O satearimos le šukăhko dă 38 bărši.
1 Pala kodea sas khă prazniko le Iudeiengo; thai o Isus ankăsto ando Ierusalimo.
2 Ando Ierusalimo, paša o Udar le Bakreango, sas khă naiarimahkopai, kai bušolas evreisko Betesda, kai sî les panji riga.
3 Ande le riga kadala pašleonas khă butimos nasfalengo, koŕă, lang, šukă, kai ajukărănas o mištimos le paiehko.
4 Anda kă ăkh înjero le Raiehko ulelas, kana thai kana ando naiarimahkopai, thai biujarălas o pai. Thai kukoa anglal, kai ulelas ande leste, pala o tulburimos le paiehko, kărdeolas sastevesto, orsavo nasfalimos te avino les.
5 Oče sas khă manuši nasfalo dă treanda thai oxto bărši.
6 O Isus, kana dikhlea les pašlindoi, thai, anda kă jeanelas kă sî nasfalo dă but čiro, phendea lehkă: „Kames te kărdeos sastevesto?”
7 „Raia”, dea Les anglal o nasfalo, „nai ma khonikh te šol ma ando naiarimaskopai kana biujol o pai; thai, ji kana te jeau me, ulel aver angla mande.
8 „Ušti”, phendea lehkă o Isus, „vazde teo pato thai phir.”
9 Andakhdata o manuši kodoa kărdi'lo sastevesto, lea pehko pato, thai phirălas. O des kodoa sas khă des Savatohko.
10 Le Iudeia phenenas kukolehkă so sas sasteardo: „Sî o des le Savatohko; nai tukă meklino te vazdes teo pato.”
11 O dea le anglal: „Kukoa kai kărdea ma sastevesto, phendea mangă: „Vazde teo pato, thai phir.”
12 On pušle les: „Kon sî o manuši kodoa, kai phendea tukă: „Vazde teo pato, thai phir?”
13 Ta kukoa sasterado či jeanelas kon sî: kă o Isus kărdi'lo sas bidikhlo andoa norodo kai sas ando than kodoa.
14 Pala kodea, o Isus arakhlea les ando Templo, thai phendea lehkă: „Dikta kă kărdilean sastevesto; dă akanara te na mai bezexarăs, kaste na kărdeol pe tukă vareso mai nasul.”
15 O manuši kodoa gălo, thai phendea le Iudeiengă kă o Isus sî Kodoa kai kărdea les sastevesto.
16 Anda kadea doši, le Iudeia line te phirăn pala o Isus, thai rodenas te mudarăn Les, anda kă kărălas kadala butea ando des le Savatohko.
E buti le Šeavesti.
17 Ta o Isus dea le anglal: „Muŕo Dadd kărăl buti ji akana; thai Me sakadea butearau.”
18 Orta anda kodea rodenas i mai but le Iudeia te mudarăn Les, na numai anda kă pîtărălas o des le Savatohko, ta i anda kă phenelas kă o Dell sî Lehko Dadd, thai kărdeolas kadeadar orta sar o Dell.
19 O Isus lea pale o divano, thai phendea lengă: „Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă, o Šeau našti kărăl khanči Pestar; O či kărăl numai so dikhăl ka Pehko Dadd kărindoi; thai sa so kărăl o Dadd, kărăl i o Šeau sakadea.
20 Kă o Dadd kamel le Šaves, thai sîkavel Lehkă sa so kărăl; thai sîkavela Lehkă butea mai bară sar kadala, ta tume te mirintume.
21 Čeačimasa, pala sar o Dadd ušteavel ăl mullen, thai del le čivava, sa kadea i o Šeau del čivava kas kamel.
22 O Dadd čina či krisînil khanikas ta sa e kris dea la le Šeavehkă,
23 anda ka sa te denpativ le Šeaves sar denpativ le Daddes. Kon či delpativ le Šeaves či delpativ le Daddes, kai tradea Les,
24 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă kon ašunel le divanuri Mîŕă, thai pateal ande Kukoa kai tradea Ma, sî les čivava vešniko, thai či avel kai kris, ta nakhlo andoa mullimos kai čivava.
25 Čeačes, čeačes phenau tumengă, kă avel o čeaso, thai akana i avilo, kana le mulle ašunena o mui le Šeavehko le Devllehko, thai kukola kai ašunena Les, uštena.
26 Kă, palasar o Dadd sî les e čivava ande Peste, sa kadea dea le Šaves te avel les e čivava ande Peste.
27 Thai dea Les zor te krisînil, anda kă sî o Šeau le manušehko.
28 Na mirin tume la buteatar kadalatar; anda kă avel o čeaso kana sa kukola andal mormînturi ašunena Lehko mui,
29 thai anklena avri anda lende. Kola kai kărdine o mištimo, uštena andai čivava; ta kukola kai kărdine nasul, uštena anda e kris.
30 Me našti kărau Mandar khanči: krisîni pala sar ašunau; thai e Kris Mîŕî sî čeači, anda kă či rodau te kărau o kamimos Muŕo, ta o kamimos le Daddehko, kai tradea Ma.
O phendimos le Daddehko thai le Ioanohko.
31 Kana Me phenau pa Mande korkoŕo, o phendimos Muŕo nai čeačio.
32 Sî iekh Aver, kai phenel pa Mande; thai jeanau kă o phendimos, kai kărăl Les o pa Mande, sî čeačio.
33 Tume tradean koa Ioan, thai o phendea andoa čeačimos.
34 Na kă o phendimos, kai primi les Me, avel kata khă manuši; ta phenau le butea kadala kaste aven skăpime.
35 O Ioan sas e lumina, kai sî astardi thai străfeal, thai tume kamblaean te vesălin tume vareso čiro kai lumina lesti.
36 Ta Man sî ma khă phendimos mai baro sar le Ioanohko; kă le butea, kai dea Mangă le Muŕo Dadd te kărau le, orta le butea kadala, kai Me kărau le, phenen pa Mande kă o Dadd tradea Ma.
37 Thai o Dadd kai tradea Ma, phendea o korkoŕo pa Mande. Tume či ašundean čiăkhdata Lehko mui, či dikhlean Lehko tipo;
38 thai o Divano Lehko či ašel ande tumende, anda kă či patean ande Kukoa, kai tradea Les O.
39 Roden o LillleDevllehko, anda kă dinen kă ande leste sî tume e čivava e vešniko, ta orta on phenen pa Mande.
40 Thai kamen te aven Mande, kaste avel tume čivava!
41 Me či phirau pala e slava kai avel katal manuši.
42 Ta Me jeanau kă nai ande tumende Kamblimos le Devllehko.
43 Me avilem ando anau Mîŕă Daddehko, thai či primisardean Ma; te avela iekh aver, ande pehko anau, kodoles primina les.
44 Sar dašti patean tume, kai phirăn pala e slava, kai den tumengăla iekh avrăngă, thai či roden e slava kai avel katoa korkoŕo Dell?
45 Te na patean kă došaraua tume angloa Dadd; sî kon te došarăl tume: o Moise ande savo thodean tumaro pateaimos.
46 Kă, kana pateana ando Moise, pateana i ande Mande, anda kă o ramosardea pa Mande.
47 Ta kana či patean kodola ramome lestar, sar pateana ande Mîŕă divanuri?”
Vindecarea unui om paralizat la scăldătoarea Betesda
1 După acestea, a fost o sărbătoare a iudeilor şi Iisus a urcat la Ierusalim. 2 La Ierusalim, lângă Poarta Oilor, este o scăldătoare numită în evreieşte Betesda, care are cinci pridvoare. 3 În ele zăceau o mulţime de bolnavi: orbi, şchiopi, paralizaţi. 5 Şi era acolo un om bolnav de treizeci şi opt de ani. 6 Iisus, văzându-l că zace şi ştiind că era bolnav de multă vreme, i-a spus: „Vrei să te însănătoşeşti?” 7 Cel bolnav I-a răspuns: „Doamne, nu am pe nimeni să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa şi, până să ajung eu, altcineva coboară înaintea mea.” 8 Iisus i-a spus: „Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!” 9 Şi îndată omul s-a însănătoşit, şi-a luat patul şi a început să umble. Dar acea zi era o zi de sâmbătă. 10 Aşadar iudeii i-au spus celui care fusese vindecat: „Este sâmbătă, deci nu îţi este îngăduit să-ţi cari patul.” 11 El le-a răspuns: „Cel care m-a însănătoşit, acela mi-a spus: Ia-ţi patul şi umblă!” 12 L-au întrebat: „Cine este omul care ţi-a spus: Ia-ţi patul şi umblă?” 13 Însă cel vindecat nu ştia cine este, pentru că Iisus nu era de găsit, fiind multă lume în acel loc. 14 După acestea, Iisus l-a găsit în Templu şi i-a spus: „Iată, acum te-ai făcut bine. Să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.” 15 Omul a plecat şi le-a dat de ştire iudeilor că Iisus era cel care îl vindecase. 16 Din această cauză iudeii Îl urmăreau pe Iisus, fiindcă făcea aceste lucruri sâmbăta. 17 Dar Iisus le-a răspuns: „Tatăl Meu lucrează până acum, şi lucrez şi Eu.” 18 Pentru aceasta iudeii căutau şi mai mult să-L omoare, fiindcă nu numai că încălca ziua sâmbetei, dar Îl şi numea pe Dumnezeu Tatăl Său, făcându-se pe Sine egal cu Dumnezeu.
Unitatea dintre Dumnezeu Tatăl şi Fiul
19 Aşadar Iisus a răspuns: „Adevărat, adevărat vă spun, Fiul nu poate să facă nimic de la Sine, ci doar ce Îl vede pe Tatăl făcând: fiindcă lucrurile pe care le face El, şi Fiul le face la fel. 20 Căci Tatăl Îl iubeşte pe Fiul şi Îi arată tot ce face şi-i va arăta lucrări şi mai mari decât acestea, aşa încât să vă uimiţi. 21 Căci după cum Tatăl îi învie pe cei morţi şi le dă viaţă, la fel şi Fiul dă viaţă cui vrea. 22 Fiindcă Tatăl nu judecă pe nimeni, ci I-a dat Fiului întreaga judecată, 23 ca toţi să-L cinstească pe Fiul după cum Îl cinstesc pe Tatăl. Cine nu Îl cinsteşte pe Fiul, nu Îl cinsteşte nici pe Tatăl care L-a trimis. 24 Adevărat, adevărat vă spun că acela care îmi ascultă cuvântul şi crede în Cel care M-a trimis, are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut de la moarte la viaţă. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul şi acum a venit, când morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, iar cei care-l vor auzi, vor trăi. 26 Căci după cum Tatăl are viaţă în Sine Însuşi, la fel I-a dat şi Fiului să aibă viaţă în Sine Însuşi. 27 Şi I-a dat puterea să judece, pentru că este Fiul Omului. 28 Nu vă miraţi de aceasta, fiindcă vine ceasul în care toţi cei din morminte Îi vor auzi glasul 29 şi cei care au făcut fapte bune vor ieşi la înviere pentru viaţă, iar cei care au săvârşit răul vor ieşi la înviere pentru judecată.
30 Eu nu pot să fac nimic de la Mine Însumi: după cum aud, aşa judec, iar judecata Mea este dreaptă, fiindcă Eu nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis.
Martorii lui Iisus: Tatăl, Ioan, Iisus Însuşi
31 Dacă Eu dau mărturie pentru Mine, mărturia Mea nu este adevărată. 32 Altul este Cel care dă mărturie pentru Mine şi ştiu că mărturia pe care o dă pentru Mine este adevărată. 33 Voi aţi trimis la Ioan, iar el a dat mărturie pentru adevăr. 34 Dar Eu nu primesc mărturie de la un om, ci spun acestea ca să vă mântuiţi. 35 Ioan era făclia ce arde şi luminează, iar voi aţi vrut să vă bucuraţi o vreme de lumina lui. 36 Dar Eu am o mărturie mai mare decât cea a lui Ioan: lucrările pe care Mi le-a dat Tatăl să le împlinesc, aceste lucrări dau mărturie pentru Mine că Tatăl M-a trimis. 37 Tatăl care M-a trimis, El a dat mărturie pentru Mine. Voi nici nu I-aţi auzit niciodată glasul, nici chipul nu I l-aţi văzut, 38 iar cuvântul Lui nu rămâne în voi, fiindcă nu-L credeţi pe acela pe care L-a trimis. 39 Cercetaţi Scripturile, fiindcă socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică: dar şi acestea dau mărturie pentru Mine 40 şi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă.
41 Nu primesc slavă de la oameni, 42 dar vă cunosc: nu aveţi în voi iubirea lui Dumnezeu. 43 Eu am venit în Numele Tatălui Meu şi nu Mă primiţi. Dacă cineva ar veni în numele lui însuşi, pe el l-aţi primi. 44 Cum puteţi crede voi, care vă daţi slavă unii altora, dar nu căutaţi slava care vine de la unicul Dumnezeu? 45 Să nu credeţi că Eu vă voi învinui înaintea Tatălui. Are cine să vă învinuiască: Moise, în care v-aţi pus nădejdea. 46 Căci dacă l-aţi fi crezut pe Moise, M-aţi fi crezut şi pe Mine, fiindcă el a scris despre Mine. 47 Dar dacă nu credeţi ce a scris el, cum veţi crede cuvintele Mele?”