Le Fariseia thai o sîkaimos le phurăngo.
1 Atunčeara varesar Fariseia thai zakonarea andoa Ierusalimo aviline koa Isus, thai phende Lehkă:
2 „Sostar ušteaven Te jene o sîkaimos le phurăngo kă on či xalaven pehkă vast kana xan.”
3 Čeačimos phendimos, o Isus phendea lengă: „Ta tume sostar ušteaven o mothodimos le Devllehko ando kamimos le sîkaimatăngă tumarăngă?
4 Kă o Dell phendeas: „De pativ te daddes thai tea deia; „thai: „Kon dela duma dă nasul pehkă dades or pehka deia, te avel došalo bimeklimahko le mullimasa.”
5 Ta tume phenen: „Kon phenela pehkă daddehkă or pehka deiakă: „Sosa daštiua te kandau tu, dem les le Devllehkă,”
6 manai nikărdo te del pativ pehkă daddes or pehka deia. Thai dean rigate kadea o divano le Devllehko ando mištimos tumară sîkaimahko.
7 Čioralelor, mišto prooročisardea o Isaia pa tumende kana phendea:
8 „O norodo kadoa pašol Mandar le mosa thai del ma pativ le uštença, ta lehko illo sî dur Mandar.
9 Dă ivea den Ma pativ on, sîkaindoi sar sîkaimata varesar le mothodimata le manušengă.”
Le butea kai marin le manušes.
10 O Isus akhardea Peste o butimos, thai phendea: „Ašunen, thai atearăn:
11 Na so šolpe ando mui maril le manušes; ta so ankalavel andoa mui, kodea maril le manušes.”
12 Atunčeara le jene Lehkă pašile, thai phendine Lehkă: „Jeanes kă le Fariseia arakhline doši ande le divanuri, kai ašundine le?”
13 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Orsao răsado, kai či thodea les o Dadd Muŕo andoa čeri, avela çîrdino anda o anglunimos.
14 Mekăn le: sî varesar phirditorea koŕă; thai kana khă koŕo phiravel avră koŕăs, perăna lidui ande groapa.”
15 O Petro lea o divano, thai phendea Lehkă: „Sîkav ame e pilda kadea.”
16 O Isus phendea: „I tume sa bi atearimahko san?
17 Či atearăn kă orso šolpe ando mui jeal andel poŕa, thai pala kodea sî musai te anklel šudino avri?
18 Ta, so anklel andoa mui, avel andoa illo, thai kodea maril le manušes.
19 Kă andoa illo anklen le gînduri le jungale, le mudarimata, le butkurvimata, le kurvimata, le čiorimata, le phendimata xoxamne, le kušlimata.
20 Dikta le butea kai marin le manušes; ta te xas le vastença bixalade či marin le manušes.”
E juwli e Kananeanka.
21 O Isus, pala so teleardea oçal, gălo ande le riga le Tirohkă thai le Sidonohkă.
22 Thai dikta khă juwli kananeanka, avili anda le phuwea kodola, thai lea te çîpil pala Leste: „Avel tu mila mandar, Raia, šeau le Davidohko! Mîŕî šei sî but kăznime khă bengăstar.”
23 O či deala anglal či khă divano. Thai le jene Lehkă pašile thai rudisarde Les butimasa: „De la drom, kă çîpil pala amende.”
24 Phendimos čeačimasa, O phendea: „Me či sîm tradino numai kal bakrea xasarde le khărăhko andoa Israelo.”
25 Ta oi avili, thai dea čeanga angla Leste, phendindoi: „Raia, kande ma!”
26 Phendimos čeačimasa, O phendea: „Nai mišto te les o manŕo le šaorăngo, thai te šudes les kal jukăliça!”
27 „E, Raia”, phendea oi, „ta i le jukăliça xan le prušuka kai perăn tala e skafidi lengă stăpînosti.”
28 Atunčeara o Isus phendea lakă: „O, juwlie, baro sî Teo pateaimos; kărdeol pe tukă pala sar kames.” Thai lati šei sastili orta ando čeaso kodoa.
O duito butimos le manŕăngo.
29 O Isus teleardea anda le thana kodola, thai avilo paša e marea Galeliati. Ankăsto po baŕobaro, thai bešlo oče tele.
30 Atunčeara avile Leste mai but noroade, avindoi lença, lang, koŕă, muçi, čiunji, thai but aver nasfale. Thodinele ka Lehkă pînŕă, thai O sasteardea le;
31 kadea kă le noroade mirinas pe, kana dikhline kă le muçi den duma, le čiunjii sastile, le lang phirăn thai le koŕă dikhăn; thai lăudinas le Devlles le Israelohkărăs.
32 O Isus akhardea Pehkă jenen, thai phendea lengă: „Mangă mila anda e gloata kadea; kă dă trin des ajukrăn paša Mande, thai nai le so xan. Či kamau te dau le drom bokhale, ta na varesar te zalin bokhatar po drom.
33 Le jene phende Lehkă: „Katar te las anda e pustia kadea kaditi manŕo kaste čeailearas kaditi gloata?
34 „Sode manŕă sî tume?” pušlea le o Isus. „Efta,” dine Les anglal on, „thai xançî mašoŕă.”
35 Atunčeara o Isus mothodea le norodohkă te ašen tele pe phuw.
36 Lea le efta manŕă thai le mašoŕă, thai, pala so naisardea le Devllehkă, phaglea, thai dea le jenen, ta le jene xuladele le norodohkă.
37 Xaline saoră; thai čeailile; thai vazdinisai le efta košuri pherde ašimata thai prušuka.
38 Kukola kai xalinesas sas štar mii murši, avri anda le juwlea thai le šaoŕă.
39 Pala kodea o Isus dea drom le noroaden, ankăsto ando bero, thai nakhlo ande phuw la Magdalako.
Fariseii, cărturarii, şi vechile obiceiuri
1 Atunci nişte farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Iisus şi I-au zis: 2 „Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrânilor şi nu-şi spală mâinile când mănâncă?” 3 El le-a răspuns: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul tradiţiei voastre? 4 Pentru că Dumnezeu a zis: Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, şi: Cine va vorbi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie pedepsit cu moartea. 5 Dar voi ziceţi: Cine va spune tatălui său sau mamei sale, Orice lucru cu care te-aş putea ajuta I l-am închinat lui Dumnezeu, 6 nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa şi aţi desfiinţat astfel cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinii voastre. 7 Făţarnicilor, bine a profeţit Isaia despre voi, când a zis:
8 Poporul acesta se apropie de Mine cu gura
şi Mă cinsteşte cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine.
9 Degeaba Mă cinstesc ei,
dând ca învăţătură nişte porunci omeneşti. ”
10 Iisus a chemat mulţimea la El şi a zis: „Ascultaţi şi înţelegeţi: 11 Nu ce intră în gură spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.” 12 Atunci ucenicii Lui s-au apropiat şi I-au zis: „Ştii că fariseii s-au scandalizat de cuvintele pe care le-au auzit?” 13 El le-a răspuns: „Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc va fi smuls din rădăcină. 14 Lăsaţi-i, sunt nişte călăuze oarbe! Şi când un orb conduce un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” 15 Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Explică-ne parabola aceasta.” 16 Iisus a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? 17 Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pântece şi apoi se duce afară, în hazna. 18 Dar ce iese din gură vine din inimă şi aceea îl spurcă pe om. 19 Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, adulterul, desfrâul, furtul, mărturiile mincinoase, defăimările. 20 Iată lucrurile care îl spurcă pe om, dar a mânca cu mâinile nespălate nu îl spurcă.”
Vindecarea fiicei unei femei cananeence
21 Iisus, după ce a plecat de acolo, s-a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului. 22 Şi iată că o femeie cananeancă a venit din ţinuturile acelea şi a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este chinuită rău de un demon!” 23 El nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi ucenicii Lui s-au apropiat şi L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, fiindcă strigă după noi.” 24 El a răspuns: „Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel.” 25 Dar ea a venit şi I s-a închinat, zicând: „Doamne, ajută-mă!” 26 El i-a răspuns: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci la căţei!” 27 „Da, Doamne”, a zis ea, „dar şi căţeii mănâncă bucăţile care cad de la masa stăpânilor lor.” 28 Atunci Iisus i-a zis: „Femeie, mare este credinţa ta. Facă-ţi-se cum voieşti!” Şi fiica ei s-a vindecat chiar în ceasul acela.
29 Iisus a plecat din locurile acelea şi a venit lângă marea Galileii. S-a suit pe munte şi a şezut acolo. 30 Atunci au venit la El multe mulţimi, având cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi şi mulţi alţi bolnavi pe care i-au pus la picioarele Lui şi El i-a vindecat. 31 Iar mulţimile se mirau văzând că muţii vorbesc, ciungii se vindecă, şchiopii umblă şi orbii văd. Şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.
A doua înmulţire a pâinilor
32 Iisus i-a chemat pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Mi-e milă de mulţimea aceasta, fiindcă iată că de trei zile aşteaptă lângă Mine şi n-au ce mânca. Nu vreau să le dau drumul flămânzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.” 33 Ucenicii I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atâtea pâini ca să săturăm aşa o mulţime?” 34 „Câte pâini aveţi?” i-a întrebat Iisus. „Şapte”, I-au răspuns ei, „şi puţini peştişori”. 35 Atunci Iisus a poruncit poporului să se aşeze pe pământ. 36 A luat cele şapte pâini şi peştişorii şi, după ce I-a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit poporului. 37 Au mâncat toţi şi s-au săturat şi au fost ridicate şapte coşuri pline cu fărâmiturile rămase. 38 Cei ce mâncaseră erau patru mii de bărbaţi, în afară de femei şi de copii. 39 În cele din urmă Iisus a dat drumul mulţimilor, s-a suit în corabie şi a trecut în ţinutul Magdalei.