E pilda le ispravnikosti bipateaimahko.
1 O Isus mai phendea Pehkă jenengă: „Khă manuši bravalo sas les khă ispravniko kai sas pîrîme leste kă xal sa lehko mandimos.
2 O akhardea les, thai phendea lehkă: „So ašunau me kă del pe duma pa tute? De teo dindimos anda ti isprăvničia, anda kă našti te mai aves ispravniko.”
3 O ispravniko phendea pehkă: „So te kărau kana o stăpîno lel mîŕî isprăvničia? Te xunavau, naštiu; te mangau, mangă lajeau.
4 Jeanau so sî te kărau, andakă, atunčeara kana avaua ankalado anda e isprăvničia, on te priminma ande pehkă khăra.”
5 Akhardea saoŕăn anda le unjilitorea pehkă stăpînohkă, thai phendea kolehkă anglal: „Sode san unjile mîŕă stăpînohkă?”
6 „Ăkh šell măsurea zetinohkă,” dea anglal o.Thai phendea lehkă: „Le teo lill thai ramosar iekhatar panvardeši.”
7 Pala kodea phendea avrăhkă: „Ta tu, sode san unjile?” „Ăkh šell măsurea divehkă”, phendea o. Thai o phendea lehkă: „Le teo lill, thai ramosar oxtovardeši.”
8 O stăpîno lehko lăudisardea le ispranikos le bičeačes, anda kă kărdea buti xaraimasa. Kă le šeave kadale veakohko, angla pehkă manuši, sî mai xarane sar le šeave la luminakă.
9 Me phenau tumengă: „Kărăn tumengă amalea le kandimasa le mandimatănça bičeače, anda kă atunčeara kana merăna, te primil tume ande le çări le vešnikuri.
10 Kon sî pateaimahko ande le mai xanç butea, sî pateaimahko i ande le mai bară; thai kon sî bičeačio ande le mai çînora butea, sî bičeačio i ande le mai barea.
11 Ta, kana či sanas pateaimahkă ande le bravalimata le bičeačea, kon dela tumengă le čeače bravalimata?
12 Thai kana či sanas pateamne ande buti avrăsti, kon dela tume so sî tumaro?
13 Či khă kanditorii našti kandel duie stăpînengă; kă or či dabadikhăla iekhăs thai le kolavrăs kamela les, or nikărăla numai ka iekh thai le kolavrăs na lela sama. Našti kandas i le Devllehkă thai i le Mamonahkă.”
Xamata kărdine le Fariseiengă.
14 Le Fariseia, kai sas kamblitorea lovengă, ašunenas i on sa kadala butea, thai asanas pehkă Lestar.
15 O Isus phendea lengă: „Tume roden te sîkaven tume bibezexale angla le manuši, ta o Dell prinjeanel tumară ille; anda kă so sî vazdino angla le manuši, sî khă jungalimos angloa Dell.
16 E Kris thai le proročea nikărdine ji koa Ioan; dă atunčeara angle E LašiVestea le Thagarimasti le Devllesti delpeduma; thai orkongodi, kaste šol pe ande late, del busna.
17 Sî mai lesno te nakhăl o čeri thai e phuw dă sar te perăl khă prušuk anda e slova anda e Kris.
18 Or kon mekăl pehka romnea thai lel avrea romnea, preakurvil; thai kon lel pehkă dă romni kola mekli pehkă romestar, preakurvăril.
E pilda le bravalesti bimilako.
19 „Sas khă manuši bravalo, kai xureavelas pe andel poxtana parne thai ino sano; Thai ande sako des nigrălas khă čivava pherdo baxtalimos thai străfeaimos.
20 Ka lehko udar, pašleolas khă čioŕo, kai bušolas Lazăro, pherdo phumnea.
21 Thai kamelas but te čeaileol le prušukănça, kai perănas katai skafidi le bravalesti; ji kana i le jukăl avenas thai čearănas lehkă phumnea.
22 Le čirosa o čioŕo mkullo; thai sas nigărdo le injerenara ando bărkh le Avraamohko. Mullo i o bravalo, thai praxosarde les.
23 Ta kana sas o ando than le mullengo, andel kăsnimata, vazdea pehkă iakha opră, thai dikhlea dă dural le Avraamos, thai le Lazăros ande lehko bărkh,
24 thai çîpisardea: „Rašea Avraame, avel tukă mila mandar, thai trade le Lazăros te kovlearăl o gor le naiehko ando pai, thai te šudrearăl mîŕî šib; kă zurales sîm kăsnime ado phabarimos kadoa.”
25 „Šeaua”, dea les anglal o Avraamo „an tukă godi kă, ande ti čivava, tu lean tukă le butea le lašea, thai o Lazăro lea pehkă le jungalea; akana koče o sî răzgîime, ta tu tinuime.
26 Pašea sa kadala, maškar amende thai tumende sî khă bari jungalixar, kadea kă kola kai kamen te nakhăn koçal tumende, or oçal amende, te na daštin.”
27 O bravalo phendea: „Ta rudi tu, rašea Avraame, trade le Lazăros ando khăr mîŕă daddehko;
28 kă sî ma panji phral, thai te čeačerălengă kadala butea, kaste na aven i on ando than kadoa le tinohko.”
29 O Avraamo dea les anglal: „Sî le ăl Moisas thai le prooročea; te ašunen lendar.”
30 „Na, rašeaia Avraame,” phendea o; „ta kana jeala lende varekon andal mulle, kăina pe.”
31 Thai o Avraam dea les anglal: „kana či ašunen le Moisastar thai le prooročendar, či pateana čina či kana juvindila varekon andal mulle.”
Parabola administratorului necinstit
1 Şi le-a mai spus ucenicilor: „Un om bogat avea un slujbaş, care a fost pârât că îi risipea averea. 2 L-a chemat şi i-a spus: Ce aud despre tine? Dă socoteală de administrarea ta pentru că nu mai poţi fi slujbaş. 3 Atunci slujbaşul şi-a spus: Ce voi face, pentru că stăpânul îmi ia slujba? Să sap, nu pot. Să cerşesc, mi-e ruşine. 4 Ştiu ce voi face pentru ca, atunci când voi fi dat afară din slujbă, oamenii să mă primească în casele lor. 5 Şi i-a chemat, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său. I-a spus primului: Cât îi datorezi stăpânului meu? 6 Acesta i-a zis: O sută de măsuri de untdelemn. El i-a răspuns: Ia-ţi înscrisul, aşează-te repede şi scrie cincizeci. 7 Altuia i-a spus: Tu cât datorezi? Acela i-a răspuns: O sută de măsuri de grâu. El i-a zis: Ia-ţi înscrisul şi trece optzeci. 8 Stăpânul l-a lăudat pe slujbaşul nedrept pentru că a lucrat cu înţelepciune; fiindcă fiii veacului acestuia sunt mai înţelepţi între ai lor decât fiii luminii. 9 Iar eu vă spun: Faceţi-vă prieteni din câştigul nedrept pentru ca, atunci când veţi duce lipsă, ei să vă primească în corturile veşnice. 10 Cel care este credincios în puţin este credincios şi în mult, iar cel care în puţin este nedrept şi în mult este nedrept. 11 Deci, dacă în câştigul nedrept nu aţi fost credincioşi, cine vă va încredinţa adevărata bogăţie? 12 Şi, dacă nu aţi fost credincioşi cu avuţia altuia, cine vă va da ce este al vostru? 13 Nici un servitor nu poate sluji la doi stăpâni. Fiindcă sau îl va urî pe unul şi îl va iubi pe celălalt, sau va ţine la unul şi pe celălalt îl va dispreţui. Nu-i puteţi sluji şi lui Dumnezeu şi avuţiilor.”
Legea şi împărăţia
14 Au auzit acestea şi fariseii, care erau iubitori de arginţi, şi Îl luau în râs. 15 Dar El le-a zis: „Voi vă arătaţi drepţi în faţa oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile fiindcă ce este de preţ pentru oameni este urâciune în faţa lui Dumnezeu. 16 Legea şi Profeţii au fost până la Ioan. De atunci se vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu şi fiecare se luptă să intre în ea. 17 Dar e mai uşor să treacă cerul şi pământul decât să cadă şi o singură virgulă din lege. 18 Oricine îşi lasă soţia şi se însoară cu alta săvârşeşte adulter, iar cel care se însoară cu cea lăsată de bărbat săvârşeşte adulter.”
Parabola bogatului nemilostiv şi a lui Lazăr
19 „Era un om bogat, care se îmbrăca în purpură şi ţesături fine şi petrecea în toate zilele cu strălucire. 20 Iar un sărac, plin de bube, pe nume Lazăr, zăcea la poarta lui 21 şi ar fi dorit să se sature cu ce cădea de la masa celui bogat; ba şi câinii veneau şi-i lingeau bubele. 22 A murit săracul şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost îngropat. 23 Pe când era în sălaşul morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii şi l-a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. 24 L-a strigat şi i-a zis: Părinte Avraam, fie-ţi milă de mine şi trimite-l pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în văpaie. 25 Dar Avraam i-a spus: Fiule, adu-ţi aminte că tu ai primit cele bune în timpul vieţii, iar Lazăr, cele rele. Acum însă el este mângâiat aici, iar tu te chinuieşti. 26 Şi, pe lângă toate acestea, între noi şi voi, s-a aşezat o mare prăpastie, pentru ca cei care vor să treacă de aici la voi să nu poată, nici de acolo la noi. 27 Bogatul a spus atunci: Te rog, părinte, măcar trimite-l în casa tatălui meu, 28 fiindcă am cinci fraţi. Să le dea mărturie despre acestea, ca nu cumva să ajungă şi ei în acest loc de chin. 29 Dar Avraam i-a spus: Îi au pe Moise şi pe Profeţi. Să asculte de ei! 30 El a spus: Nu, părinte Avraam, ci, dacă ar merge la ei cineva dintre cei morţi, s-ar pocăi. 31 Dar Avraam i-a răspuns: Dacă de Moise şi de Profeţi nu ascultă, nu vor crede nici dacă ar învia cineva din morţi.”