Divano angle.
1 Anda kă but line te kărăn khă phendimos pa sal butea kai kărdile maškar amende,
2 pala sar phendine amengă kukola kai dikhline pehkă iakhănça dă kana sas, thai ji kana arăsline kanditorea le Divanohkă,
3 arakhlem i me dromesa, but alosardea Teofile, pala so kărdem rodimata butimasa pa sa kadala butea dă kana kărdile, te ramo tukă le ando čiro iekh pala avrăste,
4 kaste dašti prinjeanes kadeadar o čeačimos le sîkaimatăngo, kai sas tukă dine andoa juvindo mui.
O vestimos le kărdimahko le Ioan Bolditorehko.
5 Ande le des le Irodohkă, o thagar la Iudeiako, sas khă rašai, bušlino Zaxaria, anda e viça le Abiasti. E romni lesti sas anda le šeia le Aaronohkă, thai bušolas Elisaveta.
6 Lidui sas bibezexale, angloa Dell, thai arakhanas bi patako sa le mothodimata thai le lašardimata le Raiehkă.
7 Nas le šeave, anda kă e Elisaveta sas sterpo; thai lidui sas angle ande le bărši.
8 Ta, Kana kandelas o Zaxaria angloa Dell, koa rîndo lehka čeatako,
9 pala e datina le rašaimasti, ankăsto koa çîrdimos te šol pe te tămîil ando Templo le Raiehko.
10 Ando čeaso le tămîmiahko, sa o butimos le norodohko rudilas pe avri.
11 Atunčeara khă înjero le Raiehko sîkadilo le Zaxariahkă, thai bešlo ande pînŕănde ande čeačirig le altaresti anda o tămîimos.
12 O Zaxaria darailo, kana dikhlea les, thai astardea les e dar.
13 Ta o înjero phendea lehkă: „Na dara Zaxario; anda kă teo rudimos sas ašundo. Ti romni e Elisaveta kărăla tukă khă šeau, savehkă thosas lehkă anau Ioan.
14 O avela anda tute khă but baxtalimos thai lošaimos, thai but baxtaona anda lehko kărimos.
15 Kă avela baro angloa Rai. Či pela či moll, či pimos zuralo, thai pherdeola Sfînto Duxostar înkă andoa păŕ pehka deiako.
16 O amboldela buten anda le šeave le Israelohkă koa Rai, o Dell lengo.
17 Jeala angloa Dell, ando duxo thai ande zor le Iliasti, kaste amboldel le ille le daddengă kal šeave, thai kolen kai či ašunen koa phirimos ando xaraimos kolengo bibezexale, kaste kărăl le Raiehkă khă norodo lašo lašardo anda Leste.
18 O Zaxaria phendea le înjerohkă: „Anda soste prinjeanua e buti kadea? Anda kă me sîm phuro, thai mîŕî romni sî but andel bărši.”
19 Orta čeačimos, o înjero phendea lehkă: „Me sîm o Gavrilo, kai bešeau angloa Dell; sîmas tradino te dau tukă duma, thai te anau tukă kadea vestea laši.
20 Dikta kă avesa muto, thai našti desa duma, ji ando des kana pherdeona kadala butea, anda kă či pateaian mîŕă divanuri, kai pherdeona ka pehko čiro.”
21 O norodo ajukărălas le Zaxarias, thai mirilas pe kă bešel but ando Templo.
22 Kana ankăsto avri, naši te mai delas lengă duma; thai ateardine kă sas les khă vedenia ando Templo. O kărălas lengă sămne andeiekh, thai ašilo muto.
23 Kana pherdile lehkă des le kandimahkă, o Zaxaria gălo khără.
24 Pa vareso čiro, e Elisaveta lesti romni, ašili phari, thai nikărdea pe gardi panji šon. „Kă”, phenelas oi,
25 „dikta so kărdea mangă o Rai, kana šudea Pehkă iakha pe mande, kaste lel mangă o lajeau maškar le manuši.
O vestimos le kărdimahko le Isus Kristosohko.
26 Ando šon le šovengo, o înjeri o Gavrilo sas tradino le Devllestar ande khă četatea anda e Galilea, dinianau Nazareto,
27 ka khă šeibari tomnime pala khă rom, dinoanau Iosifo, andoa khăr le Davidohko. O anau la šeiabareako sas Maria.
28 O înjero šutea pe late, thai phendea: „Mekamangla tute, savea kărdilo lakă baro xaro; o Rai sî tusa, dinidumadămišto san tu maškar le juwlea!”
29 Daraili but anda kadala divanuri, e Maria pušelas pe korkoŕo so daštila te ameal o phendimos kadoa.
30 O înjero phendea lakă: „Na dara, Mario; kă lean lašimos angloa Dell.
31 Thai dikta kă ašesa phari, thai avela tu khă šeau, savehkă thosa lehkă anau Isus.
32 O avela baro, thai avela bušlino O Šeau Kolehko But Baro; thai o Rai o Dell dela les o skamin le bešlimahko Lehkă daddehko le Davidohko.
33 Thagarila poa khăr le Iakovohko ando veako, thai o Thagarimos Lehko či avela les gor.”
34 E Maria phendea le înjerohkă: „Sar kărdeol pe e buti kadea, anda kă me či jeanau romestar?”
35 O înjero dea la anglal: „O Sfînto Duxo, mekăla Pe pa tute, thai e zor Kolehko But Baro ušaravela tu. Anda kodea o Sfînto kai kărdeola anda tute, avela dinoanau o Šeau le Devllehko.
36 Dikta kă e Elisaveta, o neamo tiro, pharila, i oi, thai avela la khă šeau po phurimos; thai oi, saveakă mothonas lakă sterpo, sî akana ando šon le šovengo.
37 Kă či khă divano kata o Dell nai te na avel les zor.
38 E Maria phendea: „Dikta, e roaba le Raiesti; kărdeol pe mangă pala le divanuri tiră!” Thai o înjero teleardea latar.
E dili la Mariati.
39 E Maria uštili orta andel des kodola, thai teleardea iekhatar karing le baŕlebară, ande khă četatea le Iudasti.
40 Šutea pe ando khăr le Zaxariahko, thai phendea dă mišto la Elisavetakă.
41 Sar ašundea e Elisaveta o phendimos la Mariako, mištisardea lakă e gloata ando păŕ, thai e Elisaveta pherdili Sfînto Duxo.
42 Oi çîpisardea le mosa zurales: „Dinidumadămišto san tu maškar le juwlea, thai dinodumadămišto sî o rodo te păŕăhko.
43 Sar sas mangă dino mangă te avel mande e dei le Raiesti mîŕăsti?
44 Anda kă dikta, sar arăslo mande kal kan o phendimos tiro, mištisardea mangă e gloata ando păŕ baxtalimasa.
45 Baxtalimos anda kodea kai pateaia; anda sal butea, kai sas lakă phendine anda e rig le Raiesti, pherdeona.”
46 Thai e Maria phendea: „Muro sufleto barearăl le Raies,
47 thai bukuril pe mangă o duxo ando Dell, o Mîntuitorii muŕo,
48 anda kă dikhlea karing o limos smerime la roabako Lesti, Kă dikta kă dakanara întea, sa le neamuri mothona mangă baxtali,
49 anda kă Kukoa Sea Zuralo kărdea butea bară anda mande. O Anau Lehko sî Sfînto,
50 thai o lašimos Lehko tinzolpe neamo neamostar anda kukola kai daran Lestar.
51 O sîkadea zor Pehkă vastesa; dea rigate le godea, kai sas le kukolenbarăn ande lengo illo.
52 Deas muial le zuralen pa lengă skamina le bešlimahkă, thai vazdea kukolen telal.
53 Le bokhalen pravardeale lašimatănça, thai le bravalen ankaladea le avri le vastença nangă.
54 Avilo ando kandimos Pehka slugako, kă andea Pehkă godi anda Pehko lašimos, –
55 sar šinadeasas amară daddengă, – angloa Avraamo thai e sămînça lesti ando veako.”
56 E Maria ašileas andekthan la Elisavetasa kam trin šon. Pala kodea amboldili khără.
O kărdimos le Ioan Bolditorehko.
57 E Elisaveta pherdilo lako čiro te kărăl; thai sas la khă šeau.
58 Lakă neamurea thai le manuši paša late ašundine kă o Rai sîkadea khă baro lašimos anda late, thai baxtaleonas andekhthan lasa.
59 Ando oxtoto des, avile te šinen e gloata roata, thai kamenas te thon lehkă anau Zaxaria, pala o anau lehkă daddehko.
60 Ta lesti dei lea o divano thai phendea: „Na. Sî te bušol Ioan.”
61 On phendine lakă: „Khonikh anda ti viça nai les o anau kadoa.”
62 Thai line te kărăn semne lehkă daddehkă, kaste jeanel sar te thon lehkă anau.
63 O Zaxaria manglea khă tăbliça ramomasti, thai ramosardea, phendindoi: „Lehko anau sî Ioan.” Thai saoră mirisai le.
64 Ande leaka kodea, pîtărdilo lehko mui, thai dea pe drom lesti šib, thai o delas duma thai delasdumadămišto poa Dell.
65 Sa le manušen lea le e dar, thai sal phuwea anda kodoa than o baŕalo la Iudeiako denas duma pa kadala butea.
66 Sa kola kai ašunenas, garavenas le ande pehko illo, thai phenenas: „So va avela kadea gloata?” Thai o vast le Raiehko sas čeačimasa lesa.
E dili le Zaxariasti.
67 O Zaxaria, lehko dadd, pherdilo Sfînto Duxo, prooročisardea, thai phendea:
68 „Dinodumadămišto sî o Rai, o Dell le Israelohko, anda kă rodea thai tindeapale Pehkă poporos.
69 Thai vazdea amengă khă skăpimos zuralo, ando khăr pehka slugako o David,
70 sar mothodeasas andoa mui le sfinçăngo Pehkă prooročengă, kai sas mai dămult;
71 skăpimos le dušmaiendar amarăndar thai andoa vast saorăngo kai nadabadikhăn ame!
72 Kadeadar sîkavel o Pesko lašimos angla amară dadda, thai anel Pehkă godi anda o phanglimos Lehko kukoa o sfînto,
73 sar o solax anda sao O solaxadeas amară daddehkă le Avraamohkă,
74 kă, pala so skăpil ame andoa vast amară dušmaiengo, mekala ame te kandas Les bi darako,
75 te traisaras angla Leste ande sfinçenia thai bibezexalimos, ande sea le des amara čivavakă.
76 Thai tu, çînorea, avesa dinoanau prooroko Kolehko But Baro. Kă phirăsa angloa Rai, kaste lašarăs Lehkă droma,
77 thai te des le poporos Lehkărăs o prinjeandimos le skăpimahko, kai bešel ando iertimos le bezexăngo lehkă;
78 anda e bari mila le Devllesti amarăsti, pala sao rodeame o Kham kai anklel andoa učimos,
79 kaste străfeal pa kukola kai pašleon ando tuneriko thai ande ušal le mullimasti, thai te ortol amară pînŕă po drom la pačeako!”
80 Thai o çînoro bareolas thai zureaolas ando duxo. Thai bešlo andel thana le pustii ji ando des kana sîkadi'lo angloa Israelo.
Prolog şi dedicaţie către Teofil
1 De vreme ce mulţi s-au apucat să alcătuiască o istorisire despre faptele adevărate ce s-au petrecut între noi, 2 după cum ni le-au încredinţat cei care le-au văzut ei înşişi de la început şi au ajuns slujitori ai cuvântului, 3 am crezut şi eu de cuviinţă, preaputernice Teofile, ca după ce am cercetat toate cu sârguinţă, să ţi le scriu pe rând, 4 ca să te încredinţezi de temeinicia învăţăturilor pe care le-ai primit.
Anunţarea naşterii lui Ioan Botezătorul
5 Era în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot pe nume Zaharia, din ceata preoţească a lui Abia. Iar soţia lui era dintre fiicele lui Aaron şi se numea Elisabeta. 6 Amândoi erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană după toate poruncile şi rânduielile Domnului. 7 Dar nu aveau copii pentru că Elisabeta era stearpă, şi amândoi erau înaintaţi în vârstă. 8 Pe când slujea el în rândul cetei lui, înaintea lui Dumnezeu, 9 a ieşit la sorţi, după obiceiul preoţiei, să intre în Templul Domnului ca să tămâieze; 10 şi toată mulţimea poporului era afară şi se ruga în ceasul tămâierii. 11 Atunci un înger al Domnului i s-a arătat, stând la dreapta altarului tămâierii. 12 Şi Zaharia s-a tulburat văzându-l şi a fost cuprins de frică. 13 Dar îngerul i-a zis: „Nu te teme, Zaharia, căci rugăciunea ta a fost ascultată, şi soţia ta Elisabeta îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan. 14 El va fi bucuria şi veselia ta şi mulţi se vor bucura de naşterea lui, 15 fiindcă va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea vin, nici altă băutură şi se va umple de Duh Sfânt încă din pântecele mamei sale. 16 Şi pe mulţi dintre fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. 17 El va merge înaintea lui cu duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copiii lor, iar pe cei neascultători la înţelepciunea celor drepţi, ca să-I întocmească Domnului un popor pregătit.” 18 Iar Zaharia i-a spus îngerului: „Cum voi şti că va fi aşa? Pentru că eu sunt bătrân, iar soţia mea este înaintată în vârstă.” 19 Dar îngerul i-a răspuns: „Eu sunt Gabriel, cel care stă înaintea lui Dumnezeu, şi am fost trimis să-ţi vorbesc şi să-ţi aduc această veste bună. 20 Iată, vei fi mut şi nu vei mai putea vorbi până în ziua în care se vor întâmpla acestea pentru că n-ai crezut cuvintele Mele, care se vor împlini la vremea lor.”
21 Şi poporul îl aştepta pe Zaharia şi se mira că întârzie atât în Templu. 22 Dar când a ieşit, nu putea să le vorbească, iar ei şi-au dat seama că avusese o vedenie în Templu. Şi el le făcea semne şi a rămas mut. 23 Când s-au încheiat zilele slujirii sale, a plecat acasă. 24 După acele zile, Elisabeta, soţia lui, a zămislit şi timp de cinci luni a stat ascunsă, spunând: 25 „Aşa a făcut Domnul în ziua în care s-a îndurat de mine ca să ridice ocara mea dintre oameni.”
Anunţarea naşterii lui Iisus
26 În luna a şasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea numită Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat pe nume Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. 28 A intrat la ea şi i-a spus: „Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine ”. 29 Ea s-a tulburat la acest cuvânt şi se întreba ce fel de salut este acesta. 30 Iar îngerul i-a spus: „Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu! 31 Iată, vei zămisli şi vei naşte un fiu şi-I vei pune numele Iisus. 32 Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va numi şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, părintele lui, 33 şi va domni peste casa lui Iacov în veci, iar Împărăţia Lui nu va avea sfârşit.” 34 Iar Maria i-a spus îngerului: „Cum se va întâmpla aceasta de vreme ce eu nu cunosc bărbat?” 35 Şi îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt se va coborî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea şi Sfântul care se va naşte din tine, se va numi Fiul lui Dumnezeu. 36 Iată, Elisabeta, ruda ta, a zămislit un fiu la bătrâneţe şi este acum în luna a şasea, ea, cea care era numită stearpă. 37 Fiindcă la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.” 38 Iar Maria a spus: „Iată slujitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău!” Şi îngerul a plecat de la ea.
39 În zilele acelea, Maria s-a ridicat şi a mers în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate din Iuda. 40 A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. 41 Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei, iar ea s-a umplut de Duh Sfânt 42 şi a strigat cu glas puternic: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău! 43 Cum de mi-a fost dat să vină mama Domnului meu la mine? 44 Căci iată, cum a ajuns glasul salutării tale la urechile mele, a săltat de bucurie pruncul în pântecele meu. 45 Fericită este cea care a crezut că i se vor împlini cele spuse ei de Domnul.”
46 Şi Maria a spus:
47 Măreşte sufletul meu pe Domnul
şi duhul meu se bucură în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 căci a privit la smerenia slujitoarei Sale.
Iată, de acum mă vor lăuda toate neamurile,
49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Puternic
şi sfânt este Numele Lui,
50 şi mila Lui din neam în neam se arată
celor ce se tem de El.
51 A arătat puterea braţului Său,
i-a risipit pe cei mândri şi gândurile inimilor lor;
52 i-a dat jos pe cei puternici de pe tronuri
şi i-a înălţat pe cei smeriţi,
53 pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi,
iar pe cei bogaţi i-a scos afară cu mâinile goale.
54 A stat alături de Israel, slujitorul Său,
căci şi-a adus aminte de milostivirea Sa,
55 după cum a grăit părinţilor noştri,
lui Avraam şi seminţiei lui în veac.
56 Şi Maria a rămas cu ea cam trei luni, apoi s-a întors acasă.
Naşterea lui Ioan Botezătorul
57 Şi i s-a împlinit Elisabetei timpul să nască şi a născut un fiu. 58 Au auzit vecinii şi rudele ei că Domnul şi-a revărsat milostivirea asupra ei şi s-au bucurat împreună cu ea. 59 În ziua a opta au venit să circumcidă pruncul şi voiau să-i pună numele Zaharia, după tatăl său. 60 Dar mama lui a spus: „Nu, ci se va numi Ioan.” 61 Ei au zis: „Nu este nimeni între rudele tale care să aibă acest nume.” 62 Şi l-au întrebat prin semne pe tatăl lui cum ar vrea să fie numit. 63 El a cerut o tăbliţă şi a scris: „Numele lui este Ioan.” Şi toţi s-au mirat. 64 Şi îndată i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba şi a început să-L binecuvânteze pe Dumnezeu. 65 Pe toţi vecinii lor i-a cuprins teama şi se vorbea despre toate lucrurile acestea în tot ţinutul muntos al Iudeii. 66 Toţi cei care auzeau, le păstrau în inima lor şi ziceau: „Oare ce va fi copilul acesta? Căci mâna Domnului este cu el.”
67 Şi Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duh Sfânt şi a început să profeţească:
68 Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul lui Israel
pentru că a cercetat şi a răscumpărat poporul Său
69 şi ne-a înălţat putere de mântuire
în casa lui David, slujitorul Său,
70 precum a grăit prin gura sfinţilor Săi,
a profeţilor din vechime,
71 izbăvire de vrăjmaşii noştri
şi din mâna tuturor celor care ne urăsc,
72 ca să-şi arate îndurarea faţă de părinţii noştri
şi să-şi aducă aminte de legământul Său cel sfânt,
73 de jurământul făcut lui Avraam, părintele nostru,
că ne va da
74 să-I slujim fără teamă,
izbăviţi din mâna vrăjmaşilor noştri,
75 în sfinţenie şi dreptate,
înaintea feţei Lui, în toate zilele vieţii noastre.
76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei numi,
căci vei merge înaintea Domnului
ca să pregăteşti căile Sale
77 pentru a face cunoscută poporului Său mântuirea,
spre iertarea păcatelor,
78 prin iubirea milostivă a Dumnezeului nostru,
cu care ne-a cercetat Răsăritul cel de sus,
79 ca să-i lumineze pe cei ce stăteau
în întuneric şi în umbra morţii
şi să ne îndrepte paşii pe calea păcii.
80 Iar copilul creştea şi se întărea în duh şi a rămas în pustiu până în ziua în care s-a arătat înaintea lui Israel.