O amboldimos le Saulohko.
1 Ta o Saulo phurdelas daraimos thai mudarimos anda le jene le Raiehkă. Gălo koa baro rašai,
2 thai manglea lehkă lilla karing le khăngărea andoa Damasko, kă, te arakhăla unen phiridindoi po Drom le pateaimahko, kaditi murši sode i juwlea, te anel le phangle ando Ierusalimo.
3 Po drom, kana paši'lo le Damaskostar, andakh data străfeaili khă duda andoa čerii karing leste.
4 O pelo pe phuw, thai ašundea khă mui, kai phenelas lehkă: „Saule, Saule, anda soste, kăsnis Ma?”
5 „Kon san Tu, Raia?” dea anglal o. Thai o Rai phendea: „Me sîm o Isus, kai tu kăsnis Les. „Sahkă avel tukă pharo te ušteaves parpale le pînŕăsa andekh pusaimos.”
6 Raia, so kames te kărau?” Ušti,” phendea lehkă o Rai, „šu tu ande četatea, thai phenape tukă so trăbul te kărăs.”
7 Le manuši kai sas ašile baŕune; ašunenas čeačimasa o mui, ta či dikhănas khanikas.
8 O Saulo ušti'lo pai phuw; thai barem kă lehkă iakha sas pîtărde, či dikhălas khanči. Line les vastendar, thai nigărde les ando Damasko.
9 Trin des či dikhlea, thai či xalea, čina či pilea khanči.
10 Ando Damasko sas khă jeno kai bušolas Anania. O Rai phendea lehkă andekh sîkaimos: „Anania!” „Dikta ma Raia,” dea anglal o.
11 Thai o Rai phendea lehkă: „Ušti, thai jea pe uliça kai bušol „Čeači”, thai rode ando khăr le Iudahko iekhăs phendino Saulo, khă manuši andoa Tars. Kă dikta, o rudil pe;
12 thai dikhlea ando sîkaimos khă manušes, bušlino Anania, avindoi leste, thai thodindoi pehkă vast pa leste, kaste pîtărdeon pale lehkă iakha.”
13 „Raia”, dea anglal o Anania, „ašundem butendar pa sa le jungalimata, kai kărdea le o manuši kadoa Te sfinçăngă ando Ierusalimo;
14 ba i koče sî les zora andai rig le rašandi le mai ašundengă, kaste phandel saoŕăn kai akharăn Teo Anau.
15 Ta o Rai phendea lehkă: „Jea, kă o sî khă vaso, saves alosardem les, kaste nigărăl Muŕo Anau angla le neamuri, angla le thagara, thai angla le šeave le Israelohkă;
16 thai sîkavaua lehkă sa so trăbul te răbdil anda Muŕo Anau.”
17 O Anania telerdea; thai, pala so šutea pe ando khăr, thodea le vast poa Saulo, thai phendea: „Phrala Saule, o Rai o Isus, kai sîkadi'lo tukă po drom kai avesas, tradea ma kaste dikhăn te iakha, thai te pherdeos Sfîntone Duxostar.”
18 Orta ande çîra kodea, pele pa lehkă iakha varesar solzea; thai lehkă iakha dikhline pale. Pala kodea ušti'lo thai sas boldo.
19 Pala so xalea, astardea pale zor. O Saulo mai ašilo varesar des le jenença kai sas ando Damasko.
20 Thai andakhdata lea te del duma andel khăngărea kă o Isus sî o Šeau le Devllehko.
21 Saoŕă kai ašunenas les, ašenas mirime, thai phenenas: „Nai o kukoa kai kărălas nasul ando Ierusalimo, maškar kola kai akharănas o Anau kadoa? Thai či avilo o koče kaste nigrăl le phangle angla le raša le mai ašunde?”
22 Varesar o Saulo zureolas anda soste mai but, thai kărălas lajavehkă le Iudeien, kai bešenas ando Damasko, sîkadindoi kă o Isus sî o Kristoso.
Le Iudeia roden te mudarăn le Saulos.
23 Pala varesar čiro, le Iudeia dine pe duma te mudarăn les;
24 thai lengo dimosduma arăslo ašundo le Saulostar. Le udara sas arakhadine i desă thai i reate kaste na mudarăn les.
25 Ta ande khă reat, le jene line les thai dine les tele poa zîdo, dindoi les tele ande khă paporniça.
26 Kana arăsline ando Ierusalimo, o Saulo rodea te astardeol le jenendar; ta saoŕă daranas lestar, kă našti pateanas kă o sî jeno.
27 Atunčeara o Barnaba lea les pesa, nigărdea les kal apostolea, thai phendea lengă sar, po drom, o Saulo dikhleasas le Raies, kai dea lehkă duma, thai sar ando Damasko deasasduma zorasa ando Anau le Isusohko.
28 Dă atunčeara jealas thai avelas andekhthan lença ando Ierusalimo,
29 thai delasduma zorasa ando Anau le Raiehko. Delasduma thai pušelas pe i le Evreiença kai denas duma grečisko, ta on rodenas te mudarăn les.
30 Kana ašundine le phral la buteatar kadalatar, nigărde les ande Čezarea, thai trade les ando Tars.
O sastearimos le Eneiahko.
31 E khăngări bukurilas pe pačeasa ande sai Iudea, Galilea thai Samaria, zureaolas diieste, thai phirălas ande dar le Raiesti; thai, le kandimasa le Sfîntone Duxosti, buteolas.
32 Ta kana o Petro rodelas sa le sfinçăn, ulisto i ka kukola kai bešenas ande Lida.
33 Oče arakhlea khă manuši, o varesar Enea, kai pašleolas dă oxto bărši lang ando than.
34 „Enea”, phendea lehkă o Petro, „O Isus Kristoso sastearăl tu; ušti, thai lašar teo than.” Thai o Enea ušti'lo andakh data.
35 Sal manuši andai Lida thai anda e Sarona, dikhline les, thai amboldinisai le koa Rai.
O juvindimos la Tabitako.
36 Andel Iope, sas khă jeni kai bušolas Tabita, anau, kai ando paruglimos phenel pe Dorka. Oi kărălas khă butimos kărimatăngo laše thai but kandimata.
37 Ando čiro kodoa, nasfaili, thai mulli. Pala so naiardela, thodine la ande odaia opral.
38 Anda kă e Lida sî paše le Iopestar, le jene, kana ašundine kă o Petro sî oče, tradine dui manuši leste, te rudin les: Na de tu gândo te na aves ji amende.
39 O Petro ušti'lo, thai teleardea andekhthan lença. Kana arăslo, nigărde les ande odaia dă opral. Sa le phiwlea avile angla leste roindoi, thai sîkade lehkă le çoale thai le gada, kai kărălas le e Dorka, kana sas lença.
40 O Petro ankaladea sa la lumea avri, dea čeanga, thai rudisai'lo; pala kodea, amboldi'lo karing o stato, thai phendea: „Tabita, ušti!” Oi pîtărdea le iakha, thai, kana dikhlea le Petros, bešli ando šero le kokalengo.
41 O dea la o vast, thai vazdeala opră. Akhardea iekhatar le sfinçan thai le phiwlean, thai thodea lengăla anglal juvindi.
42 E minunea kadea sas prinjeandi ande sai četatea Iope, thai but pateaine ando Rai.
43 O Petro aši'lo but des ando Iope ka khă morčeari, bušlino Simono.
Convertirea lui Saul pe drumul spre Damasc
1 În vremea aceasta, Saul răspândea ameninţare şi moarte împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot 2 şi i-a cerut scrisori pentru sinagogile din Damasc, aşa încât pe oricine va găsi că aparţine Căii, fie bărbaţi fie femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim. 3 În timpul călătoriei, pe când se apropia de Damasc, deodată a strălucit în jurul lui o lumină din cer; 4 a căzut la pământ şi a auzit o voce care i-a zis: „Saule, Saule, de ce Mă persecuţi?” 5 El i-a răspuns „Cine eşti tu, Doamne?” iar Domnul i-a spus: „Eu sunt Iisus pe care îl persecuţi. 6 Acum ridică-te şi intră în cetate şi ţi se va spune acolo ce trebuie să faci!” 7 Bărbaţii care călătoreau împreună cu el au rămas muţi de uimire, pentru că auzeau vocea, dar nu vedeau pe nimeni. 8 Saul s-a ridicat de la pământ şi şi-a deschis ochii, dar nu putea să vadă nimic. Atunci, ducându-l de mână, au mers cu el până în Damasc. 9 Timp de trei zile n-a văzut, n-a mâncat, nici n-a băut nimic.
10 În Damasc era un credincios pe nume Anania şi Domnul i-a vorbit într-o viziune: „Anania!”, iar el i-a răspuns: „Iată-mă, Doamne!” 11 Domnul i-a spus: „Ridică-te şi mergi pe strada numită Dreaptă şi caută în casa lui Iuda pe Saul din Tars. Iată, el se roagă 12 şi, într-o viziune, a văzut pe cineva numit Anania care a intrat şi şi-a pus mâinile peste el ca să vadă din nou.” 13 Anania a răspuns: „Doamne, am auzit de la mulţi despre omul acesta, cât rău le-a făcut sfinţilor din Ierusalim. 14 Şi aici are putere de la marii preoţi să îi lege pe toţi cei care cheamă Numele Tău.” 15 Dar Domnul i-a zis: „Du-te, căci el este cel pe care l-am ales să vestească Numele Meu în faţa neamurilor, împăraţilor şi fiilor lui Israel. 16 Eu am să-i arăt tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu.” 17 Anania a plecat şi a intrat în casă, şi-a pus mâinile peste Saul şi i-a zis: „Frate Saul, Domnul m-a trimis, Iisus cel care ţi s-a arătat pe drum, ca să vezi iarăşi şi să te umpli de Duhul Sfânt.” 18 Imediat de pe ochii lui au căzut un fel de solzi şi a văzut din nou. Apoi s-a ridicat şi a fost botezat. 19 Pe urmă a mâncat ceva şi a prins putere.
Saul a mai rămas câteva zile în Damasc cu ucenicii. 20 Imediat a început să-l vestească pe Iisus în sinagogi şi să arate că El este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toţi cei ce-l auzeau erau uimiţi şi ziceau: „Nu este el cel care îi ucidea în Ierusalim pe cei ce chemau Numele acesta? Şi nu a venit el aici ca să îi ducă legaţi la marii preoţi?” 22 Dar Saul devenea tot mai puternic în duh şi îi punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedindu-le că Iisus este Mesia.
23 Atunci, după ce au trecut câteva zile, iudeii s-au sfătuit să-l omoare. 24 Saul însă a aflat despre planul lor. Porţile cetăţii erau păzite zi şi noapte ca să-l omoare, dar 25 credincioşii l-au luat noaptea şi l-au dat jos peste zid, într-un coş.
Mărturia lui Saul în Ierusalim
26 Când a ajuns în Ierusalim, Saul a încercat să se apropie de ucenicii Domnului, dar toţi se temeau şi nu-l credeau că a devenit şi el ucenic. 27 Atunci Barnaba l-a luat şi l-a adus înaintea apostolilor şi le-a istorisit cum l-a văzut pe Domnul pe când călătorea şi cum i-a vorbit Domnul şi cum a predicat cu îndrăzneală în Damasc în Numele lui Iisus. 28 Şi a început să meargă împreună cu ei în Ierusalim şi în afara Ierusalimului, predicând cu îndrăzneală în Numele Domnului. 29 Vorbea şi îi înfrunta pe iudeii elenişti, iar ei încercau să-l omoare. 30 Când au aflat fraţii lucrul acesta, l-au adus în Cezareea şi l-au trimis la Tars.
31 Biserica trăia în pace în toată Iudeea, Galileea şi Samaria, se întărea şi vieţuia în teamă de Domnul şi, cu mângâierea Duhului Sfânt, creştea.
Minunile lui Petru: vindecarea lui Enea şi învierea Tabitei
32 Petru, pe când îi vizita pe toţi sfinţii, s-a dus şi la cei ce locuiau în cetatea Lida. 33 Acolo a găsit un om numit Enea care era paralizat la pat de opt ani. 34 Petru i-a zis: „Enea, Iisus Hristos te vindecă, ridică-te şi strânge-ţi patul!” iar el s-a ridicat îndată. 35 Toţi cei din Lida şi din Saron l-au văzut şi s-au întors la Domnul.
36 În Iope locuia o ucenică pe nume Tabita, care înseamnă Gazelă . Femeia aceasta făcea multe fapte bune şi era foarte milostivă. 37 Tocmai în vremea aceea s-a îmbolnăvit şi a murit. Atunci oamenii au spălat-o şi au pus-o în camera de sus. 38 Lida este aproape de Iope, iar când ucenicii au auzit că Petru era acolo, au trimis doi bărbaţi să-l roage: „Vino repede la noi!” 39 Petru s-a ridicat şi a plecat cu ei. Când a ajuns, l-au condus în camera de sus şi toate văduvele l-au înconjurat plângând şi arătându-i cămăşile şi hainele pe care le ţesea Tabita împreună cu ele, când trăia. 40 El i-a scos pe toţi afară şi a îngenuncheat. S-a rugat, s-a întors spre trupul ei şi i-a zis: „Tabita, ridică-te!” iar ea şi-a deschis ochii şi, văzându-l pe Petru, s-a ridicat în capul oaselor. 41 El i-a dat mâna, a ridicat-o în picioare şi i-a chemat pe toţi sfinţii şi pe văduve şi le-a dat-o înapoi vie. 42 Vestea s-a răspândit pretutindeni în Iope şi mulţi au crezut în Domnul. 43 Petru a mai rămas o bună bucată de vreme în Iope şi a locuit la un tăbăcar numit Simon.