1 Uštile sogodi, thai andine le Isusos angloa Pilato.
2 Thai lene te pîŕîn Les, thai te phenen: „Le manušes kadales arakhleam Les kă vazdel o neamo amaro kai răskoala, atărdeardindoi o potindimos le lovengo le Čezarohko, thai phendindoi kă o sî o Kristoso, o Thagar.”
3 O Pilat pušlea Les: „San Tu o o Thagar le Iudeiengo?” „E”, dea les anglal o Isus,” sîm.”
4 O Pilat phendea le rašangă le mai barăngă thai le noroadengă: „Me či arakhau či khă doši ando manuši kadoa.”
5 Ta on denas duma i mai but, thai phenenas: „„Vazdel o norodo, thai sîkavel ăl manušen anda sai Iudea, andai Galilea, dă katar lea pe, ji koče.”
O Isus angloa Irodo.
6 Kana ašundea o Pilat anda e Galilea, lea te pušel kana o manuši kadoa sî Galileano.
7 Thai kana ašundea kă sî tala o stăpînimos le Irodohko, tradea Les koa Irodo, kai sas i o ando Ierusalimo ande le des kodola.
8 O Irodo, kana dikhlea le Isusos, bukurisailo but zurales; kă dă but kamelas te dikhăl Les, anda so ašundeasas pa Leste; thai çîrdelas te dikhăl Les kărindoi vokh minunea.
9 Thodea Lehkă but pušlimata; ta o Isus či dea les anglal khanči.
10 Le raša le mai bară thai le zakonarea bešenas oče, thai pîŕînas Les tateardimasa.
11 O Irodo pehkă kătanenšença le arakhlimahkă, phiravenas pe Lesa nasul; thai, pala so asaie pehkă Lestar, xureade Les kha raxameasa străfeaimasti, tradea Les parpale koa Pilato.
12 Ando des kodoa, o Irodo thai o Pilato împătisaile iekh avrăsa, kă sas xale maškar lende mai anglal.
O dimos le mullimahko zureardo.
13 O Pilat tidea le rašan le mai barăn, le bravalen thai le norodos,
14 thai phendea lengă: „Andean mangă anglal le manušes kadales sar iekh kai vazdel o norodo kai răskoala. Thai dikta kă, pala so rodem les peste sa çînorimasa, angla tumende, či arakhlem Les došalo anda či iekh anda le butea kai pîŕîn Les.
15 Či o Irodo či arakhlea Lehkă či khă doši, kă tradea mengă Les parpale; thai dikta kă o manuši kadoa či kărdea khanči vreniko mullimahko.
16 Ta me, pala so thoaua te marăn les, daua les drom.”
17 Ande sako prazniko la Patradeako, o Pilat trăbulas te del drom khă phandado.
18 On çîpisarde saoŕă andekh mui: „Koa mullimos le manušesa kadalesa, thai dea mengă drom le Barabas!
19 O Baraba sas šudino ando beči anda khă răskoala, kai sas la than ande četatea, thai andoa mudarimos.
20 O Pilat dea lengă duma pale, gîndosa te del drom le Isusos.
21 Ta on çîpisarde: „Mar Les po trušul, Mar Les po trušul!”
22 O Pilat phendea lengă trito data: „Ta so nasul kărdea? Me či arakhlem či khă doši mullimasti ande Leste. Kadea kă, pala so thoaua te marăn Les, daua Les drom.”
23 Ta on çîpinas ando mui o baro, thai mangănas te avel mardo po trušul. Thai lengă çîpimata thai le rašangă le mai barăngă line valoso.
24 O Pilat kărdea te pherdeol lengo phendimos.
25 Dea lengă drom kukoles kai sas šudino ando beči anda e răskoala thai andoa mudarimos, thai kai mangăns les on; ta le Isusos dea Les ande lengă vast, kaste kărăn pehko kamimos Lesa.
O mardimos po trušul.
26 Ta kana nigrănas Les te marăn Les po trušul, thodine o vast pe khă varesar Simon anda e Čirena, kai amboldelas pe kata o kîmpo; thai thodine lehkă o trušul andel zăia, kaste nigrăl les pala o Isus.
27 Pala o Isus jealas khă baro butimos norodohko thai juwleango, kai rovenas, thai marănas pehko kolin, roindoi pala Leste.
28 O Isus amboldea pe karing lende, thai phendea lengă: „Šeia le Ierusalimohkă, na roven Ma Man; ta roven tume orta tumen thai tumară šeaven.
29 Că dikta avena le des, kana phenela pe: „Baxtalo kolendar le bišavengo, baxtalo le păŕăstar kai či kărdea, thai le čiučeandar kai či dine thud!”
30 Atunčeara lena te phenen le baŕăbarăngă: „Perăn pa amende!” Thai le pleaiengă: „Garaven ame!”
31 Kă kana kărdeon kadala butea le kaštehkă le zălenohkă, so kărdeola kolehkă le šukăhkă?”
32 Andekhthan Lesa nigrănas i duien kărditorea nasulimatăngă, kai trăbunas mudarde anekhthan le Isusosa.
33 Kana arăsle ando than, dino anau „Šeronango”, mardine Les po trušul oče, Les thai le kărditoren le nasulimahkă: iekh ande čeačirig thai aver ande bičeačirig.
34 O Isus phenelas: „Daddna, iertisar le, kă či jeanen so kărăn!” On xulade Lehkă çoale maškar lende, çîrdindoi koa sorço.
Le asaimata.
35 O norodo bešelas oče thai dikhălas. Le bravale marănas pehkă asamos le Isusostar, thai phenenas: „Avrăn skăpisardea le; te skăpil pe orta Pes, kana O sî o Kristoso, o Alosardo le Devllehko.”
36 Le kătanea sa kadea asanas pehkă Lestar; pašonas, denas Les šut,
37 thai phenenas Lehkă: „Kana san Tu o Thagar le Iudeiengo, skăpisr Tu Tut korkoro!”
38 Opral pa Leste sas ramome slovença grečiskuri, latiniskuri thai evreiskuri: Kadoa sî o Thagar le Iudeiengo!”
39 Iekh anda le čior marde po trušul asalas Lestar, thai phenelas: „Či san tu o Kristoso? Skăpisar Tu orta Tut, thai skăpisar ame i amen!”
40 Ta o kolaver xoleai'lo, thai phendea lehkă: „Či daras tu le Devllestar, tu, kai san tala sa kodoa došaimos?
41 Anda kă anda amende sî čeačimos, kă las o potindimos dino anda le mudarimata amară; ta o manuši kadoa či kărdea či khă nasul.”
42 Thai phendea le Isusohkă: „Raia, an Tukă godi i mandar, kana avesa ande Thagarimos Tiro!”
43 O Isus dea les anglal: „Čeačimasa phenau tukă kă ades avesa Mança ando raio.”
O merimos le Isusohko.
44 Sas kam koa čeaso le šovengo. Thai kărdilo tuneriko poa soa čem, ji koa čeaso le îniango.
45 O kham kali'lo, thai o poxtan andoa Templo šindi'lo andoa maškar.
46 O Isus çîpisardea zurale glasosa: „Daddna, ande Te vast dau Tu Muŕo duxo! Thai kana phendea kadala orbe, dea Pehko duxo.
47 O sutašo, kana dikhlea so kărdilea sas, slăvisardea le Devlles, thai phendea: „Le čečimasa o manuši kadoa sas bibezexalo!”
48 Thai soa norodo, kai avilosas ka kodoa dičimos, kana dikhlea kola so sas, amboldi'lo, mardindoi pe ando kolin.
49 Seal prinjeande le Isusohkă thai le juwlea, kai avilesas andai Galilea, bešenas dur, thai dikhănas ka kukola so kărdeonas.
O prahomos le Isusohko.
50 Sas khă godeaver le Soborohko, dino anau Iosif, manuši lašo thai pateaimahko,
51 kai na leas rig koa sfato thai o phendimos le kolavrăngo. O sas anda e Arimatea, khă četatea le Iudeiendi, thai ajukrălas i o Thagarimos le Devllehko.
52 O manuši kadoa gălo koa Pilato, thai manglea lehkă o stato le Isusohko.
53 Dea les tele poa trušul, phateardea Les ande khă poxtan inohko, thai thodea Les ande khă mormînto neo, xunado ando baŕ, ande sao manas khonikh thodino mai anglal.
54 Sas o des le Lašarimahko, thai avelas o des le Savatohko.
55 Le juwlea, kai avilesas le Isusosa anda e Galilea, avile le Iosifosa; dikhline o mormînto thai o felo sar sas thodino o stato le Isusohko ande leste,
56 ambolde pe, thai lašarde miresme thai mirurea. Pala kodea, ando des le Savatohko, čiile, palai Kris.
Iisus înaintea lui Pilat şi a lui Irod
1 Şi, ridicându-se toată mulţimea, L-au dus la Pilat 2 şi au început să-L acuze: „L-am găsit pe acesta răzvrătind poporul nostru, oprind de la plata birului pentru Cezar şi spunând că El este Hristos regele.” 3 Pilat l-a întrebat: „Tu eşti regele iudeilor?” El a răspuns: „Tu însuţi spui.” 4 Pilat a spus atunci marilor preoţi şi mulţimii: „Nu-I găsesc nici o vină acestui om.” 5 Dar ei stăruiau: „El răscoală poporul, învăţând în toată Iudeea, începând din Galileea şi până aici.”
6 Când a auzit aceasta, Pilat a întrebat dacă omul este galilean 7 şi, când a aflat că este sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla la Ierusalim în zilele acelea. 8 Irod s-a bucurat mult când L-a văzut pe Iisus, pe care dorise să-L vadă de mult timp, fiindcă auzise despre El şi spera să vadă vreun semn făcut de acesta. 9 Şi L-a întrebat multe, dar Iisus nu i-a răspuns nimic. 10 De faţă erau marii preoţi şi cărturarii care Îl învinuiau întruna. 11 Irod, împreună cu soldaţii săi, după ce şi-a bătut joc şi a râs de El, L-a îmbrăcat într-o haină strălucitoare şi L-a trimis la Pilat. 12 În ziua aceea, Irod şi Pilat au devenit prieteni, căci înainte se duşmăneau.
Condamnarea lui Iisus
13 Pilat i-a chemat pe marii preoţi, pe comandanţi şi poporul 14 şi le-a spus: „L-aţi adus la mine pe omul acesta ca pe unul care răzvrăteşte poporul, dar iată că eu, judecându-L în faţa voastră, n-am găsit la El nici o vină din câte îi aduceţi. 15 Şi nici Irod, care ni L-a trimis înapoi, n-a găsit. Iată, nu a făcut nimic vrednic de moarte. 16 Aşadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera.” 18 Dar mulţimea a început să strige într-un glas: „La moarte cu El! Eliberează-ni-l pe Baraba!” 19 Baraba era închis pentru o răscoală pe care o stârnise în cetate şi pentru un omor. 20 Pilat le-a vorbit din nou, vrând să-L elibereze pe Iisus. 21 Dar ei strigau: „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!” 22 Pilat le-a spus a treia oară: „Dar ce rău a făcut acesta? Nu-I găsesc nici o vină de moarte. Îl voi pedepsi, deci, şi-L voi elibera.” 23 Dar ei stăruiau, cerând cu strigăte puternice să-L răstignească. Iar strigătele lor au biruit. 24 Atunci Pilat a hotărât să le împlinească cererea. 25 L-a eliberat deci pe cel care fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi pentru crimă, cel pe care îl cereau ei, iar pe Iisus L-a lăsat în voia lor.
Răstignirea lui Iisus
26 Pe când Îl duceau, l-au luat pe un anume Simon din Cirene, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spate, ca să o ducă în urma lui Iisus. 27 Şi era urmat de multă lume şi de femei care Îl plângeau şi Îl jeleau. 28 Iar Iisus s-a întors spre ele şi le-a spus: „Fiice ale Ierusalimului, nu plângeţi pentru Mine, ci plângeţi pentru voi şi pentru copiii voştri, 29 pentru că, iată, vin zile în care se va spune: Fericite sunt femeile cele sterpe şi pântecele care n-au născut şi sânii care n-au alăptat.
30 Atunci vor începe să zică munţilor:
Prăvăliţi-vă peste noi!
Şi stâncilor:
Acoperiţi-ne!
31 Pentru că dacă ei fac aşa cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?”
32 Împreună cu El duceau şi doi răufăcători ca să-i dea la moarte. 33 Când au ajuns la locul numit al Căpăţânii, L-au răstignit împreună cu cei doi răufăcători, unul la dreapta şi altul la stânga. 34 Iisus zicea: „Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac.” Apoi, şi-au împărţit hainele Lui, trăgându-le la sorţi. 35 Mulţimea stătea şi privea. Căpeteniile îşi băteau joc de El, spunând: „Pe alţii i-a salvat, să se salveze şi pe Sine dacă este Hristosul, alesul lui Dumnezeu!” 36 Ostaşii îşi băteau joc de El şi, apropiindu-se I-au dat oţet 37 zicându-I: „Dacă Tu eşti regele iudeilor, salvează-Te!” 38 Deasupra Lui era o inscripţie pe care scria: „Acesta este regele iudeilor.”
39 Unul dintre răufăcătorii răstigniţi Îl batjocorea, zicând: „Nu eşti Tu oare Hristosul? Salvează-Te pe Tine şi pe noi!” 40 Dar celălalt i-a răspuns şi l-a certat: „Nu te temi măcar de Dumnezeu, tu, care ai aceeaşi osândă? 41 Noi suntem pedepsiţi pe drept, pentru că ne-am luat partea pe care o meritam, dar El n-a făcut nici un rău.” 42 Apoi a zis: „Iisuse, aminteşte-ţi de mine când vei intra în Împărăţia ta.” 43 Iar El i-a răspuns: „Adevărat îţi spun, astăzi vei fi cu Mine în paradis.”
Iisus moare pe cruce
44 Era pe la ceasul al şaselea când s-a lăsat întuneric peste tot pământul, 45 soarele s-a întunecat, iar vălul de la Templu s-a rupt în două. 46 Iisus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale îmi încredinţez duhul!” Şi zicând acestea, şi-a dat duhul. 47 Când a văzut ce s-a întâmplat, centurionul l-a preamărit pe Dumnezeu, zicând: „Într-adevăr, omul acesta era drept.” 48 Iar mulţimea celor care veniseră să privească, văzând ce s-a întâmplat, se întorcea bătându-şi pieptul. 49 Cunoscuţii Lui şi femeile care Îl urmaseră din Galileea stăteau deoparte şi priveau la toate acestea.
Înmormântarea lui Iisus
50 Şi iată, era un om, pe nume Iosif, care făcea parte din Sfat, om bun şi drept, 51 care nu se învoise cu înţelegerea şi hotărârea lor. El era din Arimateea, o cetate din Iudeea şi aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. 52 A mers la Pilat şi i-a cerut trupul lui Iisus. 53 L-a coborât de pe cruce, l-a înfăşurat într-un giulgiu de in şi l-a pus într-un mormânt de piatră în care nu mai fusese pus nimeni. 54 Era ziua pregătirii şi se apropia sâmbăta. 55 Femeile care Îl urmaseră şi care veniseră cu Iisus din Galileea au văzut mormântul şi cum i-a fost pus trupul. 56 Apoi s-au întors şi au pregătit miresme şi miruri, iar sâmbătă s-au odihnit după Lege.