E Maria šorăl Lehkă miro pel pînŕă.
1 Šove desănça anglai Patradi, o Isus avilo ande Betania, kai sas o Lazăro, kai sas mullo, thai saves ušteadesas les andal mulle.
2 Oče lašardelehkă khă reateatiskafidi. E Marta kandelas, ta o Lazăro sas iekh anda kukola kai bešenas Lesa kai skafidi.
3 E Maria lea khă litra mirosti nardosti ujo, bară kučimahko, thai makhlea le pînŕă le Isusohkă, thai khoslea le pehkă ballença; thai pherdi'lo o khăr anda e mireasma le khandimasti le mirosti.
4 Iekh anda le jene Lehkă, o Iuda o Iskarioteano, o šeau le Simonohko, kai avela te bitine Les, phendea:
5 „Soste či bitindi'lo kadoa miro trine šellença franči, thai te dino pe le čioŕăngă?”
6 Phenelas e buti kadea anda na kă falas les nasul le čioŕăndar, ta anda kă sas khă čior, thai, sar iekh kai nikrălas e tăšila, lelas o so tholas ande late.
7 Ta o Isus phendea lehkă: „Mekh la pačeasa; kă oi garadea les andoa des mîŕă prahomahko.
8 Le čiorăn sî tume orkana tumença, ta Man či avena Ma orkana.”
9 Khă baro butimos Iudeiengo ašundine kă o Isus sas ande Betania; thai avile oče, na numai anda o Isus, ta i te dikhăn le Lazărso, kai ušteadeasa les andal mulle.
10 Le raša le mai bară dine duma te mudarăn i le Lazăros,
11 kă anda leste but Iudeia jeanastar lendar thai pateanas ando Isus.
O šutimos le Isusohko ando Ierusalimo.
12 O duito des, khă gloata bari kai avilisas koa prazniko, sar ašundea kă avel o Isus ando Ierusalimo,
13 Line patrea finikohkă, thai ankăste Lehkă anglal, çîpindoi: „Osana! Dinodumadămišto sî Kukoa kai avel ando Anau le Raiehko, o Thagar le Israelohko!”
14 O Isus arakhlea khă čiušiç, thai ankăsto pe leste, pala sar sî ramome:
15 „Na dara, šei le Sionosti; dikta kă o Thagar tiro avel ankăsto po čiušiç kha čiušneako.”
16 Le jene Lehkă či ateardine kadala butea mai anglal; ta, pala so sas proslovime o Isus, andine pehkă godi kă kadala butea sas ramome pa Leste, thai kă on pherdinesas le dičimasa Leste.
17 Sa kukola kai sas andekhthan le Isusosa, kana akhardeasas le Lazăros andoa mormînto thai ušteadeasas les andal mulle, denasduma pa Leste.
18 Thai o norodo ankăstea Lehkă anglal, anda kă acundeasas kă kărdeasas o sămno kadoa.
19 Le Fariseia phendine maškar lende: „Dikhăn kă či len khanči: dikta kă e lumea jeal pala Leste!”
O Isus del duma pa Pehko mullimos.
20 Varesar Grečea anda kukola kai ankăstesas te rudin pe koa prazniko,
21 pašile le Filipostar, kai sas andai Betsaida la Galeliati, rudisarde les, thai phendine: „Raia, sahkă kamas te dikhas le Isusos.”
22 O Filip gălo thai phendea le Andreiehkă; pă urmă o Filip thai o Andrei phendine le Isusohkă.
23 Čeačio phendimos, o Isus phendea lengă: „Avilo o čeaso te avel proslovime o Šeau le manušehko.
24 Čeačes, čeačes, phenau tumengă, kă, kana e boamba le divesti, kai peli pe phuw, či merăll, ašel korkoŕo; ta kana merăll, anel but rodo.
25 Kon kamel pesti čivava, xasarăla la; thai kon či dabadikhăl pesti čivava ande lumea kadea, nikrălala anda e čivava e vešniko.
26 Kana kandel Ma varekon, te avel pala Ma; thai kai sîm Me, oče avela i Muŕo kanditori. Kana kandel Mangă varekon, o Dadd dela les pativ.
27 Akana o dii Muro sî tulburime. Thai so kăraua?… Daddna, skăpisar Ma andoa čeaso kadoa?… Ta orta anda kadea avilem ji koa čeaso kadoa!
28 Daddna, proslăvisar o Anau Tiro!” Thai andoa čeri, ašundea pe khă mui, kai phenelas: „Proslăvisardem Les, thai mai proslăviua Les!”
29 O norodo kai bešelas oče, kai ašundeasas o mui, phendea kă sas khă bašimosando Dell. Aver phenenas: „Khă înjero dea duma Lesa!”
30 O Isus dea anglal: „Na anda Mande ašundea pe o mui kadoa, ta anda tumende.
31 Akana sî la than la krisa la lumeati kadalati, akana o stăpînitorii la lumeako kadalako avela šudino avri.
32 Thai pala so avaua vazdino pai phuw, çărdaua Mande sa le manušen.”
33 Dindoi duma kadea, sîkavelas so mullimasa avela te merăll.
34 O norodo dea Les anglal: „Ame ašundeam andai Kris kă o Kristoso ašel ando veako; sar ta phenes Tu kă o Šeau le manušehko trăbul te avel vazdino? Kon sî kadoa Šeau le manušehko?”
35 O Isus phendea lengă: „E Lumina mai sî xançî čiro ande tumaro maškar. Phirăn sar iekh kai sî tume lumina, kaste na astarăl tume o tuneriko: kon phirăl ando tuneriko či jeanel karing jeal.
36 Sode čiro sî tume e lumina maškar tumende, patean ande lumina, kaste aven šeave la luminakă.” O Isus phendea lengă kadala butea: pala kodea gălotar thai garadi'lo lendar.
O bipateaimos le Iudeiengo.
37 Barem kă kărdeasas kaditi sămnuri angla lende, sa či pateanas ande leste,
38 kaste pherdeo e orba, kai phendeasas la o prooroko o Isaia: „Raia, kon dea pateaimos propoduimahkă amarăhkă? Thai kahkă sas pîtărdi e zor le vastesti le Raiehko?”
39 Anda kodea našti pateanas, anda kă o Isaia mai phendea:
40 „Koŕardea lengă iakha, thai baŕardea lengo illo, kaste na dikhăn le iakhănça, te na atearăn le illesa, te na ambolden pe koa Dell, thai te sastearau le.”
41 O Isaia phendea kadala divanuri kana dikhlea e slava Lesti, thai dea duma pa Leste.
42 Sakadea, orta andal bară, but pateaine ande Leste; ta la daratar le Fariseiendi, či phenenas Les anglal, kaste na aven dine avri andai khăngări.
43 Kă kambline mai but e slava le manušendi dă sar e slava le Devllesti.
44 Ta o Isus çîpisardea: „Kon pateal ande Mande, či pateal ande Mande, ta ande Kukoa kai trdea Ma Man.
45 Thai kon dikhăl Ma Man, dikhăl Koles kai trdea Ma Man.
46 Me avilem te avau khă lumina ande lumea, anda kă orkon pateal ande Mande, te na ašel ando tuneriko.
47 Kana ašunel varekon le divanuri Mîŕă thai či arakhăl le, na Me krisăni les; kă Me či avilem te krisîni e lumea, ta te skăpi e lumea.
48 Sao či šol Ma sama thai či primil le divanuri Mîŕă, sî les kon te došarăles: O Divano, kai vestisardemles Me, kodoa došavelales ando des kai sî te avel.
49 Kă Me či dem duma Mandar korkoŕo, ta o Dadd, kai tradea Ma, O orta mothodea Mangă so trăbul te phenau thai sar trăbul te dau duma.
50 Thai jeanau kă o mothodimos Lehko sî čivava vešniko. Anda kodea le butea, kai phenau le, phenau le kadea sar phendea Mangă o Dadd.”
Ungerea cu mir, în Betania
1 Cu şase zile înainte de Paşte, Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr pe care Iisus îl înviase din morţi. 2 I-au făcut acolo o cină şi Marta servea, iar Lazăr era unul dintre cei care stăteau la masă cu El. 3 Atunci Maria, luând o litră de parfum de nard, de mare preţ, I-a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul ei, iar casa s-a umplut de mireasma parfumului. 4 Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, cel care avea să-L trădeze, a spus: 5 „De ce nu s-a vândut parfumul acesta cu trei sute de dinari, iar banii să fie daţi săracilor?” 6 Dar a spus aşa nu pentru că îi păsa de săraci, ci pentru că era hoţ şi pentru că, ţinând punga, lua din ceea ce se punea în ea. 7 Iisus a spus: „Las-o, fiindcă ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele. 8 Pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi întotdeauna.”
9 O mulţime mare de iudei au aflat că este acolo şi s-au dus nu numai pentru Iisus, ci şi ca să-l vadă pe Lazăr, pe care îl înviase din morţi. 10 Marii preoţi au hotărât să îl omoare şi pe Lazăr, 11 pentru că din cauza Lui mulţi iudei plecau de la ei şi credeau în Iisus.
Intrarea triumfală în Ierusalim
12 În ziua următoare mulţimea cea mare care venise la sărbătoare, când a auzit că Iisus vine în Ierusalim, 13 au luat ramuri de palmier, au ieşit în întâmpinarea Lui şi strigau:
Osana!
Binecuvântat e cel care vine în Numele Domnului,
Împăratul lui Israel!
14 Iisus a găsit un măgăruş şi s-a suit pe el, după cum stă scris:
15 Nu te teme, fiica Sionului!
Iată, Împăratul tău vine
şezând pe mânzul asinei!
16 Ucenicii Lui nu au înţeles la început, dar când Iisus a fost preamărit, atunci şi-au adus aminte că acestea au fost scrise despre El şi că acestea au fost făcute pentru El. 17 Aşadar, mulţimea care era cu El când l-a chemat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi, dădea mărturie. 18 De aceea I-a ieşit în întâmpinare mulţimea, pentru că auziseră că făcuse acest semn. 19 Fariseii au zis între ei: „Vedeţi că nu izbândiţi nimic? Iată că lumea a mers după El!”
Preamărirea Fiului Omului
20 Printre cei care urcaseră să se închine la sărbătoare erau şi greci. 21 Aceştia au venit la Filip, cel din Betsaida Galileii, şi l-au rugat: „Domnule, vrem să-L vedem pe Iisus.” 22 Filip a venit şi i-a spus lui Andrei; Andrei şi Filip au venit la Iisus. 23 Iisus le-a răspuns: „A venit ceasul să fie preamărit Fiul Omului. 24 Adevărat, adevărat vă spun, dacă bobul de grâu căzut în pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod. 25 Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta şi-o va păstra pentru viaţa veşnică. 26 Dacă îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă îmi slujeşte cineva, Tatăl Meu îl va cinsti.
Iisus vorbeşte despre moartea sa
27 Acum sufletul Meu e tulburat şi ce voi spune? Tată, scapă-mă de ceasul acesta? Dar pentru aceasta am venit, pentru ceasul acesta. 28 Tată, preamăreşte Numele Tău!” Atunci s-a auzit un glas din cer: „L-am preamărit şi îl voi mai preamări.” 29 Iar mulţimea care stătea şi asculta zicea că a fost un tunet. Alţii spuneau: „I-a vorbit un înger.” 30 Iisus a răspuns: „Nu pentru Mine a fost glasul acesta, ci pentru voi. 31 Acum este judecata lumii, acum va fi aruncat afară stăpânitorul lumii acesteia. 32 Şi Eu, când voi fi înălţat de la pământ, îi voi atrage pe toţi la Mine.” 33 Şi spunea aceasta arătând în ce fel avea să moară. 34 Mulţimea I-a răspuns deci: „Noi am auzit din Lege că Hristos rămâne în veci; cum spui tu că Fiul Omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al Omului?” 35 Aşadar Iisus le-a răspuns: „Încă puţină vreme Lumina mai este printre voi. Umblaţi cât timp aveţi Lumina, ca să nu vă prindă întunericul. Iar cel care umblă în întuneric nu ştie unde merge. 36 Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să deveniţi fii ai Luminii.”
Necredinţa iudeilor
Iisus a spus acestea şi, după ce a plecat, s-a ascuns de ei. 37 Deşi făcuse atâtea semne înaintea lor, ei nu credeau în El, 38 ca să se împlinească cuvântul profetului Isaia, care a spus:
Doamne, cine a crezut vestirea noastră?
Şi braţul Domnului cui i s-a dezvăluit?
39 De aceea nu puteau crede, fiindcă tot Isaia spune:
40 Le-a orbit ochii
şi le-a împietrit inima
ca nu cumva să vadă cu ochii
şi să priceapă cu inima, să se întoarcă
şi să îi vindec.
41 Acestea le-a spus Isaia pentru că a văzut slava Lui şi a vorbit despre El. 42 Cu toate acestea, au crezut în El şi multe dintre căpetenii, dar nu mărturiseau din pricina fariseilor, ca să nu fie alungaţi din sinagogă, 43 fiindcă au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.
44 Iisus a strigat: „Cine crede în Mine nu în Mine crede, ci în Acela care M-a trimis. 45 Şi cine Mă vede pe Mine Îl vede pe Acela care M-a trimis. 46 Eu am venit ca lumină în lume, ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. 47 Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, eu nu-l judec, fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. 48 Cine Mă nesocoteşte pe Mine şi nu primeşte cuvintele Mele, are de cine să fie judecat: cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua din urmă. 49 Fiindcă Eu nu am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl care M-a trimis, El mi-a dat poruncă ce să spun şi ce să vorbesc. 50 Şi ştiu că porunca Lui este viaţă veşnică. Aşadar ceea ce spun Eu, spun după cum mi-a spus Tatăl.”