E pilda le krisînitoresti bičeačeo.
1 O Isus phendea lengă khă pilda, kaste sîkavel lengă kă trăbun te rudin pe biatărdimahko, thai te na mekăn pe.
2 O phendea lengă: „Ande khă četatea sas khă krisînitorii, kai le Devllestar či daralas thai le manušendar či lajealas.
3 Ande četatea kodea sas i khă phiwli, kai avelas butivar leste, thai phenelas lehkă: „Kărmangă čeačimos ande xoli kai sîm mîŕî pîrîtoresa.”
4 But čiro či kamblea te kărăl lakă čeačimos.Ta mai palal, phendea pehkă: „Barem kă le Devllestar či darau, thai le manušendar či lajeavau,
5 orta, anda e phiwli kadea kă sa dilearăl ma, kăraua lakă čeačimos, kaste na sa avel te marăl muŕo šero.”
6 O Rai mai phendea: „Ašunen so phenel o krisînitorii o bičečio?
7 Thai o Dell či kărăla čeačimos Pehkă alosardengă, kai den mui des thai reat karing Leste, barem kă mai bešel angla lende?
8 Phenau tumengă kă kărăla lengă čeačimos iekhatar. Ta kana avela o Šeau le manušehko mai arakhăla O pateimos pe phuw?
E pilda le tiditoresti thai le Fariseosti.
9 Mai phendea i e pilda kadea anda iekh kai pateanas pe ande peste orta kă sî bibezexale, thai či lenas în samă le kolavrăn.
10 „Dui manuši ankăste koa Templo te rudin pe; iekh sas Fariseo thai aver sas tiditorii.
11 O Fariseo bešelas ande pînŕănde, thai lea te rudil pe ande peste kadea: „Devlla, Tukă naisarav kă či sîm sar le kolaver manuši, xanjuvale, bičečimahkă, preakurvarea or orta sar koakoa tiditorii.
12 Me postiu duvar po kurko, dau dešimos anda sa mîŕă avimata:”
13 O tiditorii bešelas mai dureardo, thai na daštilas te vazdel či le iakha karing o čeri; thai marălas pe ando kolin, thai phenelas: „Devlla, avel tu mila mandar, kă sîm bezexalo!”
14 Me phenau tumengă kă mai iekhatar o manuši kadoa ulisto khără dindo bibezexalo sar o kolaver. Kă orkon vazdel pe, avela perado; thai orkon mekăla pe tele, avela vazdino.”
Le šaoră.
15 Andine Lehkă i varesar šaoră, kaste azbal le.Ta le jene, kana dikhline e buti kadea, xaline pe kodolença kai anenas le.
16 O Isus akhardea Peste le šaorăn, thai phendea: „Mekăn le šaorăn te aven Mande, thai na atărdearăn le; kă o Thagarimos le Devllehko sî iekhăngo sar lende.
17 Čeačes phenau tumengă kă, orkon či primila o Thagarimos le Devllehko sar khă šaoro, či khă tiposa či šola pe ande leste”
O bravalo tărno.
18 Khă baro pušlea le Isusos: „Lašea Sîkaitorina, so trăbul te kărau kaste avel ma e čivava e vešniko?
19 „Anda soste phenes Mangă lašo?” dea les anglal o Isus. „Khonikh nai mai lašo dă sar Iekh korkoro: o Dell.
20 Jeanes le mothodimata: „te na preakurvăris; te na mudarăs; te na čiorăs; te na phenes khă phendimos xoxamno; te des pativ te daddes thai tea deia.”
21 „Sa kadala butea,” Phendea lehkă o, „arakhlem le anda muŕo tărnimos.”
22 Kana ašundea o Isus kadala divanuri, phendea lehkă: „Sî te mai avel tu iekh buti: bitin sa so sî tu, xulau ka le čioŕă, thai avela tu khă mandin andel čeruri. Pala kodea, av pala Mande.”
23 Kana ašundea o kadala divanuri, tristosai'lo dă sa; kă sas but bravalo.
24 O Isus dikhlea kă tristosai'lo dă sa, thai phendea: „Sode dă pharăs šona pe ando Thagarimos le Devllehko kola kai sî le bravalimata!
25 Anda kă mai lesne sî te nakhăl e kamila andoa kan la suveako, dă sar khă manuši bravalo ando Thagarimos le Devllehko.”
26 Kola kai ašunenas Les, phendine: „Atunčeara kon dašti avel skăpime?”
27 O Isus de anglal: „So sî bidaštimahko kal manuši, sî daštimasa koa Dell.”
28 Atunčeara o Petro phendea: „Dikta kă ame mekleam sa, thai avileam pala Tute.”
29 Thai o Isus phendea lengă: „Čeačimasa phenau tumengă kă nai khonikh, kai te meklino pehko khăr, or la romnea, or le phralen, or le dadden, or le šeaven, ando Thagarimos le Devllehko,
30 thai te na primil but mai but ando veako kadoa dă akanara, ta ando veako o kolaver, e čivava e vešniko.
O Isus vestil o mudarimos thai Lehko juvindimos.
31 O Isus lea Pesa kolen le dešudon, thai phendea lengă: „Dikta kă ankleas ando Ierusalimo, thai sa so sas ramome andal prooročea poa Šeau le manušehko, sî te pherdeola.
32 Kă avela dino ando vast le Neamurengo; marăna pehkă lajeau Lestar, dena Les armaia, čiungardena Les;
33 thai, pala so marăna Les le ŕaiança, mudarăna Les, ta ando trito des uštela.”
34 On či atearde khanči anda kadala butea: kă o divano kadoa sas garado anda lende, thai či atearănas so phenelas lengă o Isus.
O sastearimos khă koŕăhko ando Ierixono.
35 Ta kana pašolas o Isus ando Ierixono, khă koŕo bešelas paša o drom thai mangă las.
36 Kana ašundea o norodo kă nakhăl, pušlea kon sî.
37 Phendine lehkă: „Nakhăl o Isus andoa Nazareto:”
38 Thai o çîpisardea: „Isuse, Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
39 Kola kai jeanas anglal, xanaspe lesa te ašelmuto; ta o çîpilas i mai zurales: „Šeau le Davidohko, avel tu mila mandar!”
40 O Isus atărdi'lo, thai mothodea te anen les Leste; thai, pala so paši'lo, pušlea les:
41 „So kames te kărau tukă?” „Raia,” dea anglal o, „te lau muŕo dičimos.”
42 Thai o Isus phendea lehkă: „Le teo dikhaimos. O pateaimos tiro skăpisardea tu.”
43 Andakhdata, o koŕo lea pehko dikhlimos, thai gălo pala o Isus, slăvindoi le Devlles. Soa norodo, kana dikhlea kodola so sas, dea lăudimos le Devlles.
Parabola judecătorului nedrept
1 Apoi le-a spus o parabolă despre cum trebuie să se roage întotdeauna şi să nu-şi piardă curajul. 2 Zicea: „Era într-o cetate un judecător care nu se temea de Dumnezeu şi nici de oameni nu se ruşina. 3 Şi era în cetatea aceea o văduvă care venea la el şi-i spunea: Fă-mi dreptate în faţa potrivnicului meu! 4 Dar el, un timp, nu a vrut. Apoi şi-a zis: Deşi nu mă tem de Dumnezeu şi de oameni nu mi-e ruşine, 5 pentru că această văduvă mă tot supără, îi voi face dreptate ca să nu mai vină la nesfârşit şi să mă necăjească.” 6 Iar Domnul a zis: „Aţi auzit ce spune judecătorul nedrept? 7 Oare Dumnezeu nu le va face dreptate aleşilor Săi care strigă zi şi noapte către El, deşi îi lasă să aştepte? 8 Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar, când va veni Fiul Omului, va găsi El oare credinţă pe pământ?”
Parabola vameşului şi a fariseului
9 A mai spus această parabolă pentru unii care se credeau drepţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi. 10 „Doi oameni au urcat la Templu să se roage. Unul era fariseu, iar celălalt, vameş. 11 Fariseul, stând în picioare, se ruga astfel în sinea lui: Dumnezeule, îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni: hrăpăreţi, nedrepţi, adulteri sau chiar ca vameşul acesta. 12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din tot ce câştig. 13 Iar vameşul, stând departe, nu îndrăznea nici măcar să-şi ridice ochii spre cer, ci îşi bătea pieptul zicând: Dumnezeule, îndură-Te de mine, păcătosul! 14 Vă spun că acesta a coborât la casa lui îndreptăţit, nu celălalt. Fiindcă oricine se înalţă pe sine va fi smerit şi oricine se smereşte pe sine va fi înălţat.”
Iisus şi copiii
15 Îi aduceau şi copii să se atingă de ei, dar, când i-au văzut, ucenicii i-au mustrat. 16 Însă Iisus i-a chemat pe copii, spunând: „Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, pentru că a unora ca aceştia este Împărăţia lui Dumnezeu. 17 Adevărat vă spun: cine nu primeşte Împărăţia lui Dumnezeu asemenea unui copil, nu va intra în ea.”
Tânărul bogat
18 Un om de vază l-a întrebat: „Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” 19 Iisus i-a răspuns: „De ce îmi spui bun? Nimeni nu este bun în afară de Unul-Dumnezeu. 20 Ştii poruncile: Să nu săvârşeşti adulter! Să nu ucizi! Să nu furi! Să nu dai mărturie strâmbă! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta! ” 21 Acela a zis: „Pe toate acestea le-am păzit din tinereţe!” 22 Auzind, Iisus i-a spus: „Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri, apoi vino şi urmează-Mă!” 23 Dar el, când a auzit aşa, s-a întristat fiindcă era foarte bogat.
24 Văzând că s-a întristat, Iisus a zis: „Cât de greu vor intra cei bogaţi în Împărăţia lui Dumnezeu! 25 Mai uşor e să treacă o frânghie prin urechea acului decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.” 26 Cei care-L ascultau au spus: „Dar cine se poate mântui?” 27 Şi Iisus a răspuns: „Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu.” 28 Atunci Petru a zis: „Iată, noi am lăsat totul şi Te-am urmat.” 29 Iar El le-a spus: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi părăsit casă sau soţie sau fraţi sau părinţi sau copii pentru Împărăţia lui Dumnezeu 30 şi care să nu fi primit mult mai mult în vremea aceasta, iar în veacul care vine, viaţa veşnică.”
A treia vestire a morţii şi învierii lui Iisus
31 Apoi, i-a luat pe cei doisprezece apostoli şi le-a spus: „Iată, urcăm la Ierusalim şi se vor împlini cele scrise de profeţi despre Fiul Omului. 32 Căci va fi dat pe mâna neamurilor şi va fi batjocorit şi ocărât şi scuipat 33 şi, după ce-L vor biciui, Îl vor ucide, iar a treia zi va învia.” 34 Dar ei n-au înţeles nimic din ce a zis. Lucrul acesta le era ascuns, iar ei nu pricepeau cele spuse.
Vindecarea orbului din Ierihon
35 Pe când Iisus se apropia de Ierihon, un orb stătea la marginea drumului cerşind. 36 Şi când a auzit cum se apropia mulţimea, a întrebat ce se întâmplă. 37 I-au răspuns că trece Iisus din Nazaret. 38 Iar el a strigat: „Iisuse, Fiul lui David, fie-Ţi milă de mine!” 39 Cei care mergeau cu El l-au certat ca să tacă, dar el striga şi mai tare: „Fiul lui David, ai milă de mine!” 40 Iisus s-a oprit şi a poruncit să-l aducă la El. În timp ce se apropia, l-a întrebat: 41 „Ce vrei să-ţi fac?” I-a răspuns: „Doamne, să văd din nou!” 42 Iisus i-a zis: „Vezi! Credinţa ta te-a mântuit!” 43 Şi îndată a văzut şi L-a urmat, slăvindu-L pe Dumnezeu, iar poporul care a văzut, Îl lăuda pe Dumnezeu.