O dimosduma poa Isus.
1 Pala so isprăvisardea o Isus phendimahko sa kadala divanuri, phendea Pehkă jenengă:
2 „Jeanen kă pala dui des avela e Patradi; thai o Šeau le manušehko avela dino te thon les po trušul!”
3 Atunčeara le raša le mai bară thai le zakonarea thai le phură le norodohkă tide pe ande bar le bară rašasti kai bušolas Kaiafa;
4 thai dine pe duma andekhthan, sar te astarăn le Isusos čiorimasa, thai te mudarăn Les.
5 Ta phenenas: „Na ando čiro le praznikohko, kaste na kărdeol biujearimos ando norodo.”
O miro šordo po šero le Isusohko.
6 Kana sas o Isus ande Betania, ando khăr le Simono leprosohko,
7 pašilo Lestar khă juwli khă khorăsa alabstrohko mirosa but kuči; thai, sar bešelas O kai skafidi, oi šordea o miro pe Lehko šero.
8 Le jenengă sas lengă xoli, kana dikhle e buti kadea, thai phendine: „Sostar sas kărdo kadoa xasarimos?
9 O miro kadoa daštilas te bitinel pe but kuči, thai le love te den pe kal čioŕă.”
10 Kana ašundea o Isus, phendea lengă: „Sostar kărăn xoli kadala juwleakă? Oi kărdea khă buti šukar anda Mande.
11 Anda kă le čioŕăn sî tume orkana tumença, ta Man či avena Ma orkana.
12 Kana šordea kadoa miro pe Muŕo stato, oi kărdea kadea buti ando dičimos le lašarimahko Mîŕăhko anda o prahomos.
13 Čeačes phenau tumengă kă orkai avela dinduma e LašiVestea kadea, ande sai lumea, phenelape i so kărdea kadea juwli, anda lako pomenimos.”
O bitindimos le Isusohko.
14 Atunčeara iekh anda le dešudui, dinoanau Iuda o Iskarioteano, gălo ka le raša le mai bară,
15 thai phendea lengă: „So kamen te den ma, thai daua Les ande tumară vast?” on thode lehkă ando tol treanda bišarea.
16 Anda e leaka kodea, o Iuda rodelas sar avela mišto, kaste del le Isusos ande lengo vast.
O arakhadimos le bitindorehko.
17 Ando des anglal le praznikohko le Pogăčengo, le jene avile koa Isus, thai phende Lehkă: „Kai kames te lašaras Tukă te xas e Patradi?”
18 O dea le anglal: „Jean ande četatea ka o kutari manuši, thai phenen lehkă: „O Sîkaitori phenel: „Muŕo čiro sî paše; kăraua e Patradi Mîŕă jenença ande teo khăr.”
19 Le jene kărdine sar mothodeasas lengă o Isus, thai lašardine e Patradi.
20 Reate, o Isus bešlo kai skafidi le dešuduie jenença Pehkă.
21 Kana xanas, O phendea: „Čeačes phenau tumengă kă iekh anda tumende bitinela Ma.”
22 On tristosaile but dăsa, thai line te phenen Lehkă iekh pala avrăste „Na varesar sîm me, Raia?”
23 Čeačio phendimos, O phendea lengă: „Kukoa kai tinzosardea Mança o vast ando čearo, kodoa bitinela Ma.
24 Biatxaimahko, o Šeau le manušehko jealtar pala sar sî ramome pa Leste.Ta au le manušestar kodolestar anda sao sî bitindo o Šeau le manušehko! Mai mišto sahkă avilo anda leste te na kărdino pe!”
25 O Iuda, o bitinditorii, lea o divano, thai phendea Lehkă: „Na varesar sîm me, Sîkaitorina?” „E”, dea les anglal o Isus, „tu san!”
E sfînto skafidi.
26 Sar xanas on, o Isus lea khă manŕo; thai, pala so deadumadămišto, phaglea les, thai dea les le jenengă, phendindoi: „Len, xan; kadoa sî o stato Muŕo.”
27 Pala kodea lea khă taxtai, thai, pala so naisardea le Devllehkă, dea lengă les, phendindoi: „Pen saoŕă anda leste,
28 kă kadoa sî o rat Muŕo, o rat le phanglimahko le nevehko, kai šordeol pe anda but, anda o iertimos le bezexăngo.
29 Phenau tumengă kă, dă akanara angle či mai peaua andoa rodo la răzako, ji ando des kana peauales tumença pale ando Thagarimos Mîŕă Daddehko.”
O Isus phenel so avela Pehkă jenengă.
30 Pala so dilabaine e dili, ankăste ando baŕbaro le Zetinurengo.
31 Atunčeara o Isus phendea lengă: „Ande kadea reat, saoŕă arakhăna ande Mande, khă doši ambladimasti; kă sî ramome: „Maraua le Bakrearăs, thai le bakrea la turmakă avena pharadine.”
32 Ta, pala so ušteaua, jeaua angla tumende ande Galilea.”
33 O Petro lea o divano, thai phendea Lehkă: „Orta kana saoŕă arakhăna ande Tute khă doši ambladimasti, me či ăkhdata či arakhaua ande Tute khă doši ambladimasti.”
34 „Čeačes phenau tukă”, phendea lehkă o Isus „kă tu, orta ande reat kadea, anglal te dilabal o bašno, šudesa tu Mandar trivarăs.”
35 O Petro dea Les anglal: „Orta i te trăbula te merau Tusa, sa či šudaua ma Tutar.” Thai sa le jene phendine sa kodea buti.
Ghetsimani.
36 Atunčeara o Isus avilo lença ande khă than pandado, kai bušolas Ghetsimani, thai phendea Pehkă jenengă: „Ašen koče ji kana Me jeaua mai kote te rudi Ma.”
37 Lea Pesa le Petros thai le duie šeaven le Zebedeiohkă, thai lea Te tristol pe thai te fales nasul but zurales.
38 O Isus phendea lengă atunčeara: „Muŕo dii sî astardo khă tristimastar mullimahko; ašen koče, thai len sama Mança.
39 Pala kodea gălo xançî mai angle, pelo le mosa pe phuw, thai rudisai'lo, phendindoi: „Daddna, kana sî daštimasa, durear Mandar o taxtai kadoa! Ta na sar kamau Me, ta sar Tu kames.”
40 Pala kodea avilo kal jene, arakhlea le soindoi, thai phendea le Petrohkă: „So, khă čeaso našti leansama andekhthan Mança!
41 Lensama thai rudin tume, kaste na perăn ando zumaimos; o duxo, ande čeačimaste, sî pherdo buti, ta o mas sî peradino.”
42 Duri'lo o duito data, thai rudisai'lo, phendindoi: „Daddna, kana našti daštil pe te durearăl pe Mandar o taxtai kadoa, bi te peau les, kărdeol pe sar Tu kames!”
43 Amboldi'lo pale kal jene, thai arakhlea le soindoi; anda kă pharilesas lengă iakha lindratar.
44 Meklea le oče, duri'lo, thai rudisai'lo o trito data, phendindoi sa kodola divanuri.
45 Pala kodea avi'lo kal jene, thai phendea lengă: „Soven dă akanara thai čiion!… Dikta kă avilo o čeaso ta o Šeau le manušehko te avel dino ando vast le bezexalengo.
46 Ušten, aven te jeastar; dikta kă pašol o bitinditorii.”
O astardimos le Isusohko.
47 Ta kana o delas duma, dikta kă avel o Iuda iekh anda le dešudui, bute manušença, săbiença thai rovleança, tradine le rašandar le mai bară thai le phurăndar le norodohkă.”
48 O bitinditorii deasas le o sămno kadoa: „Pe sao čiumidaua les me, kodoa sî; te thon o vast pe leste.”
49 Andakhdata, o Iuda pašilo paša o Isus, thai phendea Lehkă: „Mekam angla Tute Sîkaitorina!” Thai čiumidea Les.
50 O Isus phendea lehkă: „Amale, so avilean te kărăs, kăr!” Atunčeara le manuši kodola pašile, thodine o vast po Isus, thai astarde Les.
51 Thai iekh anda kukola kai sas le Isusosa, tinzosardea o vast, ankaladea e sabia, maladea le robos le mai bară rašahko, thai šindea lehko kan.
52 Atunčeara o Isus phendea: „Tho ti sabia ka lako than; kă sa kukola kai ankalaven e sabia, la sabiatar xasardeona.
53 Pateas kă nahkă dašti te rudi Mîŕî Daddes, kai sahkă thol Mangă iekhatar ande Muro vast mai but dă dešudui lejiuni înjerengă?
54 Ta sar pherdeona le Lillale Devllehkă, kai phenen kă kadea trăbul te kărdeol pe?
55 Ande leaka kodea, o Isus phendea le manušengă: „Ankăstean sar pala khă čior, săbiença thai rovleança, kaste astarăn Ma. Ande sal des bešeauas ande tumaro maškar, thai sîkavauas o norodo ando Templo, thai či thodean o vast pe Mande.
56 Ta sa kadala butea kărdile kaste pherdeol kola ramome anda le prooročea.” Atunčeara sal jene Lehkă mukle Les thai našline.
O Isus angloa Sinderio.
57 Kukola kai astardine le Isusos, nigărde Les koa baro rašai o Kaiafa, kai sas tidine le zakonarea thai le phură.
58 O Petro jealas pala Leste dă dural, ji ande bar le bară rašasti; pala kodea šutea pe andră, thai bešlo paša le aprozea kaste dikhăl o gorimos.
59 Le raša ăl mai bară, le phură thai sa o Soboro rodenas vokh phendimos xoxamno andao Isus, kaste dašti mudarăn Les.
60 Ta či arakhline či iekh, barem kă aviline but martorea xoxamne. Mai palal avile dui,
61 thai phendine: „Koadoa phendea: „Me dašti te čioŕarau o Templo le Devllehko thai te vazdau les pale ande trin des.”
62 O baro rašai ušti'lo ande pînŕănde, thai phendea lehkă: „Či des anglal khanči? So phenen kadala pa Tute?”
63 O Isus ašelasmuto. Thai o baro rašai lea o divano, thai phendea: „Solaxa Tu, po Dell o juvindo, te phenes amengă kana san o Kristoso, o Šeau le Devllehko.”
64 „E”, dea les anglal o Isus,” sîm! Ba mai but, phenau tumengă kă dakanara angle dikhănas le Šeaves le manušehkărăs bešlindoi ande čeači zor le Devllesti, avindoi pel norea le čerehkă.”
65 Atunčeara o mai baro rašai šindea pehkă çoale, thai phendea: „Prasaia! So trăbuimos mai same le martorendar? Dikta kă akana ašundean Lehko prasaimos.
66 So patean? On dine anglal: „Sî došalo te avel došardo le mullimasa.”
67 Atunčeara čiungarde Les ando mui, marde Les le dukhumença, thai pălmuisarde Les,
68 phendindoi: „Kristoasena, prooročisar amengă – kon maladea Tu?”
O šudimos le Petrehko.
69 O Petro bešelas avri ande bar. Khă kanditoarea avili leste, thai phendea lehkă: „I tu sanas le Isusosa le Galileanosa!”
70 Ta o šudeape angla saoŕă, thai phendea: „Či jeanau so kames te phenes.”
71 Kana ankăsto ando pridvori, dikhlea les aver kanditoarea, thai phendea kolengă dă oçal: „I kakoa sas le Isusosa andoa Nazareto.”
72 O šudeape pale, solaxaimasa, thai phendea: Či prinjeanau le manušes kadales!”
73 Pa xançî, kukola kai bešenas oče, pašile, thai phendine le Petrohkă: „Manai či khă bandearimos kă i tu san iekh anda le manuši kodola, kă i o divano del tu po mui.
74 Atunčeara o lea te delpe armaia thai te solaxalpe phendindoi: „Či prinjeanau le manušes kadales!” Ande leaka kodea, dilabaia o bašno.
75 Thai o Petro andea pehkă godi la orbatar, kai phendeasas lehkă o Isus: „Anglal te dilabal o bašno, šudesa tu Mandar trivarăs.” Thai ankăsto avri thai ruia zurales.
Complotul împotriva lui Iisus şi trădarea lui Iuda
1 După ce a isprăvit Iisus toate cuvântările acestea, a zis ucenicilor Săi: 2 „Ştiţi că după două zile va fi Paştele şi Fiul Omului va fi dat ca să fie răstignit!” 3 Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii poporului s-au strâns în curtea marelui preot care se numea Caiafa 4 şi s-au sfătuit împreună cum să-L prindă pe Iisus cu vicleşug şi să-L omoare. 5 Dar ziceau: „Nu în timpul sărbătorii, ca să nu se facă tulburare în popor.” 6 Când era Iisus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7 s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump şi, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. 8 Ucenicilor le-a fost necaz când au văzut lucrul acesta şi au zis: „Ce rost are risipa aceasta? 9 Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump şi banii să se dea săracilor.” 10 Când a auzit Iisus, le-a zis: „De ce necăjiţi femeia? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. 11 Pentru că pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. 12 Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13 Adevărat vă spun că oriunde va fi vestită evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.” 14 Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s-a dus la marii preoţi 15 şi le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi şi-L voi da în mâinile voastre?” Ei i-au cântărit treizeci de arginţi. 16 Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să-L dea pe Iisus în mâinile lor. 17 În prima zi a Sărbătorii Azimelor, ucenicii au venit la Iisus şi I-au zis: „Unde vrei să-Ţi pregătim masa de Paşte?” 18 El le-a răspuns: „Duceţi-vă în cetate la cutare om şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Vremea Mea este aproape, voi sărbători Paştele cu ucenicii Mei în casa ta.” 19 Ucenicii au făcut cum le poruncise Iisus şi au pregătit Paştele.
Aflarea trădătorului
20 Seara, Iisus s-a aşezat la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. 21 Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” 22 Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-i zică fiecare pe rând: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” 23 El le-a răspuns: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde. 24 Fiul Omului se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” 25 Atunci Iuda, cel care l-a trădat, I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” Iisus i-a răspuns „Tu ai zis!”
Instituirea Cinei Domnului
26 Pe când mâncau ei, Iisus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.” 27 Apoi a luat un pahar şi, după ce a mulţumit, le-a dat paharul zicând: „Beţi toţi din el, 28 fiindcă acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou care se varsă pentru mulţi spre iertarea păcatelor. 29 Vă spun că de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.” 30 După ce au cântat au ieşit pe Muntele Măslinilor.
31 Atunci Iisus le-a zis: „În noaptea aceasta, toţi vă veţi poticni din pricina Mea, după cum este scris:
Voi bate Păstorul
şi oile turmei vor fi risipite.
32 Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galileea.” 33 Petru a luat cuvântul şi I-a zis: „Chiar dacă toţi s-ar poticni, eu niciodată nu mă voi poticni.” 34 „Adevărat îţi spun” i-a zis Iisus „că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” 35 Petru I-a răspuns: „Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.” Şi toţi ucenicii spuneau acelaşi lucru.
Iisus pe Muntele Măslinilor
36 Atunci Iisus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.” 37 L-a luat cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedeu şi a început să se întristeze şi să se mâhnească foarte tare. 38 Iisus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte. Rămâneţi aici şi vegheaţi cu Mine.” 39 Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi s-a rugat zicând: „Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi, nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.” 40 Apoi a venit la ucenici, i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: „Cum, nici măcar un ceas n-aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine? 41 Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul este plin de zel, dar trupul este neputincios.” 42 S-a depărtat a doua oară şi s-a rugat zicând: „Părintele Meu, dacă paharul acesta nu poate fi îndepărtat de Mine, fără să-l beau, facă-se voia Ta!” 43 S-a întors iarăşi la ucenici şi i-a găsit dormind, pentru că li se îngreunaseră ochii de somn. 44 I-a lăsat din nou, s-a depărtat şi s-a rugat a treia oară zicând aceleaşi cuvinte. 45 Apoi a venit la ucenici şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă! Iată că a venit ceasul ca Fiul Omului să fie dat în mâinile păcătoşilor. 46 Sculaţi-vă, să mergem! Iată, cel care Mă vinde este aproape!”
Arestarea lui Iisus
47 Pe când vorbea El încă, iată că a venit Iuda, unul din cei doisprezece, cu o mulţime mare, cu săbii şi ciomege, trimişi de marii preoţi şi de bătrânii poporului. 48 Iar vânzătorul le dăduse acest semn: „Cel pe care-L voi săruta, Acela este; prindeţi-L!” 49 Îndată, Iuda s-a apropiat de Iisus şi I-a zis: „Bucură-Te, învăţătorule!” Şi L-a sărutat. 50 Iisus i-a zis: „Prietene, ce ai venit să faci?” Atunci ei s-au apropiat, au pus mâna pe Iisus şi L-au prins. 51 Şi unul dintre cei ce erau cu Iisus a întins mâna, a scos sabia, l-a lovit pe slujitorul marelui preot şi i-a tăiat urechea. 52 Atunci Iisus i-a zis: „Pune-ţi sabia la loc, fiindcă toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. 53 Crezi că n-aş putea să-L rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune imediat la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? 54 Dar altfel cum se vor împlini Scripturile care zic că aşa trebuie să se întâmple?” 55 În clipa aceea, Iisus a zis mulţimii: „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele stăteam în mijlocul vostru şi învăţam poporul în Templu şi n-aţi pus mâna pe Mine. 56 Dar toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească scrierile profeţilor.” Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit.
Iisus înaintea Sinedriului
57 Cei ce L-au prins pe Iisus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. 58 Petru L-a urmat de departe până la curtea marelui preot, apoi a intrat înăuntru şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă cum se va termina. 59 Marii preoţi, bătrânii şi tot Sinedriul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L poată omorî. 60 Dar n-au găsit nici una, cu toate că s-au înfăţişat mulţi martori mincinoşi. La urmă au venit doi 61 şi au spus: „Acesta a zis: Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile.” 62 Marele preot s-a sculat în picioare şi I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?” 63 Iisus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te pun să juri pe Dumnezeu cel Viu dacă Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” 64 „Tu ai spus!” i-a răspuns Iisus. „Ba mai mult vă spun că de acum încolo Îl veţi vedea pe Fiul Omului stând la dreapta puterii lui Dumnezeu şi venind pe norii cerului.” 65 Atunci marele preot şi-a rupt hainele şi a zis: „Blasfemie! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum aţi auzit blasfemia Lui. 66 Ce credeţi?” Ei au răspuns: „Este vinovat să fie pedepsit cu moartea.” 67 Atunci L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii şi L-au pălmuit, 68 zicând: „Hristoase, profeţeşte-ne: cine Te-a lovit?”
Petru se leapădă de Iisus
69 Petru şedea afară în curte. Şi a venit la el o slujnică şi i-a zis: „Şi tu erai cu Iisus Galileanul!” 70 Dar el s-a lepădat înaintea tuturor şi i-a zis: „Nu ştiu ce vorbeşti.” 71 Când a ieşit în pridvor, l-a văzut o altă slujnică şi le-a zis celor de acolo: „Şi acesta era cu Iisus din Nazaret.” 72 El s-a lepădat iarăşi, cu jurământ, şi a zis: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” 73 Peste puţin, cei ce stăteau acolo s-au apropiat şi i-au zis lui Petru: „Nu încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, fiindcă şi vorba te dă de gol.” 74 Atunci el a început să se blesteme şi să se jure zicând: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” Şi îndată a cântat cocoşul. 75 Atunci Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Iisus: „Înainte să cânte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Şi, ieşind afară, a plâns cu amar.