E zor le Isusosti.
1 Ande iekh anada kodola des, kana sîkavelas le norodos ando Templo thai delasduma e LašiVestea, avile andakhdata le raša le mai bară thai le zakonarea, le phurănça,
2 thai phendea Lehkă: „Phen amengă, savea zorasa kărăs Tu kadala butea, or kon dea Tu kadea zor?”
3 Čečio phendimos, O phendea lengă: „Sî ma te thoau tumengă i Me khă pušlimos. Phenen Mangă:
4 O boldimos le Ioanohko avelas andoa čeri or katal manuši?”
5 Ta on denas pe godi maškar lende: „Te das anglal: „Andoa čeri”, phenela: „Atunčeara sostar či pateaian les?”
6 Thai kana das anglal: „Katal manuši”, soa norodo mudarăl ame baŕănça; kă sî pateaimatahko kă o Ioan sas khă prooroko.”
7 Atunčeara dine anglal kă či jeanen katar avel o boldimos le Ioanahko.
8 Thai o Isus, phendea lengă: „Či Me či phenau tumengă savea zorasa kărau kadala butea.”
E pilda le răzarendi.
9 Pala kodea lea te phenel le norodohkă e pilda kadea: „Khă manuši thodea khă răz, thai dea la ka varesar răzarea thai teleardea ande aver čem, anda khă čiro mai dureardo.
10 Koa čiro le rodurengo, tradea kal răzarea khă robo, kaste deles e rig lesti andoa rodo la răzako. Le răzarea mardine les, thai trade les parpale le vastença nangă.
11 Mai tradea i aver robo; on mardine les i kodoles, dine les po lajau, thai trade les le vastença nangă.
12 Mai tradea khă trito robo; on dukhade i kodoles, thai ankalade les avri.
13 O stăpîno la răzako phendea: „So te kărau? Sî te tradau mîŕă šeaves le but kamblines; daštila pe kă primina les pativasa.”
14 Ta le răzarea, kana dikhle les, dine pe duma maškar lende, thai phendine: „Dikta, o manditorii; aven te mudaras les, ta o mandimos te avel amaro.”
15 Thai ankalade les avri andai răz, thai mudarde les. Akana, so kărăla lengă o stăpîno la răzako?
16 Sî te avela, xasarăla sa le răzaren kodolen, thai e răz dela la avrăngă. „Kana ašundine on le divanuri kadala, phendine: „Čiăkdata!”
17 Ta o Isus dikhlea orta pe lende, thai phendea: „So amean le divanuri kadala, kai sas ramome: „O Baŕ, kai šude les le vazditorea, arăslo te avel thodino ando šero le kolçohko?
18 Or kon perăla poa baŕ kadoa, avela linčeardo lestar: thai pa kukoa kai perăla o, avela biurmako?
19 Le raša le mai bară thai le zakonarea rodenas te thon o vast pe Leste, orta ando čeaso kodoa, ta daranas le norodostar. Ateardesas kă o Isus phendeasas e pilda kadea pa lende.
O lov le Čezarohko.
20 Von thodine te len sama po Isus; thai tradine varesar roditorea, kai kărdeonas kă sî bibezexale, kaste astarăn Les la orbasa thai te den Les po vast le stăpîniengo thai po vast la zorako le guvernatorehko.
21 Le roditorea kadala pušle Les: „Sîkaitorina, jeanas kă des duma thai sîkaves le manušen orta, thai kă či rodes koa mui le manušengo, thai sîkaves le o drom le Devllehko ando čečimos.
22 Avela pe te potinas biro le Čezarohkă or na?”
23 O Isus ateardea lengo čiorimos, thai dea le anglal: „Anda soste zumaven Ma?
24 Sîkaven Mangă khă lov. Kahko tipo, thai kahkă slove sî ramome pe leste?” „Le Čezarohkă” dine anglal on.
25 Atunčera O phendea lengă: „Den le Čezarohkă ta so sî le Čezarohko, thai le Devllehkă so sî le Devllehkă.”
26 Našti astardine Les la orbasa angloa norodo; ta, mirime anda lehko dimos anglal, ašilemuto.
Poa juvindimos.
27 Unii andal Saducheia, kai phenen kă nai juvindimos, pašile thai pušline le Isusos:
28 „Sîkaitorina, dikta so ramosardea amengă o Moise: „Kana merăll o phral varekahko, kai sî les romni, ta bi te aven les šeave, o phral lehko te lel la romnea lehkărea, thai te vazdel o anau pehkă phralehkă.”
29 Ta sas efta phral. O mai anglal, însurisai'lo, thai mullo bi šeavengo.
30 Lehka romnea, lea la o duito; thai mullo i o bi šeavengo.
31 Lea la i o trito, thai sa kadea li efta; thai mulle bi te mekăn šeave.
32 Pala sa, mulli i e juwli.
33 Akana, koa juvindimos, e romni savesti anda lende avela e juwli? Anda kă sogodi efta sas lengă romni?”
34 O Isus dea le anglal: „Le šeave le veakohkă kadalehkă însurin pe thai maritin pe;
35 ta kukola kai avena arakhade vrenikuri te avele rig andoa veako kai avela, čina či însurina pe, čina či măritina pe.
36 Anda kă čina či daština te merăn, kă avena sar le înjerea. Thai avena le šeave le Devllehkă, avindoi šave le juvindimahkă.
37 Ta kă le mulle juvindin, sîkadea orta o Moise, ando than kai sî o divano poa „Rugo”, kana del anau le Raies: „O Dell le Avraamohko, o Dell le Isakohko thai o Dell le Iakovohko.”
38 Ta o Dell nai khă Dell kolengo le mullengo, ta kolengo le juvindengo, kă anda Leste saoŕă sî juvinde.”
39 Iekh anda le zakonarea line o divano, thai phendine: „Sîkaitorina, mišto phendean.”
40 Thai či mai daštinas te thon Lehkă či khă pušlimos.
Kahko šeau sî o Kristoso?
41 O Isus phendea lengă: „Sar phenel pe kă o Kristoso sî o šeau le Davidohko?
42 Kă orta o David phenel ando Lill le Psalmengo: „O Rai phendea le Raiehkă mîŕăhkă: „Beši ande čečirig Mîŕî,
43 ji kana thoaua Te dušmaien tala Te pînŕă.”
44 Ta kana o Davido phenel Lehkă Rai; atunčeara sar O sî lehko šeau?”
Le zakonarea xolearde le Isusostar.
45 Atunčeara phendea Pehkă jenngă ando ašundimos sa le norodohko:
46 „Arakhăn tume le zakonarendar, savengă čeaileon le te phiraven raxamea lunji, thai te kărăn lengă sai lumea rudimata andel piaçuri; on phirăn pala le skamina anglal andel khăngărea, thai pala le thana anglal kal pativa;
47 thai le khăra le phiwleangă xan le, ando čiro so, andal iakha la lumeakă, kărăn rudimata lunji. Anda kodea lena khă mai baro došalimos.”
Autoritatea lui Iisus şi botezul lui Ioan
1 Într-una din zile, pe când Iisus învăţa poporul în Templu, predicând vestea cea bună, au venit marii preoţi şi cărturarii împreună cu bătrânii 2 şi au spus: „Spune-ne cu ce autoritate faci acestea? Sau cine este cel care Ţi-a dat această autoritate?” 3 El le-a răspuns: „Vă voi întreba şi Eu un lucru. Spuneţi-Mi: 4 Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?” 5 Se sfătuiau, zicând: „Dacă spunem: Din cer, va spune: Atunci de ce nu l-aţi crezut? 6 Iar dacă spunem: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre fiindcă ei sunt convinşi că Ioan este profet.” 7 Şi au răspuns că nu ştiu de unde. 8 Iar Iisus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.”
Parabola viticultorilor
9 Atunci a început să spună mulţimii o parabolă: „Un om a sădit o vie, a dat-o în arendă unor lucrători şi a plecat în călătorie pentru mult timp. 10 La vremea cuvenită, a trimis un slujitor la lucrători ca să-i dea din rodul viei. Dar lucrătorii, după ce l-au bătut, l-au trimis cu mâinile goale. 11 A mai trimis alt slujitor, dar ei, după ce l-au bătut şi batjocorit şi pe acela, l-au trimis cu mâinile goale. 12 Şi a mai trimis şi un al treilea, dar şi pe acesta l-au rănit şi l-au alungat. 13 Atunci stăpânul viei a spus: Ce să fac? Îl voi trimite pe fiul meu iubit; poate pe el îl vor respecta. 14 Dar văzându-l, lucrătorii s-au sfătuit între ei: Iată moştenitorul! Să-l ucidem ca moştenirea să fie a noastră! 15 L-au scos din vie şi l-au ucis. Ce le va face deci stăpânul viei? 16 Va veni şi îi va ucide pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora.” Ei, auzind, au spus: „Să nu se întâmple niciodată aşa ceva!” 17 Dar el, privindu-i ţintă, le-a zis: „Dar, atunci, ce înseamnă ce este scris:
Piatra pe care au aruncat-o zidarii,
aceasta a ajuns în capul unghiului?
18 Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit şi cel peste care va cădea va fi strivit.” 19 Cărturarii şi marii preoţi au încercat să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, fiindcă înţeleseseră că pentru ei spusese parabola. Se temeau însă de popor.
Despre tributul cuvenit Cezarului
20 Şi, pândindu-L, au trimis iscoade care se prefăceau că sunt drepţi, ca să-L prindă cu vreun cuvânt şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi a autorităţii guvernatorului. 21 L-au întrebat: „Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi cu dreptate şi că nu eşti părtinitor, ci înveţi cu adevărat calea lui Dumnezeu. 22 Ne este îngăduit să dăm tribut Cezarului, sau nu?” 23 Dându-şi seama de viclenia lor, El le-a zis: 24 „Arătaţi-mi un dinar. Ale cui sunt chipul şi inscripţia?” Ei au răspuns: „Ale Cezarului.” 25 Iisus le-a zis: „Atunci daţi Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu.” 26 Şi nu au putut să-L prindă cu vreun cuvânt în faţa poporului şi, uimiţi de răspunsul Său, au tăcut.
Confruntări şi capcane din partea conducătorilor iudei
27 Au venit apoi unii saduchei, care spun că nu există înviere, şi L-au întrebat: 28 „Învăţătorule, Moise a scris pentru noi: dacă cineva este căsătorit şi moare fără copii, atunci fratele lui să-i ia soţia şi să ridice urmaşi fratelui său. 29 Erau deci şapte fraţi. Primul, după ce şi-a luat soţie, a murit fără copii. 30 Şi al doilea 31 şi al treilea au luat-o şi la fel toţi şapte n-au lăsat copii şi au murit. 32 În cele din urmă a murit şi femeia. 33 Aşadar, a cui soţie va fi la înviere femeia? Căci toţi şapte au avut-o de soţie.” 34 Iisus le-a spus: „Fiii acestui veac se însoară şi se mărită, 35 dar cei aflaţi vrednici să ajungă în veacul acela şi la învierea din morţi nu se vor mai însura, nici nu se vor mărita, 36 pentru că nu mai pot muri, fiindcă sunt ca îngerii şi sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37 Iar că morţii învie, a arătat-o şi Moise la rug, când Îl numeşte pe Domnul Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov. 38 Dar Dumnezeu nu este al celor morţi, ci al celor vii, fiindcă toţi trăiesc pentru El.” 39 Unii dintre cărturari I-au răspuns: „Învăţătorule, bine ai vorbit!” 40 Şi nu mai îndrăzneau să-L întrebe nimic.
41 El le-a spus: „Cum de spun ei că Hristos este fiul lui David? 42 Pentru că însuşi David spune în cartea Psalmilor:
Domnul a spus Domnului meu:
Şezi la dreapta Mea
43 până ce-i voi pune pe duşmanii Tăi
aşternut sub picioarele Tale.
44 Aşadar David Îl numeşte Domn. Atunci cum este fiul lui?”
45 În timp ce poporul Îl asculta, le-a spus ucenicilor: 46 „Feriţi-vă de cărturarii cărora le place să umble în haine lungi, să fie salutaţi în pieţe şi să ocupe primele locuri în sinagogi şi locurile de onoare la ospeţe. 47 Ei mănâncă avutul văduvelor şi se prefac că se roagă îndelung. Aceştia vor primi o pedeapsă mai mare.”