda o LillleDevllehko, kai drabarălas les, sas kakoa: „O sas nigărdo sar khă bakri koa šindimos; thai, sar khă bakrišo bimohko angla kukoa kai mîŕaven les, kadea či pîrtărdea O pehko mui;
33 ando meklimos Lehko, e kris sas Lehkă lini. Thai kon makhăla kolen anda Lehko čiro? Kă Lesti čivava sas Lehkă lini pai phuw.”
34 O Fameno phendea le Filipohkă: „Rudi tu, pa kaste del duma o prooroko kadea? Pa peste or pa aver?”
35 Atunči o Filip lea o divano, leala kata o LillleDevllehko kadoa, thai dea lehkă duma poa Isuso.
36 Ta kana jeanas on pe pehko drom, dine pa khă pai. Thai o Fameno phendea: „Dikta pai; so lopînzîlma te na avau boldo?”
37 O Filipo phendea: „Kana pateas anda soa illo, daštil pe.” O Fameno dea les anglal: „Pateau kă o Isus Kristoso sî o Šeau le Devllehko.”
38 Mothodea te atărdeol o urdon, uliste lidui ando pai, thai o Filipo boldea le famenos.
39 Kana ankăste avri andoa pai, o Duxo le Raiehko čiordea le Filipos, thai o fameno či mai dikhlea les. Ando čiro so o fameno dikhălas pehkă dromehko, pherdo baxtallimos,
40 O Filipo arakhadeolas ando Azoto, dă katar gălo ji ande Čezarea. Thai delas duma e Lašivestea ande sal četăçea katar nakhălas.
Saul persecută Biserica
1 Saul încuviinţase uciderea lui Ştefan, iar din ziua aceea a început o mare persecuţie împotriva Bisericii din Ierusalim. Toţi, în afară de apostoli, s-au împrăştiat prin ţinuturile Iudeii şi Samariei. 2 Câţiva bărbaţi evlavioşi l-au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mult plânset. 3 Iar Saul nimicea Biserica, intra în case şi-i târa afară pe bărbaţi şi pe femei şi îi arunca în temniţă.
Filip vesteşte evanghelia în Samaria
4 Credincioşii care se împrăştiaseră mergeau acum şi vesteau cuvântul. 5 Filip a coborât în cetatea Samariei să-l proclame acolo pe Hristos. 6 Oamenii ascultau cu toţii, luând seama la cele spuse de Filip şi vedeau semnele făcute de el. 7 Mulţi care aveau duhuri necurate strigau cu glas puternic când ieşeau acestea şi mulţi oameni paralizaţi sau şchiopi au fost vindecaţi. 8 Şi în cetate a fost o mare bucurie.
9 De ceva vreme, era în cetate un vrăjitor pe nume Simon, care îi uimea pe oamenii din Samaria şi spunea despre sine că este cineva. 10 Toţi îl priveau atent, de la mic la mare, şi ziceau: „El este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte Puterea cea Mare”. 11 Şi într-adevăr toţi îl ascultau atenţi pentru că de multă vreme îi uimise cu vrăjile lui. 12 Când au crezut însă evanghelia lui Filip, care le vestea Împărăţia lui Dumnezeu şi Numele lui Iisus, s-au botezat, şi bărbaţi şi femei. 13 Chiar şi Simon a crezut şi, după ce s-a botezat, nu se mai despărţea de Filip, privind şi uimindu-se de semnele şi minunile mari care se făceau prin el.
14 Când au auzit apostolii din Ierusalim că cei din Samaria au primit cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis acolo pe Petru şi pe Ioan. 15 După ce au ajuns, aceştia s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt – 16 pentru că nu se coborâse încă peste nici unul dintre ei, ci fuseseră doar botezaţi în Numele Domnului Iisus. 17 Atunci şi-au pus mâinile peste ei şi au primit Duhul Sfânt. 18 Văzând Simon că Duhul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani 19 şi le-a zis: „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, ca orice om peste care îmi voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt.” 20 Dar Petru i-a răspuns: „Banii tăi să fie nimiciţi împreună cu tine, căci ţi-ai închipuit că darul lui Dumnezeu se cumpără cu bani! 21 Tu nu ai nici parte, nici vreo chemare în slujirea aceasta, pentru că inima ta nu este cinstită înaintea lui Dumnezeu. 22 Întoarce-te de la răutatea aceasta a ta şi roagă-te Domnului, poate ţi se va ierta gândul inimii tale, 23 căci văd în tine fiere amară şi că eşti prins în lanţurile fărădelegii!” 24 Simon a răspuns: „Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu vină nimic din ce aţi zis asupra mea!”
Filip şi convertirea eunucului etiopian
25 După ce au mărturisit şi au vestit cuvântul Domnului, cei doi s-au întors în Ierusalim vestind evanghelia în multe din satele Samaritenilor.
26 Apoi, un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip şi i-a zis: „Scoală-te şi mergi spre miazăzi, pe drumul care coboară din Ierusalim spre Gaza, prin deşert!” 27 El s-a ridicat şi a plecat. Şi iată, un etiopian, un eunuc al reginei Candace a Etiopiei, care administra toate bogăţiile ei, venise să se închine în Ierusalim 28 şi se întorcea acasă, aşezat în carul său şi citind din profetul Isaia. 29 Duhul Sfânt i-a zis lui Filip: „Du-te şi ajunge din urmă carul acela!” 30 Atunci Filip a alergat şi l-a auzit pe eunuc citind din profetul Isaia şi i-a zis: „Înţelegi tu cu adevărat ceea ce citeşti?” 31 El i-a răspuns „Cum aş putea oare să înţeleg, dacă nu mă îndrumă cineva?” 32 Iar textul din Scriptură pe care îl citea era acesta:
Ca o oaie a fost dus la tăiere,
ca un miel fără glas, înaintea celui ce-l tunde;
tot aşa, nici El n-a deschis gura.
33 În smerenia lui, nu i s-a făcut dreptate
şi despre urmaşii lui cine va vorbi?
Căci viaţa i-a fost luată de pe pământ.
34 Eunucul l-a întrebat pe Filip: „Spune-mi, te rog, despre cine vorbeşte profetul în felul acesta, despre sine sau despre altcineva?” 35 Filip a luat cuvântul şi plecând de la scriptura aceasta i l-a vestit pe Iisus. 36 Cum mergeau pe drum, au ajuns la o apă şi eunucul i-a zis: „Iată apa, ce mă împiedică să fiu botezat?” 38 A poruncit să fie oprit carul şi amândoi au coborât în apă, iar Filip l-a botezat pe etiopian. 39 Când au ieşit din apă, Duhul Sfânt l-a luat pe Filip şi eunucul nu l-a mai văzut. Apoi şi-a văzut mai departe de drum, plin de bucurie. 40 Filip s-a trezit însă în cetatea Azot. Şi străbătând ţinutul, a vestit evanghelia în toate cetăţile până a ajuns în Cezareea.