O Kărdimos le Divanohko.
1 Mai anglal sas o Divano, thai o Divano sas le Devllesa, thai o Divano sas o Dell.
2 O sas dă anglal le Devllesa.
3 Sal butea sas kărdine anda Leste; thai khanči anda so sas kărdo, nas kărdo bi Lehko.
4 Ande Leste sas e čivava, thai e čivava sas e lumina le manušendi.
5 E lumina străfeal ando tuneriko, thai o tuneriko či nakhadeala.
6 Avilo khă manuši tradino le Devllestar: o anau lehko sas Ioano.
7 O avilo sar martoro, te delduma pa e Lumina, anda ka saoŕă te patean anda leste.
8 Nas o e Lumina. Ta o avilo te delduma pa e Lumina.
9 E Lumina kadea sas e čeači Lumina, kai străfeal orsave manušes, avindoi ande lumea.
10 O sas ande lumea, thai e lumea sas kărdi Lestar, ta e lumea či prinjeandea Les.
11 Avilo ka Pehkă, thai Lehkă či primisarde Les.
12 Ta saoŕăngă kolengă kai primisarde Les, kolengă kai patean ande Lehko Anau, dea le o čeačimos te kărdeon šeave le Devllehkă;
13 Kărdine na andoa rat, čina anda o kamimos lengo, čina andoa kamimos vokh manušehko, ta andoa Dell.
14 Thai o Divano kărdi'lo stato, thai bešlo maškar amende, pherdo xaro thai čeačimos. Thai ame dikhleam e slava Lesti, khă slava orta sar e slava le korkorăhko kărdo andoa Dadd.
15 O Ioan deaduma pa Leste, kana çîpisardea: „O sî Kukoa pa sao phendemas me: „Kukoa kai avel pala mande, sî angla mande, angla kă sas anglal mandar.”
16 Thai ame saoŕă leam andoa pherdimos Lehko, thai xaro pala xaroste;
17 kă e kris sas dini andoa Moise, ta o xaro thai o čeačimos avile andoa Isus Kristoso.
18 Khonikh či dikhlea vokh data le Devlles; korkoŕo Lehko Šeau, kai sî ando bărkh le Daddehko, Kodoa kărdea Les prinjeando.
O dimosduma le Ioanohko Bolditorehko.
19 Dikta o dimosduma phendino le Ioanostar, kana le Iudeia tradine andoa Ierusalimo varesar raša thai Leviçea te pušen les: „Tu kon san?”
20 O deaduma thai či deapeparpale: phendea kă o nai o Kristoso.
21 Thai on pušline les: „Ta kon san? San o Ilia?” thai o phendea: „Či sîm!” „San prooroko?” Thai o deas anglal: „Či!”
22 Atunčeara phendine lehkă: „Ta kon san? Kaste dašti phenas kolengă kai tradea me. So phenes tu korkoŕo pa tute?”
23 „Me”, phendea o, „sîm o mui kolehko kai çîpil ande pustia: „Orton o drom le Raiehko”, sar phendea o prooroko o Isaia.”
24 Le tradine sas andai rig le Fariseiendi.
25 On mai thodine lehkă kakoa pušlimos: „Atunčeara sostar boles, kana či san o Kristoso, či o Ilia, či o prooroko?”
26 Orta čeačimos, o Ioano phendea lengă: „Me bolau paiesa; ta ando maškar tumaro bešel Iekh, kai tume či prinjeanen Les.
27 O sî Kodoa kai avel pala mande, – thai kai bešel angla mande; me na sîm vreaniko te pîtrau Lesti aravli Lehkă podimasti.”
28 Kadala butea sas kărdine ande Betabara, înteal o Iordano, kai bolelas o Ioano.
O bakrišo le Devllehko.
29 Ando duito des, o Ioan dikhlea le Isusos avindoi leste, thai phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko, kai vazdel o bezex la lumeako!
30 O sî Kodoa pa sao phenauas: „Pala mande avel khă manuši, kai sî angla mande, kă sas angla mande.
31 Me či prinjeanauas Les, ta orta anda kodea avilem te bolau paiesa: Ka O te avel kărdo prinjeando le Israelohkă.”
32 O Ioano kărdea kadoa phendimos: „Dikhlem o Duxo ulindoi andoa čeri sar khă gulumbo thai atărdi'lo pa Leste.
33 Me či prinjeanauas Les; ta Kukoa kai tradea ma te bolau paiesa, phendea mangă: „Kodoa pa sao dikhăsa o Duxo ulindoi thai atărdeardoi, sî kukoa kai bolel Sfîntone Duxoasa.”
34 Thai me dikhlem e buti kadea, thai phendem kă O sî o Šeau le Devllehko.”
Le anglal jene.
35 O duito des, o Ioan bešelas pale duie jenença lehkă.
36 Thai, ta kana dikhlea le Isusos phirindoi, phendea: „Dikta o bakrišo le Devllehko!”
37 Le dui jene ašunde les phendindoi kadala orbe, thai găline pala o Isus.
38 O Isus amboldea pe, thai, kana dikhlea le kă jean pala Leste, phendea lengă: „So roden?” On dine Les anglal: „Rabi (kai, amboldino, sî Sîkaitorina), kai bešes?”
39 „Aven ta dikhăn”, phendea lengă O. Găline thai dikhline kai bešelas; thai ando des kodoa ašile Leste. Sas kam koa čeaso le dešengo.
40 Iekh anda kukola dui, kai ašundinesas le divanuri le Ioanohkă thai gălesas pala o Isus, sas o Andrei, o phral le Simon Petrohko.
41 O, kukoa anglal, arakhlea pehkă phrales le Simonos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam le Mesias” (kai, amboldino sî Kristoso).
42 Thai nigărdea les koa Isus. O Isus dikhlea pe leste, thai phendeas: „Tu san o Simono, o šeau le Ioanahko; tu bušosa Chifa „(kai, amboldino sî Petro).
43 O duito des kamblea te jeal ande Galilea, thai arakhlea le Filipos. Thai phendea lehkă: „Av pala Mande.”
44 O Filip sas anda e Betsaida, e četatea le Andreiesti thai le Petrosti.
45 O Filip arakhlea le Natanaelos, thai phendea lehkă: „Ame arakhleam Kukoles, pa sao ramosardea o Moise ande Kris, thai le prooročea: le Isusos andoa Nazareto, o šaeu le Iosifohko.
46 O Natanelo phendea lehkă: „Dašti anklel vareso lašo andoa Nazareto?” „Av thai dikh!” dea les anglal o Filip.
47 O Isus dikhlea le Natanaelos avindoi Leste, thai phendea pa leste: „Dikta čeačimasa khă Israelito, ande sao nai čiorimos.”
48 „Katar prinjeanes ma?” phendea Lehkă o Natanaelo. Čeačio phendimos o Isus phendea lehkă: „Dikhlem tu mai anglal kaste bušos Filip, kana sanas tala o smoitino.”
49 O Natanaelo dea Les anglal: „Rabi, Tu san o Šeau le Devllehko, Tu san o Thagar le Israelohko!”
50 Čeačio phendimos, o Isus phendea lehkă: „Anda kă phendem tukă kă dikhlem tu tala o smoitino, pateas? Butea mai bară dă sar kadala dikhăsa.”
51 Pala kodea phendea lehkă: „Čeačimasa, čeačimasa, phenau tumengă, kă, dă akanara întea, dikhăna o čeri pîtărdo thai le înjeren le Devllehkă sar anklen thai ulen poa Šeau le manušehko.”
Prolog: Cuvântul a devenit om
1 La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu. 2 Acesta era la început la Dumnezeu. 3 Toate au fost făcute prin El şi nimic din ceea ce s-a făcut nu s-a făcut fără El. 4 În El era viaţa, iar viaţa era lumina oamenilor. 5 Şi lumina străluceşte în întuneric şi întunericul n-a cuprins-o.
6 A fost un om trimis de Dumnezeu. Numele lui era Ioan. 7 El a venit să dea mărturie, să mărturisească despre lumină, ca toţi să creadă prin el. 8 Nu era el lumina, ci a venit să dea mărturie despre lumină. 9 Aceasta era lumina cea adevărată care, venind în lume, luminează orice om. 10 El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11 A venit la ai Săi, dar ai Săi nu L-au primit. 12 Dar tuturor celor care L-au primit, celor care cred în Numele Său, le-a dat puterea să devină copii ai lui Dumnezeu, 13 născuţi nu din sânge, nici din voinţă trupească, nici din voinţa vreunui bărbat, ci din Dumnezeu.
14 Şi Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi şi noi am văzut slava Lui, slava Unului Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr. 15 Ioan dădea mărturie despre El şi striga: „Acesta era Cel despre care am spus: Cel ce vine după mine a fost înaintea mea, pentru că era înainte de mine.” 16 Noi toţi am primit din plinătatea Lui şi har peste har. 17 Fiindcă Legea a fost dată prin Moise, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos. 18 Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată. Dumnezeu Unul Născut, care este în sânul Tatălui, El L-a făcut cunoscut.
Mărturia lui Ioan Botezătorul
19 Aceasta a fost mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis la el preoţi şi leviţi să-l întrebe: „Cine eşti tu?” 20 El a mărturisit şi nu a negat, ci a mărturisit: „Nu sunt eu Hristosul!” 21 Ei l-au întrebat: „Atunci cine eşti? Eşti tu Ilie?” El a spus: „Nu sunt.” „Eşti Profetul?”, iar el a răspuns: „Nu.” 22 Atunci i-au zis: „Cine eşti? Ca să le dăm un răspuns celor care ne-au trimis. Ce spui despre tine însuţi?” 23 Le-a zis: „Eu sunt
glasul celui care strigă în pustiu:
Neteziţi calea Domnului,
precum a zis Isaia, profetul.” 24 Cei trimişi erau dintre farisei 25 şi l-au întrebat: „Atunci de ce botezi, dacă nu eşti nici Hristosul, nici Ilie, nici Profetul?” 26 Ioan le-a răspuns: „Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru se află cel pe care voi nu-L cunoaşteţi, 27 Cel care vine după mine şi căruia eu nu sunt vrednic nici măcar să-I dezleg cureaua încălţămintei.” 28 Acestea s-au întâmplat în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
29 A doua zi Ioan L-a văzut pe Iisus venind spre el şi a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii! 30 Acesta este Cel despre care am spus: După mine vine un om care a fost înaintea mea, fiindcă era înainte de mine. 31 Eu nu Îl cunoşteam, dar am venit să botez cu apă ca El să fie arătat lui Israel.” 32 Şi Ioan, dând mărturie, a spus: „Am văzut Duhul coborând din cer ca un porumbel şi rămânând peste El. 33 Eu nu Îl cunoşteam, dar Acela care m-a trimis să botez cu apă mi-a spus: Cel peste care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând asupra Lui, El este cel care botează în Duhul Sfânt. 34 Iar eu am văzut şi am dat mărturie că Acesta este Fiul lui Dumnezeu.”
Primii ucenici
35 În ziua următoare Ioan stătea iarăşi cu doi dintre ucenicii săi 36 şi, privindu-L pe Iisus care trecea, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” 37 Iar cei doi ucenici l-au auzit vorbind şi L-au urmat pe Iisus. 38 Şi Iisus, întorcându-se şi văzând că merg după El, le-a spus: „Ce căutaţi?” Ei I-au spus: „Rabbi – care, tradus, înseamnă Învăţătorule – unde locuieşti?” 39 El le-a spus: „Veniţi şi vedeţi!” Au mers, aşadar, şi au văzut unde locuia şi în ziua aceea au rămas la El. Era pe la ceasul al zecelea. 40 Unul dintre cei doi care îl auziseră pe Ioan şi Îl urmaseră pe Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru. 41 Acesta l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, şi i-a spus: „L-am găsit pe Mesia – care, tradus, înseamnă Cel Uns ”, 42 şi l-a dus la Iisus. Iisus, privindu-L ţintă, i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona, tu te vei numi Chefa, care se traduce Petru.”
43 A doua zi a vrut să plece spre Galileea şi l-a găsit pe Filip. Şi Iisus i-a spus: „Urmează-mă!” 44 Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru. 45 Filip l-a găsit pe Natanael şi i-a spus: „L-am găsit pe acela despre care au scris profeţii şi Moise în Lege, pe Iisus din Nazaret, fiul lui Iosif.” 46 Şi Natanael i-a spus: „Poate ieşi ceva bun din Nazaret?” Filip i-a zis: „Vino şi vezi!” 47 Iisus l-a văzut pe Natanael venind spre El şi a zis despre el: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este viclenie.” 48 „De unde mă cunoşti?”, I-a spus Natanael. Iisus i-a răspuns: „Înainte să te cheme Filip, te-am văzut când erai sub smochin.” 49 Natanael I-a răspuns: „Rabbi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui Israel!” 50 Iisus i-a răspuns: „Crezi fiindcă ţi-am spus că te-am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri şi mai mari!” 51 Şi i-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun: veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu urcând şi coborând peste Fiul Omului.”