E Samariteanca.
1 O Rai ašundea kă le Fariseaia ašundine kă O kărăl thai bolel mai but jenen sar o Ioan.
2 Ta o Isus či bolelas orta O, ta Lehkă jene.
3 Atunčeara telerdea andai Iudea, thai amboldi'lo ande Galilea.
4 Anda kă trăbulas te nakhăl andai Samaria,
5 arăslo paša khă četatea andai phuw la Samariati, kai bušolas Sixar, paše la phuweataer, kai deasla o Iakovo pehkă šavehkă le Iosifohkă.
6 Oče arakhadeolas e xaing Iakovosti. O Isus, ašado le phirimastar, bešelas paša e xaing. Sas kam koa čeaso le šovengo.
7 Avili khă juwli andai Samaria te ankalavel pai. „De Ma te peau,” phendea lakă o Isus.
8 Kă le jene Lehkă gălesas ande četatea te tinen xamahko.
9 E juwli e Samariteanka, phendea Lehkă: „Sar, Tu, Iudeo, mangăs te pes mandar, juwli Samariteanka?” – Le Iudea, ando čeačimos, nai le phanglimata le Samaritença.
10 Čeačio phendimos, o Isus phendea lakă: „Te prinjeandino tu e pativ le Devllesti, thai Kon sî Kukoa kai phenel tukă: „De Ma te peau!” tu korkoŕo sahkă mangăs te pes, thai O sahkă del tu pai juvindo.”
11 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „nai sosa te ankalaves pai, thai e xaing sî andră; katar daštisa te aveltu kadoa pai o juvindo?
12 San Tu mai baro sar amaro dadd o Iakovo, kai deame e xaing kadea, thai pilea o orta anda late thai lehkă šeave thai lehkă juvindimata?”
13 O Isus dea la anglal: „Orkon pel andoa pai kadoa, avela lehkă pale truši.
14 Ta orkon pel andoa pai, kai daua les Me, ando veako na mai avela lehkă truši; ta înkă o pai, kai daua les Me, kărdeola pe ande khă isvoro paiehko, kai ulela ande čivava e vešniko.”
15 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „de ma kadoa pai, kaste na mai avel mangă truši, thai te na mai avau ji koče te ankalavau.”
16 „Jeatar”, phendea lakă o Isus, „ta akhar te romes, thai av koče.”
17 E juwli dea Les anglal: „Nai ma rom.” O Isus phendea: „Mišto phendean kă nai tu rom.
18 Anda kă panji rom sastu; thai kodoa, kai sîtu akana, nai tukă rom. Koče phendean o čeačimos.”
19 „Raia”, phendea Lehkă e juwli, „dikhau kă san prooroko.
20 Amară dadda rudisai le po baŕbaro kadoa; thai tume phenen kă ando Ierusalimo sî o than kai trăbul te rudin pe le manuši.”
21 „Juwlie”, phendea lakă o Isus, „patea Ma kă avel o čeaso kana či mai rudina tume le Daddehkă, čina po baŕbaro kadoa, čina ando Ierusalimo.
22 Tume rudin tume ka so či prinjeanen; ame rudisaoas ka so prinjeanas, kă o Skăpimos avel katal Iudeia.
23 Ta avel o čeaso, thai akana i avilo, kana le rudimatorea čečimahkă rudina pe le Daddehkă ando duxo thai ando čeačimos; anda kă kadalendar ruditorea kamel i o Dadd.
24 O Dell sî Duxo; thai kon rudil pe Lehkă, trăbul te rudil pe Lehkă ando duxo thai ando čeačimos.”
25 „Jeanau”, phendea Lehkă e juwli, „kă sî te avel o Mesia, (savehkă phenela pe Lehkă Kristoso), kana avela O, sî te phenel amengă sa le butea.”
26 O Isus phendea: „Me, kukoa kai dau duma tusa, sîm Kodoa.”
O ušteaimos andai Samaria.
27 Atunčeara avile le jene Lehkă, thai mirinas pe kă delas duma kha juwleasa. Orsar či iekh anda lende či phendea Lehkă: „So rodes?” or: „Pa soste des duma lasa?”
28 Atunčeara e juwli meklea pesti kanta, găli ande četatea, thai phendea le manušengă:
29 „Aven te dikhăn khă manuši, kai phendea mangă sa so kărdem; na varesar kadoa sî o Kristoso?”
30 On ankăstine andai četatea thai avenas karing Leste.
31 Ando čiro kadoa, le jene rudinas Les te xal, thai phenenas: „Sîkaitorina, xa!”
32 Ta O phendea lengă: „Man sîma te xau khă xabe, kai tume či prinjeanen les.”
33 Le jene line te phenen iekh avrăngă: „Na varesar andea Lehkă varekon te xal?”
34 O Isus phendea lengă: „O xabe Muŕo sî te kărau o kamimos Kolehko kai tradea Ma, thai te pherau e buti Lesti.
35 Či phenen tume kă mai sî štar šon ji koa tidimos? Dikta, Me phenau tumengă: Vazden tumară iakha, thai dikhăn le xolde, kai sî parne akana, gătime andoa tidimos.
36 Kon tidel, lel khă potindimos, thai tidel rodo andai čivava e vešniko; anda kă i kukoa kai thol ande phuw thai kukoa kai tidel te bukuril pe, ande sa kodoa čiro.
37 Kă ande kadoa dičimos, sî čečio o phendimos: „Iekh thol ande phuw, thai o kolaver tidel.”
38 Me tradem tume te tiden oče kai na tume ašadilean; aver ašadile, thai tume šutean tume ande lengo ašadimos.”
39 But Samaritenea andai četatea kodea pateaine ando Isus na anda so phendeas e juwli, kai phenelas: „Phendea mangă sa so kărdem.”
40 Kana avile le Samariteanea Leste, rudisarde Les te ašel lende. Thai O ašilo oče dui des.
41 But mai but pateaine ande Leste anda le divanuri Lehkă.
42 Thai phenenas la juwleakă: „Akana či mai pateas anda le phendimata tiră, ta anda kă ame orta ašundeam Les, thai jeanas kă kadoa sî ando čeačimos o Kristoso, o Skăpitorii la lumeako.”
O sasterimos
le šeavehko khă kanditorehko thagarino.
43 Pala kadala dui des, o Isus teleardea oçal, kaste jeal ande Galilea.
44 Kă O korkoro phendeasas kă ăkh prooroko nai kučimahko ande pehko čem.
45 Kana arăslo and Galilea, sas primime mišto le Galelienendar, kai dikhlesas sa so kărdeasas ando Ierusalimo ando čiro le praznikohko; kă sas i on koa prazniko.
46 O Isus amboldea pe ande Kana andai Galilea, kai parugleasas o pai ande moll. Ando Kapernaum sas khă kanditori tagaruno, savehko šeau sas nasfalo.
47 O kanditorii kadoa ašundea kă o Isus avilo sas andai Iudea ande Galilea, gălo Leste, thai rudisardea Les te avel kaste sastearăl lehkă šeaves, kai sas te merăll.
48 O Isus phendea lehkă: „Kana či dikhăn sămnuri thai minunea, či khă tiposa či patean!”
49 O kanditorii o tgagaruno phendea Lehkă: „Raia, av ji kana či merăll muro çînoro.”
50 „Jeatar”, phendea lehkă o Isus „teo šeau trail.” Thai o manuši kodoa pateaia le divanuri, kai phendea lehkăle o Isus, thai teleardea koa drom.
51 Ta kana ulelas o, avile angla leste lehkă robea, thai dine les e vestea kă lehko šeau trail.
52 O pušlea le ando čeaso sao lea te avel lehkă mai mišto. Thai on phendine lehkă: „Arati, ando čeaso le eftango, mukle les le šilla.”
53 O dadd prinjeandea kă orta ando čeaso kodoa phendeas lehkă o Isus: „Teo šeau trail.” Thai pateaia o thai sa pehko khăr.
54 Kadoa sî pale o duito sămno, kărdo le Isusostar, pala so amboldi'lo andai Iudea ande Galilea.
Iisus şi femeia samariteancă
1 Când a aflat Iisus că fariseii auziseră că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan – 2 deşi nu Iisus boteza, ci ucenicii Lui – 3 a plecat din Iudeea şi s-a dus iarăşi spre Galileea. 4 Şi trebuia să treacă prin Samaria. 5 Aşa a ajuns într-o cetate a Samariei numită Sihar, aproape de locul pe care i l-a dat Iacov fiului său, Iosif. 6 Acolo era fântâna lui Iacov. Iisus, ostenit de drum, stătea lângă fântână. Era pe la ceasul al şaselea.
7 O femeie din Samaria a venit să scoată apă. Iisus i-a spus: „Dă-mi să beau!”, 8 fiindcă ucenicii Lui plecaseră în cetate să cumpere mâncare. 9 Femeia samariteancă I-a spus: „Cum, tu, iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt o femeie samariteancă?”, fiindcă iudeii nu au legături cu samaritenii. 10 Iisus i-a răspuns: „Dacă ai fi cunoscut darul lui Dumnezeu şi cine este acela care îţi spune: Dă-mi să beau, tu i-ai fi cerut Lui şi ţi-ar fi dat apă vie.” 11 Femeia I-a spus atunci: „Doamne, nu ai găleată, iar fântâna este adâncă. De unde ai atunci apa cea vie? 12 Eşti tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna din care a băut el însuşi, fiii săi şi turmele sale?” 13 Iisus i-a răspuns: „Oricine bea din apa aceasta va înseta din nou. 14 Dar cel care va bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu va mai înseta în veci, iar apa pe care i-o voi da va deveni în el izvor de apă care ţâşneşte spre viaţă veşnică.” 15 Femeia I-a spus: „Doamne, dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin aici să scot.”
16 El i-a spus: „Mergi şi-l cheamă pe bărbatul tău şi vino aici!” 17 Femeia I-a răspuns: „Nu am bărbat!” Iisus i-a spus: „Bine ai zis: nu am bărbat!, 18 fiindcă cinci bărbaţi ai avut şi cel pe care îl ai acum nu e bărbatul tău. Aici ai spus adevărul.” 19 Femeia I-a spus: „Doamne, văd că eşti profet. 20 Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, dar voi spuneţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să te închini.” 21 Iisus i-a spus: „Crede-mă, femeie, vine ceasul când nu vă veţi mai închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici la Ierusalim. 22 Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi, noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci mântuirea vine de la iudei. 23 Dar vine ceasul, şi a şi venit, când adevăraţii închinători i se vor închina Tatălui în Duh şi adevăr, fiindcă astfel de închinători îşi doreşte Tatăl. 24 Dumnezeu este duh, iar cei care i se închină trebuie să i se închine în Duh şi adevăr.” 25 Femeia I-a spus: „Ştiu că vine Mesia, cel numit Hristos. Când va veni El, ne va vesti toate lucrurile.” 26 Iisus i-a spus: „Eu sunt, Cel care îţi vorbeşte!”
Credinţa samaritenilor şi mărimea secerişului
27 În acea clipă s-au întors ucenicii Lui şi se mirau că vorbeşte cu o femeie. Totuşi, nici unul nu I-a spus: „Ce faci?” sau „De ce vorbeşti cu ea?” 28 Iar femeia şi-a lăsat urciorul şi s-a dus spre cetate, spunându-le oamenilor: 29 „Veniţi şi vedeţi un om care mi-a spus toate lucrurile pe care le-am făcut. Oare nu este El Hristosul?” 30 Ei au ieşit din cetate şi au venit la El.
31 Între timp, ucenicii Îl rugau zicând: „Rabbi, mănâncă!” 32 El le-a spus: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoaşteţi.” 33 Aşadar, ucenicii vorbeau între ei: „Oare I-a adus cineva de mâncare?” 34 Iisus le-a zis: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis şi să-I împlinesc lucrarea. 35 Nu spuneţi voi, oare: Mai sunt patru luni până vine secerişul? Iată, vă spun, ridicaţi-vă ochii şi vedeţi că holdele sunt deja coapte pentru seceriş. 36 Cel care seceră primeşte plată şi strânge rod pentru viaţa veşnică, aşa încât şi semănătorul şi secerătorul să se bucure împreună. 37 Prin aceasta se adevereşte cuvântul: unul seamănă şi altul seceră. 38 Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu aţi trudit. Alţii au trudit şi voi aţi intrat peste munca lor.”
39 Din cetatea aceea a samaritenilor, mulţi au crezut în El, datorită cuvântului femeii care a dat mărturie: „Mi-a spus toate lucrurile pe care le-am făcut!” 40 Astfel, când samaritenii au venit la El, stăruiau să rămână la ei. Şi a rămas acolo două zile. 41 Mult mai mulţi au crezut datorită cuvântului Său 42 şi îi spuneau femeii: „Acum nu mai credem pentru cuvintele tale, ci pentru că noi înşine am auzit şi ştim că acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii.”
Vindecări în Galileea
43 Iar după cele două zile a plecat de acolo în Galileea. 44 Iisus Însuşi a dat mărturie că un profet nu este preţuit în ţara sa. 45 Aşadar, când a ajuns în Galileea, galileenii L-au primit fiindcă văzuseră tot ceea ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, fiindcă şi ei fuseseră la sărbătoare.
46 A venit iar în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Şi în Capernaum era un funcţionar imperial al cărui fiu era bolnav. 47 Acesta, auzind că Iisus vine din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi Îl ruga să coboare să îi vindece fiul, căci trăgea să moară. 48 Atunci Iisus i-a zis: „Dacă nu vedeţi semne şi minuni, nu credeţi!” 49 Iar funcţionarul imperial I-a spus: „Doamne, coboară înainte să-mi moară copilul!” 50 Iisus i-a spus: „Mergi, fiul tău trăieşte!” Omul a crezut cuvântul pe care I-l spusese Iisus şi a plecat. 51 Pe când cobora el, i-au ieşit înainte slujitorii săi spunându-i că fiul lui trăieşte. 52 I-a întrebat, aşadar, la ce oră a început să se simtă mai bine. I-au zis: „Ieri, la ceasul al şaptelea, l-a lăsat febra.” 53 Atunci tatăl şi-a dat seama că era tocmai ceasul în care Iisus îi spusese: „Fiul tău trăieşte” şi au crezut în Iisus, el şi toată casa lui. 54 Acesta este cel de-al doilea semn pe care l-a făcut Iisus când a venit din Iudeea în Galileea.