Le spiče ando des le Savatohko.
1 Ando čiro kodoa, o Isus nakhălas anda le lanuri le divehkă, ande khă des Savatohko. Lehkă jene, kai sas bokhale, line te çîrden spikuri divehkă thai te xan le.
2 Le Fariseaia, kana dikhline e buti kadea, phendine Lehkă: „Dikta kă Te jene kărăn so nai lengă muklino te kărăn ando des le Savatohko.”
3 Ta o Isus dea le anglal: „Ta tume na drabardean so kărdea o Davido, kana bokhailo, o thai kukola kai sas andekhthan lesa?
4 Sar šutea pe ando Khăr le Devllehko, thai xalea le manŕă kai thonas pe angloa Rai, kai nas meklino te xale či o, či kukola kai sas lesa, numai le rašangă?
5 Or na drabardean ande Kris, kă ando des le Savatohko, le rašea ušteaven o Savato, thai sa kadea on nai došale?
6 Ta Me phenau tumengă kă koče sî Iekh mai baro sar o Templo.
7 Te jeanglino so ameal: „Mila kamau, ta na jertfe,” nahkă došaven varesar bidošalen.
8 Kă o Šeau le manušehko sî Rai i le Savatohko.”
O manuši le vastesa šuko.
9 O Isus gălotar oçal, thai šutea pe ande khă khăngări.
10 Thai dikta kă ande khăngări sas khă manuši kai sas les o vast šuko. On, kaste daštin te došarăn le Isusos, pušle Les: „„Sî mišto te sastearăs ando des le Savatohko?”
11 O dea le anglal: „Kon sî o manuši kodoa anda tumende kai, kana sî les khă bakri, thai perăl lehkă ande khă groapa, ando des le Savatohko, te na astarăl te ankalavel la avri?
12 Sodença mai kuči sî khă manuši sar khă bakri? Anda kodea sî meklino te kărdeol pe mišto ando des le Savatohko.”
13 Atunčeara phendea le manušehkă kodolehkă: „Tinzosar teo vast!” O tinzosardea les, thai o vast kărdi lo sastevesto sar i o kolaver.
14 Le Fariseia ankăste avri, thai dine pe duma sar te mudarăn le Isusos.
O Isus o robo le Raiehko.
15 Ta o Isus, sar iekh kai jeanelas e buti kadea, teleardea oçal. Pala Leste telearde but noroade. O sasteardea sa le nasfalen,
16 thai phendea lengă anda sea pehkodii te na kărăn Les prinjeando;
17 kaste pherdeol so sas phendino anda o prooroko o Isaia, kai phenel:
18 „Dikta o Robo Muŕo, kai alosardem Les, o But kamblino Muŕo, ande sao o sufleto Muŕo arakhăl o čeailimos. O Duxo Muŕo thoaua Les pa Leste, thai o vestila le Neamurengă e kris.
19 O či lela pe te xal pe, či va çîpila.Thai khonikh či ašunela Lehko mui pel uliçî.
20 Či phagăla khă papura phadi, čina či mudarăla khă fitilo kai thuwearăl, ji kana kărăla te avel e kris.
21 Thai le Neamuri pateana ando Anau Lehko.”
O bengailo muto thai koŕo. E bezex andoa Sfînto Duxo.
22 Atunčeara andine Lehkă khă bengailo koŕo thai muto; thai o Isus sasteardea les, kadea kă o muto delas duma thai dikhălas.
23 Sa le noroade, mirime, phenenas: „Na varesar kadoa sî o Šeau le Davidohko?”
24 Kana ašundine le Fariseia e buti kadea, phendine: „O manuši koadoa ankalavel le beng dăsar le Beelzebulosa, o rai le bengăngo!”
25 O Isus, kai prinjeanelas lendi godi, phendea lengă: „Orsavo thagarimos pharado ande leste, sî pustiime; thai orsavi četatea or khăr, pharado maškar leste, našti jeal angle.
26 Kana o Beng ankalavel avri le Bengăs, sî pharadimos; deči, sar dašti jeal angle lehko thagarimos?
27 Thai kana Me ankalavau avri le beng le Beelzebulosa, le šeaven tumarăn sosa ankalavau le? Anda kodea on avena tumară krisînitorea.
28 Ta kana Me ankalavau le bengăn le Duxosa le Devllehkărăsa, atunčeara o Thagarimos le Devllehko avilo pa tumende.
29 Or, sar dašti šolpe varekon ando khăr kolehko le zuralehko, thai te čiorăl anda lehkă butea, kana či phanglea mai anglal koles le zurales? Atunčeara dašti čiorăla anda lehko khăr.
30 Kon nai Mança, nai anda Mande, thai kon či tidel Mança, xasarăl.
31 Anda kodea phenau tumengă: Or savi bezex thai akušlimos avela iertime le manušengă; ta o prasaimos le Sfintone Duxohko či avela lengă ierto.
32 Orkon dela duma le Šeavehkă le manušehkă, avela ierto; ta orkon dela duma dănasul anda o Sfinto Duxo, či avela ierto či ando veako kadoa, či ando kukoa kai avela.
33 Or kărăn o kašt lašo thai lehko rodo lašo, or kărăn o kašt bilašo thai lehko rodo bilašo: kă o kašt prinjeanel pe pala o rodo lehko.
34 Pui sapengă, sar daština tume te phenen butea laše, kana tume san jungale? Kă andoa pherdimos le illehko del duma o mui.
35 O manuši o lašo ankalavel butea laše anda o mandimos o lašo pehkă illehko; ta o manuši o jungalo ankalavel butea jungale andoa mandimos o jungalo pehkă illehko.
36 Phenau tumengă, kă ando des la krisako, le manuši dena dindimos anda orsao divano bikandimahko, kai mothodine les.
37 Kă anda te divanuri avesa ankalado bi došako, thai anda le divanuri tiră avesa došalo.”
E minunea le proorokosa le Ioanosa.
38 Atunčeara varekon anda le zakonarea thai anda le Farisea line o divano, thai phende Lehkă: „Sîkaitorona, kamas te dikhas khă sămno Tutar!”
39 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Khă neamo čiorikano thai butkurvari mangăl khă sămno; ta či dela pe lehkă aver sămno, sar o sămno le proorokohko le Ioanohko.
40 Kă, pala sar o Iona bešlo trin des thai trin reatea andel prašave le mašehkă, sa kadea i o Šeau le manušehko bešela trin des thai trin reatea ando illo la phuweako.
41 Le rom anda le Ninive uštena paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăna les, anda kă on kăisaile koa ašundimos le Ioanahko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Iona
42 E Thagar katar perălodes uštela paša o neamo kadoa, ando des la krisako, thai došarăla les, anda kă oi avili kata o gor la phuweako, kaste ašunel o xaraimos le Solomonohko; thai dikta kă koče sî Iekh mai baro sar o Solomono.
43 O duxo o biujo, kana ankăsto anda khă manuši, phirăl anda le thana bipaiehkă, rodindoi xodinimos, thai či arakhăles.
44 Atunčeara phenel: „Amboldau ma ande muŕo khăr, katar ankăstem. Thai, kana avel ande leste, arakhăl les nango, šilado thai xureado.
45 Atunčeara jeal thai lel pesa aver efta duxuri mai jungale sar leste: šon pe ando khăr, bešen oče, thai e firea le manušesti kodolesti arăsăl mai jungali dă sar sas anglal. Orta kadea avela i kadale neamostar čiorikano.”
E dei thai le phral le Isusohkă.
46 Ta sa kana delas duma o Isus le noroadengă, dikta kă lesti dei thai lehkă phral bešenas avri thai rodenas te den duma Lesa.
47 Atunčeara varekon phendea Lehkă: „Dikta, Ti dei thai Te phral bešen avri, thai roden te den duma Tusa.”
48 Ta o Isus dea anglal kolehkă kai andesas Lehkă o divano kadoa: „Kon sî Mîŕî dei, thai kon sî Miŕă phral?”
49 Pala kodea tinzosardea Pehko vast karing Pehkă jene, thai phendea: „Dikta Mîŕî dei thai Mîŕă phral!
50 Kă or kon kărăl o kamblimos Mîŕă Daddehko kai sî ando čeri, kodoa sî Mangă phral, phei thai dei.”
Iisus este Domn al Sâmbetei
1 În vremea aceea, într-o sâmbătă, Iisus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui, care flămânziseră, au început să smulgă spice de grâu şi să le mănânce. 2 Fariseii, când au văzut lucrul acesta, I-au zis: „Iată că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă sâmbăta.” 3 Dar Iisus le-a răspuns: „Oare n-aţi citit ce a făcut David când a flămânzit, el şi cei ce erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, deşi nici lui, nici celor ce erau cu el nu le era îngăduit să le mănânce, ci doar preoţilor? 5 Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de sâmbătă, preoţii încalcă sâmbăta în Templu şi totuşi sunt nevinovaţi? 6 Dar Eu vă spun că aici este cineva mai mare decât Templul. 7 Dacă aţi fi ştiut ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă n-aţi fi condamnat nişte nevinovaţi. 8 Căci Fiul Omului este Domn şi al sâmbetei.”
9 Iisus a plecat de acolo şi a intrat în sinagogă. 10 Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mână uscată. Ca să-L poată învinui pe Iisus, ei L-au întrebat: „Este îngăduit să vindeci sâmbăta?” 11 El le-a răspuns: „Cine este acela dintre voi care, dacă are o oaie şi-i cade într-o groapă sâmbăta, nu o va apuca s-o scoată afară? 12 Cu cât mai de preţ este, deci, un om decât o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de sâmbătă.” 13 Atunci i-a zis acelui om: „Întinde-ţi mâna!” El şi-a întins mâna şi mâna s-a făcut sănătoasă la fel ca cealaltă. 14 Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit cum să-L omoare pe Iisus.
Iisus este Robul Domnului
15 Dar Iisus, ştiind lucrul acesta, a plecat de acolo. După El a mers o mare mulţime de oameni. El i-a vindecat pe toţi bolnavii 16 şi le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut, 17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
18 Iată, Robul Meu, pe care L-am ales, preaiubitul Meu,
în care sufletul Meu îşi arată bunăvoinţa.
Voi pune Duhul Meu peste El
şi va vesti neamurilor judecata.
19 El nu va sta la ceartă, nici nu va striga.
Şi nimeni nu-I va auzi glasul pe străzi.
20 Trestia zdrobită n-o va frânge
şi fitilul ce fumegă nu-l va stinge,
până nu va face să biruie judecata.
21 Şi neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.
Vindecarea unui demonizat orb şi mut
22 Atunci I-au adus un demonizat orb şi mut şi Iisus l-a vindecat, aşa că cel mut vorbea şi vedea. 23 Toate mulţimile se mirau şi ziceau: „Nu cumva acesta este Fiul lui David?”
Mustrarea fariseilor şi cărturarilor
24 Când i-au auzit fariseii, au zis: „Omul acesta nu scoate demonii decât cu Beelzebul, stăpânul demonilor!” 25 Iisus, care le cunoştea gândurile, le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăşi este pustiită şi orice cetate sau casă dezbinată în sine nu poate dăinui. 26 Dacă Satana îl alungă pe Satana, este dezbinat; atunci cum poate dăinui împărăţia lui? 27 Şi dacă Eu scot demonii cu ajutorul lui Beelzebul, atunci fiii voştri cu cine-i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. 28 Dar dacă Eu alung demonii cu Duhul lui Dumnezeu, înseamnă că Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. 29 Altminteri, cum poate cineva să intre în casa celui puternic şi să-i jefuiască gospodăria, dacă nu l-a legat mai întâi pe cel puternic? Numai atunci îi va jefui casa. 30 Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, iar cine nu strânge cu Mine risipeşte.
31 De aceea vă spun: Orice păcat şi orice blasfemie vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. 32 Oricine va vorbi împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.
33 Ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt bune, ori ziceţi că şi pomul şi rodul lui sunt rele: fiindcă pomul se cunoaşte după rodul lui. 34 Pui de vipere, cum aţi putea să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. 35 Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. 36 Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. 37 Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.”
Mesia şi semnul lui Iona
38 Atunci, unii dintre cărturari şi farisei au răspuns: „Învăţătorule, am vrea să vedem un semn de la Tine!” 39 El le-a răspuns: „Un neam viclean şi adulter cere un semn, dar nu I se va da alt semn, decât semnul profetului Iona. 40 Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pântecele unui peşte mare, tot aşa şi Fiul Omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pământului. 41 Bărbaţii din Ninive se vor ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l vor osândi pentru că ei s-au pocăit când a predicat Iona. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Iona. 42 Regina de la miazăzi se va ridica împotriva neamului acestuia în ziua judecăţii şi-l va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon. Şi iată că aici este cineva mai mare decât Solomon.
Despre duhurile necurate
43 Când iese dintr-un om, duhul necurat umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă şi n-o găseşte. 44 Atunci îşi zice: Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. 45 Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă, sălăşluiesc acolo, iar starea de pe urmă a acestui om devine mai rea decât cea dintâi. La fel se va întâmpla şi cu acest neam viclean.”
Mama şi fraţii lui Iisus
46 Pe când Iisus le vorbea încă mulţimilor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El. 47 Atunci cineva I-a zis: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară şi caută să vorbească cu Tine.” 48 Dar Iisus a răspuns celui ce-i adusese ştirea aceasta: „Cine este mama Mea şi care sunt fraţii Mei?” 49 Apoi şi-a întins mâna spre ucenicii Săi şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei! 50 Oricine împlineşte voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”