O divano poa baŕobaro. Le baxtalimata.
1 Kana dikhlea o Isus le manušen, ankăsto po baŕobaro; thai pala so ašilo tele, le jene Lehkă pašile paša Leste.
2 Pala kodea lea te del duma thai te sîkavele kadea:
3 Baxtale kolendar čioŕă ando duxo, kă lengo sî o Thagarimos le čerurengio!
4 Baxtale kolendar kai roven, kă on avena line andeangali!
5 Baxtale kolendar le kovlendar, kă lendi avelale e phuw!
6 Baxtale kolendar bokhale thai trušale pala o bibezexalimos, kă on avena čeailearde!
7 Baxtale kolendar kai miluin, kă len avela le rig milatar!
8 Baxtale kolendar le illesa ujo, kă on dikhăna le Devlles!
9 Baxtale kolendar kai împătisarăn, kă on avena akharde šeave le Devllehkă!
10 Baxtale kolendar kai avena našade anda e doši le bibezexalimasti, kă lengo sî o Thagarimos le čerurengo!
11 Baxtalimos avela tumendar kana, anda Mîŕî doši, le manuši dena tume armaia, našavena tume, thai phenena sako butea jungale thai bičeače pa tumende!
12 Bukurin tume thai vesălin tume, anda kă tumaro potindimos sî baro ande le čeruri; kă sa kadea našadine le prooročen, kai sas mai anglal tumendar.
Le jene sî o lon la phuweako thai e duda
la lumeati.
13 Tume san o lon la phuweako. Ta kana o lon xasarăl pehko gusto, anda soste lela pehkă pale e zor te londearăl? Atunčeara manai lašo khančesko ta te avel šudino avri, thai linčeardo andel pînŕă le manušendar.
14 Tume san e duda la lumeati. Khă četatea thodii pe khă baŕbaro, našti te ašel garadi.
15 Thai le manuši či astarăn e duda kaste thon la tala e balai, ta thon la ando sfešniko, thai dudearăl saorăngo kolengo andoa khăr.
16 Sa kadea te străfeal i tumari duda angla le manuši, ta on te dikhăn tumară laše kărdimata, thai te lăudin le Daddes tumarăs, kai sî andel čeruri.
O pherdimos la Krisako thai le Prooročiengă.
17 Te na patean kă avilem te čioŕarau e Kris or le Proročimata; avilem na te čioŕarau, ta te pherau la.
18 Kă čeačimasa phenau tumengă, sode čiro či nakhăla o čeri thai phuw, či nakhăla či khă divano or khă phadimos literako anda e Kris, anglal te kărdeona sa le butea.
19 Kadea kă, or kon čioŕarăla iekh anda kukola le mai çînora anda kadala mothodimata, thai sîkavela le manušen kadea, avela akhardo o mai çînoro anda o Thagarimos le čerurengo; ta orkon arakhălale, thai sîkavela avrăn te arakhăn le, avela akhardo baro ando Thagarimos le čerurengo.
20 Kă phenau tumengă kă, kana tumaro bibezexalimos či nakhavela o bibezexalimos le sîkaditorengo thai le Farisengo, či khă statosa našti šona tume ando Thagarimos le čerurengo.
Poa mudardimos.
21 Ašundean kă phendea pe kolengă ando puraimos: „Te na mudarăs; orkon mudarălla, perăla tala doši le krisînimasti.”
22 Ta me phenau tumengă kă orkon xoleaol pe pehko phral, perăla tala e doši le krisînimasti; thai orkon phenela pehkă phralehkă: „Dilea!” perăla tala e doši le Staborosti; ta orkon phenela lehkă „Čealadeaona!” perăla tala e doši la iagati le merimasti.
23 Kadea kă, kana nigrăs ti pativ koa altari, thai oče anes tukă godi kă teo phral sî les vareso tusa,
24 mekh ti pativ oče angloa altari, thai jea mai anglal ta împătisao te phralesa; pala kodea av ta an ti pativ.
25 Rode ta împătisao iekhatar te pîrîtoresa, sode čiro san lesa po drom; ta na varesar teo pîrîtori te del tu po vast le krisînitorehko, o krisînitori te del tu po vast le phanditorehko, te šudel tu ande robia.
26 Čeačimasa phenau tukă kă či anklesa oçal ji kana či potinesa o mai palal bišariç.
Pai preakurvia thai o muklimos.
27 Ašundean kă phendea pe kolengă ando puraimos: „Te na preakurvis.”
28 Ta Me phenau tumengă kă i or kon dikhăl ka khă juvli, te del dii late, i preakurvisardea lasa ande pehko illo.
29 Kana kadea ti iakh e čeači kărăl tu te perăs ando bezex ankalavla avri thai šudela tutar; kă sî karing teo mištimos te xasaol iekh anda te kotoriça thai te na avel šudino sa teo stato ande iag le merimasti.
30 Kana teo vast o čeačio kărăl tu te perăs ando bezex, šin les thai šude les tutar; kă sî anda tute mai mišto te xasaol iekh anda te kotoriça, dă sar te šudel pe sa teo stato ande iag le merimasti.
31 Phendea pe pale: „Orkon mekăla pehka romnea, te dela khă lill meklimahko.”
32 Ta Me phenau tumengă kă or kon mekăla pehka romnea, avri numai anda e doši la kurviati, del la zor te arăsăl te preakurvil; thai kon lela la dă romni kola mekli le romestar, preakurvil.
Poa solaxaimos.
33 Ašundean pale kă phendea pe kolengă andoa puraimos: „Te na solaxas bangăs; ta te pherăs angloa Rai le solaxaimata tiră.”
34 Ta Me phenau tumengă: Te na solaxan čidăsar; či po čeri kă sî o skamin le raimahko le Devllehko;
35 či pe phuw, anda kă sî than le pînŕăngo Lehko; či po Ierusalimo, kă si e četatea e mai bari le Thagaresti.
36 Te na solaxas či pe teo šero, kă našti te kărăs khă firo ball parno or kalo.
37 Tumaro dimos duma te avel: „E, e; či, či”; so nakhăl pa kadala divanuri, avel kata kukoa o nasul.
O răbdimos le nasulimahko thai o kamblimos le dušmaiengo.
38 Acuundean kă phendea pe: „Iakh anda iakhate, thai dandd anda danddeste.”
39 Ta Me phenau tumengă: Te na len tume kukolesa kai kărăl tumengă nasul. Ta, orkon malavel tu pa e buka e čeači, amboldenlehkă i e kolaver.
40 Orkon kamel te krisînil pe tusa, thai te lel i ti raxami, mekh lehkă i o gad.
41 Kana zumavela tu varekon te jeas lesa khă tilometro, jea lesa dui.
42 Kolehkă kai mangăl tukă, de les; thai na ambolde le zăia kolehkă kai kamel te lel unjile tutar.
43 Ašundean kă phendea pe: „Te kames te pašes, thai te na dabadikhăs te dušmanos.”
44 Ta Me phenau tumengă: kamen tumară dušmaien, dendumadămišto kolen kai den tume armaia, kărăn mišto kolengă kai čidabadikhăn tume, thai rudin tume anda kukola kai marăn tume thai kai našaven tume,
45 kaste aven le šeave tumară Daddehkă kai sî andel čeruri; kă O kărăl te anklel o kham Lehko i pal nasul i pal laše, thai del brîšind i pal čeače i pal bičeače.
46 Kana kamen numai kukolen kai kamen tume, so potindimos mai ajukărăn? Či kărăn kadea i le bibolde?
47 Thai kana denangli kamblimasa numai tumară phralen, so buti biašundi kărăn? Ta kola kai či patean na kărăn kadea?
48 Tume aven bidošako, pala sar o Dadd tumaro andoa čeri sî bidošako.
Predica de pe munte
1 Când a văzut mulţimile, Iisus a urcat pe munte şi s-a aşezat. Ucenicii s-au apropiat, 2 iar El a început să le spună:
Fericirile
3 „Fericiţi cei săraci în duh,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
4 Fericiţi cei întristaţi,
pentru că vor fi mângâiaţi.
5 Fericiţi cei blânzi,
pentru că ei vor moşteni pământul.
6 Fericiţi cei flămânzi şi însetaţi de dreptate,
pentru că ei vor fi săturaţi.
7 Fericiţi cei milostivi,
pentru că ei vor avea parte de milă.
8 Fericiţi cei cu inima curată,
pentru că ei Îl vor vedea pe Dumnezeu.
9 Fericiţi aducătorii de pace,
pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu.
10 Fericiţi cei persecutaţi pentru dreptate,
pentru că a lor este Împărăţia cerurilor.
11 Fericiţi veţi fi când veţi fi învinuiţi, persecutaţi şi se vor spune lucruri rele împotriva voastră din cauza Mea. 12 Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă pentru că mare este răsplata voastră în ceruri. Tot aşa au fost persecutaţi şi profeţii care au fost înaintea voastră.
Sarea şi lumina
13 Voi sunteţi sarea pământului. Dacă sarea îşi pierde gustul, cum va mai săra? Nu mai e bună de nimic, aşa că va fi aruncată şi călcată în picioare de către oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe munte nu poate să rămână ascunsă. 15 Când se aprinde o făclie nimeni nu-i pune deasupra un obroc, ci e pusă într-un sfeşnic şi luminează în toată casa. 16 Tot aşa să strălucească şi lumina voastră înaintea oamenilor pentru ca, văzând ei faptele voastre bune, să dea slavă Tatălui vostru care este în ceruri.
Despre Lege
17 Să nu credeţi că am venit să desfiinţez Legea şi Profeţii. N-am venit să le desfiinţez, ci să le aduc împlinirea. 18 Adevărat vă spun, că, atâta vreme cât nu vor trece cerul şi pământul, nici o literă şi nici o virgulă din Lege nu vor trece, înainte să se întâmple toate. 19 Aşa că oricine va înlătura chiar şi cea mai mică dintre aceste porunci şi îi va învăţa pe alţii să facă la fel, va fi socotit cel mai mic în Împărăţia cerurilor, însă oricine le va păzi şi îi va învăţa şi pe alţii să facă la fel, va fi socotit mare în Împărăţia cerurilor. 20 De aceea vă spun: Dacă dreptatea voastră nu o va întrece pe cea a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.
Despre mânie
21 Aţi auzit ce s-a spus celor din trecut: Să nu ucizi! Oricine ucide va fi judecat. 22 Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său va fi judecat. Oricine va zice fratelui său: Prostule! va fi condamnat de Sinedriu, şi oricine îi va zice: Nebunule! va fi condamnat la focul gheenei. 23 Când îţi duci darul la altar, dacă îţi aminteşti că fratele tău are ceva cu tine, 24 lasă-ţi darul acolo, înaintea altarului, mergi şi împacă-te cu fratele tău şi vino apoi şi adu-ţi darul. 25 Împacă-te cu duşmanul tău repede, pe când eşti încă pe drum cu el, înainte să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul pe mâna temnicerului şi să fii aruncat în temniţă. 26 Adevărat îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei plăti şi ultimul bănuţ.
Despre adulter
27 Aţi auzit că s-a zis: Să nu comiţi adulter. 28 Eu însă vă spun că oricine se uită cu jind la o femeie, a comis deja adulter în inima lui. 29 Dacă ochiul tău drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi aruncă-l, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale, decât să-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o şi arunc-o, pentru că e mai bine să piară unul din mădularele tale decât să-ţi fie nimicit în gheenă întregul trup.
Despre divorţ
31 Şi s-a mai zis: Oricine va dori să-şi lase soţia, să-i dea o carte de despărţire. 32 Eu vă spun însă că oricine îşi părăseşte soţia, în afară de cazul în care ea trăieşte în desfrâu, îi dă prilej să devină adulteră. Iar cine ia de soţie pe cea divorţată, devine adulter.
Despre jurământ
33 Aţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vechime: Să nu juri strâmb, ci să-ţi împlineşti jurămintele faţă de Domnul! 34 Dar Eu vă spun: Să nu juraţi deloc, nici pe cer, pentru că este tronul lui Dumnezeu, 35 nici pe pământ, fiindcă este aşternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetatea marelui Împărat. 36 Să nu juri nici pe capul tău, fiindcă nu poţi face nici măcar un fir de păr alb sau negru. 37 Vorbirea voastră să fie aşa: da, să fie da; nu, să fie nu. Ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel Rău.
Despre răzbunare
38 Aţi auzit că s-a zis: Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. 39 Eu vă zic însă: Nu vă împotriviţi celui Rău. Ci, dacă te loveşte peste obrazul drept, întoarce-l şi pe celălalt. 40 Celui ce vrea să se judece cu tine, ca să-ţi ia haina, dă-i şi cămaşa. 41 Tot aşa, dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi două. 42 Celui ce-ţi cere dă-i, şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
Iubirea duşmanilor
43 Aţi auzit ce s-a zis: Iubeşte-l pe aproapele tău şi urăşte-l pe duşmanul tău! 44 Eu însă vă spun: Iubiţi-i pe duşmanii voştri şi rugaţi-vă pentru cei care vă persecută, 45 ca să deveniţi fiii Tatălui vostru care este în ceruri, pentru că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni, şi face să plouă şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. 46 Dacă îi iubiţi doar pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu tot aşa fac şi vameşii? 47 Şi dacă îi salutaţi doar pe fraţii voştri, ce lucru deosebit faceţi? Oare păgânii nu fac la fel? 48 Voi fiţi aşadar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel din ceruri este desăvârşit!